Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar, Reprezentant Permanent al României la Consiliul Europei, Ion I. Jinga, a transmis un mesaj profund în legătură cu provocările și oportunitățile pe care le aduc metaversul și inteligența artificială (IA).
De la originea termenului „metavers” în romanul „Snow Crash” până la realitățile actuale, Jinga evidențiază impactul metavers-ului asupra vieții noastre și ne avertizează cu privire la posibilele riscuri.
„Termenul «metavers» a fost menționat pentru prima dată în anul 1992, în romanul «Snow Crash», al scritorului american Neal Stephenson. El descrie o lume virtuală care există doar pe internet, paralelă cu lumea reală, o extensie a comportamentului uman, în care oamenii se întâlnesc și interacționează prin intermediul «avatarurilor». «Avatar» își are originea în cuvântul «avatara» din limba sanscrită, însemnând «o încarnare, întruchipare ori manifestare a unei persoane sau idei» – la fel ca în filmul «Avatar» al regizorului canadian James Cameron. Este un spațiu virtual 3D captivant, persistent, în care oamenii experimentează viața în moduri în care nu ar putea-o face în lumea reală – de exemplu, pot fi martori virtuali ai unui eveniment istoric, în loc să citească despre el. Mark Zuckerberg, co-fondatorul Facebook, consideră că «Metaversul» nu este un lucru pe care îl construiește o companie. Este capitolul următor al internetului în general”, se arată în articol.
Conceptul de metavers, dezvoltat dincolo de simpla reprezentare în filme, a evoluat într-un spațiu 3D fascinant, cu implicații globale. Jinga explorează experiența sa personală cu metaversul și subliniază creșterea exponențială a utilizatorilor și a valorii de piață, evidențiind, în același timp, potențialele riscuri asociate, precum securitatea cibernetică și declinul încrederii publice.
„În februarie 2023, fostul secretar de stat american Henry Kissinger avertizase că: «În măsura în care ne folosim mai puțin creierul și utilizăm mai mult mașinile, oamenii iși pot pierde unele abilități. Propria noastră gândire critică, abilitățile de scris și de proiectare se pot atrofia». (ChatGPT Heralds an Intellectual Revolution, Wall Street Journal).”
Jinga punctează că metaversul și IA nu sunt doar curiozități tehnologice, ci au potențialul de a schimba fundamental structura și echilibrul global de putere. În acest context, se discută despre nevoia unei reglementări și guvernări responsabile, iar soluția propusă de unii este „tehnoprudențialismul,” care promovează precauția, agilitatea, inclusivitatea, impermeabilitatea și focalizarea în gestionarea riscurilor.
Consiliul Europei are în pregătire un raport pe tema „Riscuri și oportunități ale metaversului”. Într-un proiect declasificat, raportorul, Andi Cristea, membru al Parlamentului României, evidențiază că: «Metaversul» are potențialul de a extinde drepturile civile și sociale în întreaga lume și poate genera implicații masive pentru viitorul democrației și guvernării. Riscurile asociate acestei tehnologii includ preocupări legate de confidențialitate, securitate cibernetică, dependență, pierderea libertății, răspândirea dezinformării, declinul încrederii publice în instituțiile tradiționale din domenii precum educație, guvernare, sau mas-media. În cazul metaversului, factorii de decizie politică trebuie să găsească un echilibru delicat între inovare și asigurarea protecției utilizatorilor și a societății în general”.
Textul se încheie prin a sublinia faptul că, asemenea cutiei Pandorei, care a eliberat atât maleficii, cât și speranța în lume, cutia cu inteligență artificială este deschisă, iar speranța rămâne să ghideze evoluția noastră în era tehnologică. Se invocă responsabilitatea Homo Tehnicusului de a defini scopul umanității într-o lume din ce în ce mai dominată de tehnologie.
Citiți articolul integral pe : Euractiv
Sursă: Alexandra Băncilă
