„Finanțarea tranziției la sustenabilitate” se intitulează tema dezbaterii organizate de Ambasada Sustenabilității, definită ca inițiativă nonprofit care „promovează modelul economic în care companiile, prin parteneriate, pot rezolva probleme sociale și de mediu fără a sacrifica eficiența economică (profitul)”. Dezbaterea a făcut parte din ciclul „SustainAbility Talks”. Inițiatorii reamintesc că „SustainAbility Talks este un program dezvoltat de Ambasada Sustenabilității în România cu scopul de a pune politicile publice în perspectivă, aliniindu-le la principiile și obiectivele de dezvoltare durabilă. Astfel, în cadrul unor întâlniri tematice, specialiști din mediul de afaceri, public, academic sau non-profit sunt invitați să dezbată subiecte relevante pentru agenda de sustenabilitate a României”.
De data aceasta, deschiderea a fost către mediul bancar, în sensul investigării (pe alocuri, și analizării) modului în care se poate dezvolta finanțarea tranziției la o economie românească sustenabilă. După cum a apreciat Luminița Tatarici, șef de serviciu la Direcția de Stabilitate Financiară a Băncii Naționale a României (BNR), deocamdată, „expunerea creditelor verzi este sub 3% din totalul împrumuturilor”. În opinia sa, creditarea verde a companiilor nefinanciare „ar fi o oportunitate pentru instituțiile de credit și nu doar pentru acestea, ci și pentru sectorul real, pentru că pornim de la un nivel al intermedierii financiare foarte scăzut în România, ultimul loc din Uniunea Europeană”.
Magdalena Caramilea, director de sustenabilitate la Autonom Group, a semnalat că, pentru o companie, „o finanțare de tip green aduce un consum suplimentar de resurse” și a pledat pentru „un echilibru între emoțional și raținal”.
Bogdan Zincă, șef Serviciului contractare, Direcția generală de trezorerie și datorie publică din Ministerul Finanțelor: „Din punctul de vedere al costurilor, o companie și-ar asuma o sarcină în plus fără a vedea beneficii palpabile, dar obiectivele de sustenabilitate arată faptul că acea companie se uită și în viitor.”
Referitor la standardele de profi, Daniel Sava, șef Departament finanțări structurate, UniCredit Bank România, a făcut observația că de la Green Loan Principles (GLP) și Green Bond Principles (GBP), „standarde mai accesibile și băncilor, și împrumutaților”, în doi ani s-a trecut la „taxonomia europeană și integrarea definițiilor în ceea ce înseamnă finanțare verde. Tocmai de aceea, unele companii, deși doresc să acceseze credite sau chiar accesează credite cu caracteristici de tranziție, au nevoie de mai mult timp pentru a-și evalua baseline-ul, pentru a defini care sunt acele riscuri semnificative pe care trebuie să le adreseze, de a alege niște KPIs semnificativi pe care să-i asocieze creditării verzi sau creșterii creditării sustenabile”.
Remus Dănilă, director, Relația cu investitorii și business development, Bursa de Valori București: „Suntem într-un moment destul de încărcat și de stresant pentru emitenți și pentru companiile care anul viitor vor trebui să aibă toate datele pentru a le putea raporta începând din 2025.”
În context, a fost prezentat studiului „Românii și economia sustenabilă”, realizat de IZI data pentru Ambasada Sustenabilității din România. Studiul integral este disponibil aici.
