Specialișii fintech-ului iBanFirst prezintă o analiză privind factorii specifici care pot juca un rol în evoluția monedelor din Europa Centrală și de Est:
Piața forex: Înapoi la noțiunile de bază
Pe piața de capital, există trei factori principali care influențează evoluția pieței: lichiditatea oferită de băncile centrale, câștigurile și percepția riscului. Totuși, în cazul pieței valutare, situația este mai complexă, deoarece mulți factori pot avea un impact, atât la nivel structural și conjunctural, cât și la nivel local și global.
Unul dintre riscurile bine cunoscute în tranzacționarea valutară este geopolitica, care poate genera vârfuri de volatilitate și un exod de capital către monede considerate a fi refugii sigure. Un exemplu recent în acest sens este declanșarea războiului din Ucraina, care a avut un impact pozitiv asupra yenului și a dus la o depreciere bruscă a monedelor din Europa Centrală și de Est. Cu toate acestea, efectul riscului geopolitic este adesea de scurtă durată.
Pe lângă factorii conjuncturali, există și factori structurali care pot juca un rol important în determinarea volatilității cursului de schimb. Un document de cercetare publicat de FMI în 2004, intitulat „Structural Factors Affecting Exchange Rate Volatility: A Cross-Section Study”, subliniază câteva aspecte relevante. De exemplu, piețele de tranzacționare decentralizate, reglementările privind utilizarea monedei naționale de către nerezidenți și acceptarea obligațiilor prevăzute la articolul VIII (care se referă la neimpunerea de restricții privind plățile și transferurile pentru tranzacțiile internaționale curente) sunt asociate cu o volatilitate mai mică a cursului de schimb. Este important de menționat că în 2004, băncile centrale mondiale nu aveau încă un rol atât de pronunțat pe piețele financiare, cu excepția Băncii Japoniei, care era obișnuită să intervină masiv pe piețele de obligațiuni, valutare și de acțiuni.
În prezent, pe lângă factorii menționați anterior, putem identifica și alți trei factori care pot influența cursurile de schimb valutar: intervențiile băncilor centrale și diferențele de rate (cu referire la strategia de carry trade), lichiditatea și prețurile materiilor prime.
Bunuri reale vs. tipărirea de bani
Principala schimbare față de 2004 și față de perioada de dinainte de Covid este că, în prezent, creșterea este influențată de disponibilitatea unor bunuri reale, cum ar fi motorina, electricitatea, gazele naturale, îngrășămintele, cerealele, cuprul, nichelul sau litiul. Monedele corelate cu piața mărfurilor, precum dolarul australian și dolarul canadian, au fost întotdeauna dependente de prețurile materiilor prime (aur, petrol etc.). Mai nou însă, mărfurile pot avea un impact pe piața globală asupra practic tuturor monedelor principale. Este ceea ce s-a întâmplat cu criza energetică europeană, când timp de aproape o jumătate de an prețurile la gaze și toată drama geopolitică din jurul acestora au fost principalii factori care au condus euro și monedele din Europa Centrală și de Est.
Deși este prea devreme pentru a ști dacă anul acesta se va repeta criza energetică din 2022, ceea ce este sigur este că ne aflăm într-un nou context, în care bunurile reale vor conduce piețele globale, inclusiv piața FX. Acest lucru va fi o provocare pentru investitori și companii, bineînțeles. În trecut și chiar recent, creșterea era un derivat al lichidității băncilor centrale (unul dintre factorii menționați anterior). În teorie, lichiditatea este infinită, deoarece băncile centrale pot tipări bani atât cât este necesar. În realitate, acest lucru este mai complex, deoarece un aflux mare de lichidități poate crește prețul activelor – cum ar fi acțiunile – și poate provoca indirect inflație. Pentru a contracara acest lucru, băncile centrale trebuie să crească ratele dobânzilor. Exact aici ne aflăm în ciclul actual. În anii de rate scăzute ale dobânzilor și deflație, diferențele dintre ratele dobânzilor au fost rareori un factor determinant major al cursurilor de schimb valutar. Acum, când majoritatea băncilor centrale au crescut ratele dobânzilor, în timp ce o parte dintre ele se încăpățânează să mențină ratele scăzute, strategia de carry trade este din nou în joc. Aceasta constă în împrumutarea unei monede cu randament scăzut – să spunem JPY – pentru a cumpăra o monedă cu randament mai ridicat – să spunem EUR sau USD, ceea ce permite o apreciere mai rapidă a fondurilor decât dacă ar fi fost denotate în moneda cu randament scăzut.
Această căutare de randamente explică parțial revenirea puternică a HUF-ului în acest an – de la 1 ianuariest, forintul maghiar a crescut cu aproape 7% față de euro și cu 10 % față de dolar. În opinia iBanFirst, este probabil ca acest trend să continue. Fluxul de lichidități este un alt factor structural care influențează monedele FX, iar acest lucru se explică parțial prin căutarea de randamente și prin percepția riscului. De la începutul anului, Europa atrage fluxuri semnificative de capital din USA. Acest lucru se întâmplă atunci când apetitul pentru risc este ridicat. Acest proces de reciclare a capitalului explică parțial creșterea puternică a majorității piețelor de acțiuni și a monedelor europene. În opinia analiștilor iBanFirst, urmărirea îndeaproape a direcției spre care se îndreaptă fluxul de capital este cea mai bună modalitate de a înțelege tendințele de bază ale pieței și de a ști cum vor evolua monedele. Acesta este un factor structural major subestimat care stă la baza evoluției cursurilor de schimb.
Factori specifici pentru monedele din Europa Centrală și de Est
Pe lângă toți acești factori globali, există, de asemenea, mai mulți factori locali care pot juca un rol în evoluția monedelor din ECE:
- Percepția riscului politic la nivel local. De exemplu, conflictul dintre Ungaria și Uniunea Europeană cu privire la statul de drept a avut un efect negativ asupra HUF în 2022. Dar un astfel de efect este, de obicei, de scurtă durată. În pofida lipsei unui acord pe scară largă cu Uniunea Europeană, HUF a depășit puternic performanța euro în acest an.
- Corelația cu politica fiscală și datoria externă. Acest aspect este important pentru majoritatea monedelor din ECE. În România, de exemplu, observăm o corelație pe termen lung între datoria externă a țării și cursul de schimb al RON. Atunci când datoria externă crește, moneda națională tinde să scadă. Istoria ne arată că, pe termen lung, o țară îndatorată trebuie să își deprecieze moneda pentru a stimula exporturile și serviciile și pentru a-și reduce importurile. La aceasta se adaugă, desigur, politica fiscală. În cazul României, partea fiscală prezintă unele semne de slăbiciune, deoarece veniturile au fost sub așteptări în primul trimestru al acestui an. Deși acest lucru nu a avut încă un impact semnificativ asupra monedei, este cu siguranță un aspect care trebuie monitorizat.
- Situația lichidităților la nivel local. Deficitul/excedentul de lichiditate de pe piața interbancară este un alt factor important care determină evoluția monedelor, în special pe piețele în care banca centrală locală obișnuiește să intervină. În cea mai mare parte a anului 2022, România s-a confruntat cu un deficit de lichiditate de aproximativ 10 miliarde de lei, ceea ce a reprezentat un rezultat net pozitiv pentru RON. De atunci, contextul lichidității s-a inversat complet. Piața interbancară se confruntă cu un excedent de lichiditate mai mare și mai persistent ca niciodată. Acest lucru împinge ratele de piață mult sub rata cheie a băncii centrale și teoretic ar trebui să inducă, de asemenea, o depreciere a RON în raport cu EUR. Aceasta nu s-a întâmplat încă, dar este cu siguranță o chestiune de timp până când vom vedea presiuni semnificative de creștere asupra EUR/RON. În cazul în care se va întâmpla, iBanFirst se așteaptă ca BNR să intervină pentru a absorbi lichiditatea prin intermediul operațiunilor de piață deschisă pentru a stabiliza cursul de schimb RON.
Înființat în 2016, fintechul iBanFirst s-a impus rapid ca principala alternativă pentru companiile de comerț care efectuează plăți internaționale.
iBanFirst oferă servicii de plăți transfrontaliere de ultimă generație, combinând capacitățile unei platforme performante cu sprijinul experților în domeniul forex. Prin intermediul iBanFirst, directorii și echipele financiare au acces direct la piețele valutare, pot primi, trimite și urmări plățile și pot elabora strategii personalizate de acoperire a riscului valutar.
Având peste 350 de angajați în 10 țări europene și un volum de tranzacții de circa 1,4 miliarde de euro lunar, iBanFirst este listată de Financial Times ca fiind una dintre companiile cu cea mai rapidă creștere din Europa. În mai puțin de 10 ani, fintechul a devenit un partener de încredere pentru IMM-urile din întreaga lume.
iBanFirst este susținut financiar de banca franceză de investiții Bpifrance, de liderii europeni în investiții de capital de risc Elaia și Xavier Niel, precum și de fondul de investiții american Marlin Equity Partners (capital în valoare de peste 8 miliarde de dolari în administrare).
Reglementată de Banca Națională a Belgiei ca instituție de plată, iBanFirst este autorizată să opereze pe întreg teritoriul Uniunii Europene. În calitate de membră al rețelei SWIFT de comunicare interbancară și certificată SEPA, iBanFirst deține licențe PSIC și PSIP sub directiva PSD2.
