Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK) a organizat o dezbatere privind eficientizarea bugetului alocat sănătății în România. Au participat reprezentanți ai unor companii din domeniul sănătății, ai guvernului și parlamentului, precum și ai mediului academic. Organizatorii prezintă o sinteză asupra discuției și concluziilor acesteia:
Cheltuieli mari pentru sănătate versus inovație și eficiență
În condițiile în care cheltuielile pentru sănătate cresc de la an al an, este nevoie de o eficientizare a bugetului alocat acestui domeniu, pentru ca un număr cât mai mare de pacienți să poată beneficia de servicii de sănătate de calitate. În plus, un parteneriat al sectorului public cu companii germane private ar permite transferul de inovație și de know-how dar și atragerea și păstrarea forței de muncă, deoarece companiile germane au planuri de investiții pe perioade lungi de timp. Acestea au fost concluziile mesei rotunde, organizate de către Camera de Comerț Româno-Germană (AHK România), cu participarea reprezentanților Ministerului de Finanțe, ai Comisiei de Sănătate din Senat, Universității Carol Davila, precum și ai companiilor românești și germane din domeniu.
„Ne dorim să găsim împreună modalități de a dezvolta sectorul de sănătate în România, să intensificăm relațiile bilaterale dintre România și Germania și în domeniul sănătății. Sunt deja multe companii germane care activează cu succes de multă vreme în România, dar cred că potențialul este mult mai mare și dorim să-l valorificăm. Este important pentru noi, ca și cameră de comerț, să ridicăm standardele de sănătate din România și să scădem exodul de forță de muncă spre țările din vestul Europei”, a declarat în deschiderea evenimentului directorul general al AHK România, Sebastian Metz.
El a menționat că acordarea de stimulente fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare anunțată de Ministerul Finanțelor este un demers care sprijină în mod concret companiile din sectorul medical și farmaceutic. Aceste companii și-au exprimat intenția de a extinde astfel de activități în România.
Secretarul de stat din Ministerul de Finanțe, Alin Marius Andrieș, a subliniat la rândul său necesitatea unei mai bune gestionări a bugetului, prin crearea de politici sau alte instrumente fiscale pentru a scădea costurile și a facilita accesul pacienților la tratamente și medicamente inovative. „Ministerul de Finanțe joacă un rol esențial și în crearea programelor de ajutor de stat. Anul trecut, de exemplu, am alocat sume considerabile companiilor private pentru a-și crește capacitatea de producție, iar printre beneficiari s-au numărat și companiile farmaceutice. Vom continua să susținem și să stimulăm investițiile, deoarece creșterea producției reduce prețurile și vom continua, de asemenea, să stimulăm companiile pentru creșterea capacității de inovare și pentru a veni pe piață cu noi servicii și produse”, a spus el.
Problema creșterii costurilor în sănătate a fost adusă în discuție și de Sandrina Köbinger, șefa secției economice a Ambasadei Republicii Federale Germania în România. „Se întâmplă peste tot în Europa, nu doar în România sau Germania și probabil va continua în viitor. De aceea eficientizarea cheltuielilor în sănătate este tot mai importantă, ca de altfel și adoptarea de soluții sustenabile și inovative”, a arătat ea, adăugând că există un număr mare de companii germane care vor să aducă inovarea în România. „Aceste companii nu sunt doar centre de excelență și de cercetare, dar sunt și parteneri pe termen lung. Este întotdeauna bine să-ți alegi parteneri de afaceri care au dovedit în trecut și care continuă să dovedească faptul că sunt de încredere pe termen lung”, a explicat ea.
Această idee a creșterii costurilor a fost subliniată și de Attila Laszlo, secretarul Comisie de sănătate din Senatul României. El și-a exprimat îngrijorarea că din cauza creșterii prețurilor materialelor de construcții, dar și a necesarului de personal, nu vor putea fi terminate la timp cele 29 de spitale regionale asumate prin PNRR. Termenul estimat pentru finalizarea marilor proiecte din sănătate (spitale, clinici și alte centre de sănătate) este acum 2028-2029.
Reprezentanții companiilor din domeniul sănătății au propus o regândire a alocării fondurilor, care pe termen lung să facă întreg sistemul mai eficient. Una din propuneri s-a referit la alocarea de către CNAS a unor sume mai mari pentru spitalele private, care să meargă direct în furnizarea de servicii de sănătate și nu în salariile personalului. „Există deja peste trei milioane de persoane care au abonamente pre-plătite la clinici private de sănătate. Spitalele private au 5% din numărul total de paturi disponibile la nivel național și primesc 9% din bugetul Casei Naționale de Sănătate”, a explicat dr. Laurențiu Dașcă, director general Arensia Exploratory Medicine. El a menționat că în acest moment cheltuielile cu personalul reprezintă peste 80% din bugetul spitalelor din provincie, peste 60% din bugetul spitalelor din marile orașe și 30% din bugetul celor private, în condițiile în care peste 55% din pacienții de la sate și din orașele mici vin să se trateze în marile orașe.
O altă propunere se referă la investițiile în aprovizionarea cu medicamente inovative, cele care nu se pot substitui în cazul unor boli mai complicate. Din cauza provocărilor logistice și de aprovizionare în contextul conflictelor actuale, aprovizionarea cu medicamente este deficitară uneori, iar tratamentul pacienților trebuie să rămână o prioritate. Toate aceste crize pot fi transformate în oportunități și cum cheltuielile din sănătate sunt foarte mari, este necesară o prioritizare a alocării fondurilor, au mai spus reprezentanții companiilor.
