Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană – AHK România a organizat, în colaborare cu Comitetul German pentru Europa de Est (Ostausschuss der Deutschen Wirtschaft), o masă rotundă cu tema „România în arhitectura europeană de energie – posibilități de cooperare”.
Participanții, actori privați din domeniul energiei din România și Germania, au semnalat că România, „cu mixul său energetic diversificat, bazat în mare parte pe producție de energie verde, ar putea crea valoare adăugată în economia sa locală și, în același timp, să alimenteze cu energia rămasă statele din jurul său și nu numai. Are nevoie însă de un cadru administrativ și legislativ stabil și predictibil, pentru a da încredere investitorilor să meargă mai departe”.
Sebastian Metz, directorul general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane: „Evenimentul de astăzi își propune să sublinieze rolul României în arhitectura politicilor de energie, pe de o parte și să informeze cu privire la perspectivele de dezvoltare și la țelurile țării în sectorul energetic, pe de altă parte. Dorim să vedem cum putem crește nivelul nostru de cooperare, între domeniul de business și cel politic, într-o situație de win-win.”
Andreas Lier, președintele AHK România: „Oportunitățile disponibile sunt impresionante. Dacă acest potențial continuă să fie dezvoltat și dacă se fac noi investiții, de exemplu în capacitatea de stocare, în rețeaua de transport, în explorări viitoare, în formare profesională etc., România poate să producă valoare adăugată și își poate crește produsul intern brut. De asemenea, țara poate juca un rol important în tranziția către energia verde și deveni astfel și mai competitivă. Toți actorii implicați în acest proces trebuie să continue să colaboreze, să-și coordoneze acțiunile și să se implice. Prin urmare, vedem oportunități excelente de cooperare între companiile germane și românești.”
AHK România subliniază că „reprezentanții mediului de afaceri s-au arătat mulțumiți de felul în care România a evoluat către tranziția energetică în ultimii doi ani. Au adus însă în atenție perspectiva investițiilor din industrie, care nu se pot face pentru doi ani: companiile intenționează să rămână o perioadă îndelungată atunci când vin într-o anumită țară.
În România există resurse semnificative de energie.
Reprezentanții oamenilor de afaceri au pledat pentru o abordare pragmatică și atunci când se elaborează legislația la nivel european. Deși aceasta are la bază ținte politice, planurile de investiții se fac cu ingineri și experți și este de dorit ca aplicarea acestor planuri să nu fie apoi pusă sub semnul întrebării. În context, ei au menționat că, pentru a realiza tranziția, este nevoie de gaz, de energie nucleară și chiar și de cărbune, cu tehnologia corespunzătoare pentru procesul de decarbonizare.
O altă solicitare a industriei a fost legată de extinderea rețelei de distribuție, cea care duce energia la clientul final. Este dificil pentru companii să facă planuri de investiții fără a ști că pot transporta toată energia produsă. Între altele, România ar mai avea nevoie de o legislație stabilă pentru producția de hidrogen și să-și integreze mixul energetic pe piața de energie a Uniunii Europene.
La rândul lor, reprezentanții producătorilor de energie electrică din România au fost de acord că e nevoie de politici care să reducă birocrația și care să dea mai multă flexibilitate și stabilitate investițiilor. Din totalul energiei produse în România, 80% este verde, iar autoritățile vor continua investițiile în acest tip de energie, dar și în cea nucleară. Piața de energie este interconectată acum în Europa, nu mai există piețe naționale, iar energie nu este mai ieftină în România decât în Germania. De aceea este nevoie de cooperare, au spus ei.
Reprezentanții instituțiilor publice au adăugat că acest lucru este dorit și de actualul premier al României, care dorește să facă aici un hub energetic, folosind inclusiv fondurile europene disponibile.
Participanții la masa rotundă s-au arătat deschiși în a afla și a discuta diversele puncte de vedere, păreri și idei venite atât din partea business-ului, cât și a politicului sau a altor instituții ale statului”.
Foto: AHK România
