„Industria berii continuă să aibă o contribuție semnificativă la dezvoltarea economică și socială din România prin investiții, locurile de muncă pe care le creează și contribuțiile constante la bugetele de stat și locale, prin sprijinirea fermierilor locali de orz și hamei și prin promovarea unor inițiative sustenabile de protecție a mediului” este ideea de bază conturată de ediția a noua a evenimentului anual „Berea face cinste României!”, organizată de Asociația Berarii României, ai cărei membri dețin împreună 80% din piața de bere, ei fiind Bergenbier SA, Heineken România SA, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries, Martens, microberăria Clinica de Bere – toți, producători care furnizează 85% din cantitatea de bere consumată în România, precum și reprezentanții producătorilor de materii prime Souflet Malt Romania și Asociația Producătorilor de Hamei din România.
Paul Barnett, președintele Asociației Berarii României: „România este a opta piață de bere din Europa, ceea ce demostrează faptul că prin inovație și flexibilitate sectorul local al berii are o contribuție semnificativă la economia românească și europeană. Datorită caracterului său național, definit deopotrivă prin faptul că peste 97% din berea consumată în România este produsă local și 50% din ingrediente provin din țară, sectorul berii reușește să genereze un adevărat lanț de efecte pozitive pentru economie”.
Julia Leferman, director general al Asociației Berarii României: “În România, în anul 2020, sectorul berii și-a menținut și reconfirmat rolul important în economie însă piața berii a fost puternic afectată și anul acesta de criza sanitară. Ținând cont de faptul că ne așteptăm în continuare la o perioadă plină de provocări și necunoscute, este foarte important ca mediul de afaceri să fie susținut, să existe predictibilitate fiscală și un dialog deschis cu autoritățile în care să fie analizate constructiv măsurile de corecție și ajustare propuse a fi implementate”.
Adrian Câciu, ministrul finanțelor: „Cei care au o problemă vor găsi formule chiar şi prin digitalizarea accelerată a instituţiilor noastre să poată beneficia de facilităţi în momentul în care intră în normalitate. Mediul de afaceri nu trebuie să își facă griji, cei care îşi plătesc taxele vor beneficia de programe şi politici care să îi ajute să se dezvolte în continuare. Teama de taxare să o aibă cei care greşesc faţă de economie, pentru ei va fi toleranţă zero la ministerul de Finanţe”.
Julia Leferman, referitor la caracterul circular al pieței berii: „Pentru a implementa o economie circulară, nu este suficient să ai un angajament în ceea ce privește ambalajele sau să investești în inovarea produselor, lucru pe care toți producătorii de bere o fac deja. Sunt necesare investitii în infrastructură, care să permită o colectare și reciclare eficientă a ambalajelor folosite”.
Cosmin Dorin Teodoru, director general în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: „Implementarea sistemului de garanție-returnare este cel mai important deziderat al ministerului din ultimul timp, un proiect extrem de complex și important pentru protejarea mediului. În acest moment suntem într-un dialog deschis cu producătorii și comercianții care au fost invitați să se alăture acestei inițiative pentru a găsi un mecanism eficient care să atingă rezultatele dorite. Primul obiectiv ambițios este să punem în funcționare acest sistem în octombrie 2022”.
Julia Leferman: „Punerea în funcțiune a sistemului de garanție-returnare care asigură o colectare din piață a unui număr important de ambalaje reciclabile este un obiectiv important al industriei noastre. Tendințele de consum din perioada pandemiei și evoluția ascendentă a consumului generează o creștere a folosirii ambalajelor de unică folosință. În paralel, există presiunea reglementărilor, țara noastră având niște obiective extrem de ambițioase de colectare impuse de Uniunea Europeană, respectiv o creștere accelerată a eficienței în colectare în următorii trei ani. În 2025 ținta de colectare la PET trebuie să fie 77%, iar până în 2029 ar trebui să atingă 90%. Industria berii deține o pondere importantă din ambalajele care vor fi colectate prin sistemul returnare-garanție, prin urmare avem responsabilitatea de a susține în mod activ obiectivul de mediu din spatele acestui sistem”.
Reuniunea evidențiat prioritatea pe care o reprezintă aprovizionarea din surse locale pentru industria berii, cu „efect pozitiv asupra economiei naționale prin crearea de locuri de muncă, creșterea veniturilor furnizorilor și plata taxelor, dar și asupra mediului. Potrivit studiilor derulate la nivelul Asociației Berarii României, industria berii generează în România peste 7.600 de locuri de muncă în agricultură. Dezvoltarea pieței locale de hamei și malț poate determina o creștere economică semnificativă având în vedere climatul specific și limitat în care pot fi cultivate cele două produse, iar susținerea din partea autorităților este esențială prin promovarea unor linii strategice de finanțare/subvenționare a acestor culturi”.
Julia Leferman: „Există potențial de creștere, iar susținerea din partea autorităților este esențială pentru promovarea unor linii strategice de finanțare sau subvenționare a acestor culturi. De asemenea, este important să găsim soluții pentru încurajarea fermierilor să acceseze fondurile din Planul Național Strategic și să facilităm accesul la fonduri europene pentru dezvoltarea de plantați noi de hamei sau orz de bere, precum si crearea unei rețele de stații de compost pentru fermieri”.
Adrian Chesnoiu, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale: „Referitor la producția de hamei şi orz avem o mică problemă, pentru că în viziunea mea este un sector care se poate dezvolta foarte frumos şi poate fi un motor de creştere al sectorului şi de integrarea producţiilor în lanţ. Dacă mă uit la hamei, doar 15% din cantitatea totală folosită în industria berii în România este din producţia autohtonă, restul se importă şi aici este un factor asupra căruia va trebui să intervenim prin politici publice coerente, care să conducă la echilibrarea balanţei comerciale. La o scurtă analiză putem vedea că sprijinul cuplat pentru producţia de hamei nu a fost suficient de motivant pentru producătorii români şi atunci cred că trebuie foarte mult uzat şi de o informare mai centrată şi mai directă către fermieri români astfel încât să creştem producţia de materii prime care pot fi procesate în lanţul integrat al producerii berii şi realizăm plus valoare. Cred că asta ne-a lipsit în ultimii 30 de ani în agricultura României: să putem adăuga plus valoare materiilor prime pe care noi le producem cu prisosinţă de foarte mult timp”.
Julia Leferman a conchis: „Industria noastră este una de tradiție definită prin inovație. Există multă presiune în acest moment pe domeniul nostru și perspective imprevizibile în contextul pandemiei. În același timp este important să nu uităm de valorile care au clădit această industrie – Creație, Tradiție și Inovație. Mai mult ca oricând ne propunem să fim solidari și constructivi, să avem un impact pozitiv la nivel de industrie, să fim creativi în găsirea soluțiilor, să ne regăsim puterea în tradiții și să îmbrățișăm cu optimism tot ce înseamnă flexibilitate și inovație”.
