În contextul dezbaterilor pe marginea proiectului noului Cod Silvic, Societatea Academică din România (SAR) face o serie de observații și propuneri sub titlul „Nu blocați accesul jurnaliștilor și activiștilor în pădure! Apel SAR, privitor la modificările propuse în noul Cod Silvic”:
Societatea Academică din România (SAR) solicită oficial Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) să nu îngreuneze activitatea jurnaliștilor și a activiștilor de mediu care documentează pe teren tăierile ilegale de arbori și alte încălcări ale legii din pădurile României.
Apelul vine în contextul în care Guvernul, prin MMAP, a organizat consultări publice, în această săptămână, pe proiectul de lege pentru Noul Cod Silvic, a cărui adoptare este un jalon asumat de țara noastră pentru a putea accesa fondurile din PNRR.
În forma supusă consultării publice, proiectul reglementează accesul în pădure în două articole distincte: în scop recreativ, respectiv în scop profesional (pentru administrarea pădurii, control, activități economice și cercetare științifică), enumerând, în mod limitativ, categoriile de personal care au acces în pădure, fără ca printre acestea să se regăsească jurnaliștii și activiștii de mediu.
„Acest mod de reglementare riscă să genereze probleme grave pentru jurnaliștii și activiștii de mediu în raport cu persoanele, ocoalele silvice și firmele ale căror activități în pădure le investighează, documentează, monitorizează și raportează, că e vorba de tăieri de arbori, vânătoare, administrare de arii protejate ori dezvoltarea unor diferite proiecte, mai mult sau mai puțin legale. În același timp, ideea că jurnaliștii sau membrii unor organizații non-guvernamentale s-ar putea afla în pădure doar în scop recreativ, dar nu și în timpul desfășurării unor activități profesionale, riscă să le afecteze drepturile”, susține Mihai Goțiu, responsabil de dezvoltarea și promovarea politicilor de mediu în cadrul SAR.
„Accesul nerestricționat în pădure este o revendicare mai veche a societății civile din România și e conformă cu o tendință manifestată deja în mai multe țări europene, de recunoaștere a acestui drept, indiferent că e vorba de păduri publice sau private. Proiectul Noului Cod Silvic propune o asemenea prevedere, la articolul 58, care permite, în scop recreativ, accesul pe jos (pedestru) în tot fondul forestier național, iar pe bicicletă pe drumurile forestiere și pe potecile și traseele marcate. În cadrul aceluiași articol, jumătate din cadou este luat înapoi, prin acordarea posibilității proprietarilor de păduri private de a limita, îm mod discreționar, accesul recreativ, ceea ce nu e greu de anticipat că se va întâmpla, mai ales în cazul pădurilor în care legalitatea tăierilor ori a vânătorii e încălcată. Mărul otrăvit este, însă, articolul 59, în care sunt enumerate exhaustiv și limitativ categoriile de personal care au acces în pădure în scop profesional”, explică Mihai Goțiu, care a activat mai bine de două decenii ca jurnalist de investigație, inclusiv în domeniul mediului, și a fost inițiator al unor modificări anti hoție la Codul Silvic, adoptate în 2020, în perioada în care a fost senator (2016-2020).
Potrivit acestuia, reglementarea accesului în pădure cu diferențierea în funcție de scop (recreativ, respectiv profesional) va genera și va escalada conflicte, încurajând administratorii de păduri, publice și private, să încerce să-i împiedice să intre în pădure (pe motiv că dacă n-au venit să se relaxeze, n-au ce căuta acolo) ori să-i dea în judecată pe jurnaliști și activiști, în procese abuzive, de tip SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation). „Procesele în justiție de tip SLAPP au devenit o problemă globală, cu o utilizare tot mai la modă și în România, discutată și la nivelul UE, fără a avea, însă, o soluție de contracarare. Scopul acestor procese nu e, neapărat, câștigarea lor, ci intimidarea, tocarea timpului, a nervilor și a resurselor financiare ale jurnaliștilor și activiștilor, pentru a-i împiedica să-și desfășoare activitatea lor în interesul publicului. Modul în care s-a redactat accesul în pădure în proiectul Noului Cod Silvic e o minge ridicată la fileu pentru astfel de procese și conflicte”, susține Mihai Goțiu. De asemenea, el mai arată că ideea că jurnaliștii și activiștii s-ar putea afla, legal, în pădure doar ”în scop recreativ”, le-ar putea crea probleme în cazul unor accidente – pentru a nu discuta de agresiuni fizice – de genul pierderii unor drepturi care depind de recunoașterea faptului că, în momentul accidentului, desfășurau o activitate lucrativă (compensări, prime de asigurări, pensii de urmaș, în cazuri extreme).
„Nu-mi pun problema că jurnaliștii de investigație ori activiștii de mediu, membri sau nu în ONG-uri, se vor speria de o asemenea reglementare absurdă și că nu vor mai merge în păduri, dar e o problemă de principiu, pe de o parte pentru că activitatea lor răspunde unor interese legitime ale cetățenilor și trebuie recunoscută ca atare, pe de altă parte pentru că rostul Noului Cod Silvic e de diminua infracțiunile din păduri, nu de a-i ajuta să le ascundă pe cei care le comit”, a mai spus Mihai Goțiu.
SAR va transmite, oficial, MMAP solicitările de eliminare a posibilității ca proprietarii de păduri private să poată restricționa arbitrar accesul în pădure în scop recreativ, respectiv de adăugare a jurnaliștilor și activiștilor de mediu în categoriile care au acces nerestricționat în pădure în scop profesional.
De asemenea, SAR va mai solicita, în cadrul procedurii de consultare, următoarele modificări și amendamente la proiectul Noului Cod Silvic care vizează:
– utilizarea noilor tehnologii: obligativitatea arhivării monitorizărilor video pe o perioadă mai mare de 30 de zile și instituirea unor sancțiuni contravenționale, respectiv penale pentru nerespectarea acestei obligații; respectiv obligarea MMAP să conecteze monitorizările video cu sistemul de urmărire a trasabilității materialului lemnos, SUMAL 2.0, și transparentizarea prin aplicația Inspectorul Pădurii;
– produsele nelemnoase ale pădurii: eliminarea modificării aberante prin care fauna și peștii din râurile de munte devin proprietatea deținătorilor pădurilor și la discreția administratorilor acestora (!) și introducerea obligativității studiilor de mediu pentru avizele și autorizațiile necesare recoltării altor produse nelemnoase în scop comercial (trufe, ciuperci, fructe de pădure, plante medicinale etc.);
– arborii din afara fondului forestier național: reintroducerea ca infracțiune a distrugerii, ruperii, smulgerii din rădăcini a copacilor din parcurile și ale spații verzi din localități;
– sancționarea transporturilor ilegale de materiale lemnoase: eliminarea prevederii care ar permite reutilizarea pentru transportul lemnului a mijloacelor de transport confiscate pentru transport ilegal, dacă procesul penal nu se soluționează definitiv în 6 luni.
Argumentele detaliate pentru amendamentele solicitate le puteți citi, pe larg, aici.
SAR precizează că susține majoritatea comentariilor, obiecțiilor și amendamentelor formulate și prezentate de WWF România, Coaliția Natura 2000, Declic, Agent Green, Asociația Altitudine, Tiberiu Boșutar, Alex Găvan, Asociația Kogayon, Asociația IDEI, Eco Civica, Greenpeace România ș.a.m.d. (ordinea e aleatorie și lista incompletă) în cadrul consultării publice a MMAP cu societate civilă, desfășurată marți, 22 august, și/sau făcute publice anterior pe propriile canale de comunicare și în presă.
Proiectul Noului Cod Silvic poate fi descărcat de pe site-ul MMAP (aici).
