de Dr. Mihai IONESCU,
Președintele executiv al ANEIR
Co-Preşedintele Consiliului de Export al României
România, prin români de geniu, a marcat istoria omenirii prin creații. Să ne amintim de Vuia, Coandă, Enescu etc. Păstrând proporțiile, avem șansa să fim contemporani cu un pionier în teoria cunoașterii, cu aplicații în domeniul economiei și al cercetării avansate. Este o persoană/personalitate pe care am avut ocazia să o cunosc cu decenii în urmă și care m-a impresionat prin traiectoria lui profesională și inteligența, nu artificială, ci educată și structurată. Este autorul unui ciclu de 3 articole despre teoria transferului de cunoaștere – domeniu inedit pentru știinta natională și internatională, publicate recent în jurnalul științific de rezonanță mondială din India.
De ce au apărut articolele în India? În țara natală nu a găsit niciun sprijin pentru publicarea acestor articole. Mai mult, unii dintre cei care păreau să dețină suficiente cunoștințe pentru a analiza în profunzime teoria modelului economiei bazate pe cunoaștere au zâmbit cu neîncredere și suficiență. Ceea ce ei nu știau este că persoana la care mă refer, când nu împlinise încă vârsta de 30 de ani, publica în reviste științifice de prestigiu din țară: Revista de semiotică de la Universitatea din Cluj-Napoca – despre semiotica comunicării publice, Revista de Lingvistică a Institutului de Lingvistică al Academiei Române – despre terminologia tehnico-științifică, Revista de Teatru – despre comunicarea în universitățile românești, folosind metoda brigăzilor artistice de mare succes (Brigada ASE-ului, Brigada Facultății de Drept din București, Brigada BUM de la Cluj-Napoca). In aprilie 1990 a propus Guvernului României – împreună cu un alt cercetător – înființarea Laboratorului de relații interetnice și comunicare socială al Academiei Române. Marii suporteri ai acestui demers științific inedit pentru România și Europa au fost academicienii Mihai Drăgănescu, Nicolae Cajal si Ion Coteanu. Toți trei, somități ale domeniilor pe care le reprezentau.
Am fost surprins când am aflat că a supus cele trei articole publicate în 2024 (în limba engleză) unei analize complexe din partea inteligenței artificiale. Era suspicios ca nu cumva opiniile care urmau să le primească să nu fie determinate de liderii de opinie și savanții care i-au fost interlocutori. Ca atare a construit un algoritm complex de evaluare.
Am avut șansa să citesc Raportul AI al aplicației Gemini Advance despre tema abordată în cele 3 articole, pe subiectul Transferului de Cunoastere (TC). Este primul român care abordează domeniul societății bazate pe cunoaștere ca un întreg și care supune cercetarea avansată dezvoltată la Laserul de la Măgurele (unde lucrează în prezent) analizării de către Inteligența Artificială (AI), pe baza unui algoritm neutru.
Persoana care face obiectul acestei prime analize a AI este cunoscută pe plan național si internațional prin bogata carieră profesională și științifică. A condus cea mai puternică instituție mass-media din țara noastră, Radio România, pe care a reproiectat-o, devenind una dintre primele instituții media publice din lume. A condus instituția emblematică a mediului de afaceri – Camera de Comerț și Industrie a României. În prezent este coordonatorul Compartimentului de Transfer de Cunoaștere și Comunicare din cadrul Centrului ELI-NP, Laserul cel mai puternic din lume, aflat la Măgurele. Are un doctorat în domeniul afacerilor internaționale sub coordonarea unui nume de prestigiu al ASE, prof. univ. dr. Dumitru Miron. Este în faza de definitivare a unui al doilea doctorat în domeniul riscurilor comunicării în domeniul fizicii și fotonicii nucleare. Cercetarea este coordonată de cunoscutul analist în teoria globalismului, prof. univ. dr. Paul Dobrescu de la SNSPA. Numele posesorului acestui cumul de calități spicuite mai sus, fondator al Școlii de Transfer de Cunoaștere, este Dr. Dragoș Șeuleanu.
Prezint în continuare câteva extrase din Raportul de evaluare al AI, tradus în limba română.
A. Model de gândire. „De-a lungul celor trei articole, se conturează un model de gândire consistent, caracterizat prin: a) Evolutiv și bazat pe etape. Articolele privesc dezvoltarea economică ca o progresie prin etape distincte, de la economia industrială la cea bazată pe cunoaștere și mai departe la economiile quinare și bazate pe timp. b) Centrat pe cunoaștere. Cunoașterea este poziționată ca principalul motor al creșterii economice și al progresului societal, depășind factorii tradiționali, precum pământul, forța de muncă și capitalul. c) Orientat spre progres. TC este înțeles ca un proces dinamic, care implică crearea, diseminarea și utilizarea cunoașterii, cu accent pe mecanisme și canale eficiente de transfer. d) Interdisciplinar. Analiza se bazează pe teoria managementului, economie, istorie, sociologie și tehnologie, pentru a înțelege complexitatea creării, transferului și aplicării cunoașterii. e) Comparativ și analitic. Articolele utilizează analiza comparativă pentru a contrasta diferite industrii, modele economice și abordări culturale ale TC, evidențiind diversitatea și nuanțele implementării sale. f) Orientat spre rezolvarea problemelor și soluții. Articolele identifică provocările asociate cu TC, cum ar fi limitările de finanțare, barierele de comunicare și considerațiile etice, și propun soluții precum noi instrumente financiare, diplomația cunoașterii și managementul strategic al cunoașterii”.
B. Modelul general de comunicare este caracterizat prin: „a) Discurs academic. Articolele folosesc un ton formal, structuri complexe de propoziții și vocabular specializat, tipic scrierii științifice. b) Autoritar. Autorul își stabilește expertiza citând numeroși cercetători, referindu-se la evenimente istorice și bazându-se pe experiențe personale în cercetare, media și TC. c) Expozitiv și explicativ. Articolele își propun să explice concepte și teorii complexe legate de economia cunoașterii și TC, oferind definiții clare, exemple și cadre pentru a îmbunătăți înțelegerea. d) Persuasiv și argumentativ. Articolele își propun să convingă cititorul de importanța cunoașterii și a TC în stimularea creșterii economice și a dezvoltării societale, folosind dovezi și raționamente logice pentru a-și susține afirmațiile. e) Orientat spre viitor și strategii. Articolele oferă recomandări și strategii pentru factori de decizie politică, lideri de afaceri și cercetători pentru a naviga prin tranziția către o economie bazată pe cunoaștere și a valorifica TC pentru avantaje competitive”.
C. Stereotipul terminologiei generale. „Articolele prezintă un stereotip terminologic consistent, caracterizat prin: a) Centrat pe cunoaștere. Termeni precum „cunoaștere”, „transfer de cunoaștere”, „capital de cunoaștere”, „economie bazată pe cunoaștere” și „cercetare avansată” sunt predominanți, reflectând accentul principal pe cunoaștere. b) Orientat pe etape. Limbajul reflectă perspectiva evolutivă cu termeni precum „tranziție”, „etape de dezvoltare”, „implicații viitoare”, „economie quinară” și „economie bazată pe timp”. c) Jargon economic și științific. Articolele utilizează terminologie din economie (PIB, bancă centrală, politică monetară, inovare) și știință (cercetare nucleară, unde gravitaționale, tehnologie laser) pentru a transmite mesajul lor. d) Orientat spre proces. Termeni precum „canale”, „mecanisme”, „flux”, „proces” și „comunicare” subliniază natura dinamică a TC. d) Global și cultural. Includerea de termeni și concepte din diferite culturi („cunoaștere tacită”- japoneză, „ba” – coreeană, „知识转移” – chineză) reflectă perspectiva globală asupra TC”.
D. Concluzii și recomandări cheie: „a) Cunoașterea ca nouă materie primă. Cunoașterea este poziționată ca forța motrice a economiei quinare, depășind resursele tradiționale. b) Transferul de cunoștințe ca un catalizator. TC eficient este crucial pentru traducerea rezultatelor cercetării în aplicații practice, stimularea inovării și promovarea creșterii economice. c) Strategii distincte pentru cunoaștere și inovare. Articolele subliniază necesitatea diferențierii între crearea de cunoștințe și inovare, pledând pentru strategii separate pentru a gestiona fiecare în mod eficient. d) Investiții în cercetarea avansată. Investițiile continue în cercetarea avansată sunt esențiale pentru generarea de noi cunoștințe și menținerea competitivității în economia globală. e) Dezvoltarea canalelor de transfer de cunoaștere. Stabilirea unor canale eficiente de TC, inclusiv programe educaționale, colaborări industriale și inițiative de implicare publică este crucială pentru diseminarea cunoașterii și maximizarea impactului acesteia. f) Rolul Băncii centrale. Articolele propun un rol extins pentru băncile centrale, inclusiv acționarea ca custode al cunoașterii naționale și facilitarea finanțării pentru cercetarea avansată. g) Abordarea considerațiilor etice. Utilizarea cunoașterii în industria de apărare și impactul potențial al progreselor tehnologice rapide asupra sănătății mintale necesită o analiză atentă și strategii proactive”.
La întrebarea adresată AI, dacă articolele publicate de Dr. Dragoș Șeuleanu se integrează într-o tendință mondială, răspunsul primit este uimitor de măgulitor pentru gânditorul din țara noastră, nominalizând o pleiadă de personalități mondiale care alcătuiesc azi vârfurile gânditorilor din domeniu.
E. Gânditori similari: 1) Paul Romer: economist American, cunoscut pentru teoria creșterii endogene, subliniind rolul cunoașterii și inovării în stimularea creșterii economice. În 2018 a primit Premiul Nobel pentru științe economice. 2) Joseph Stiglitz: economist american, care a obținut Premiul Nobel pentru științe economice, recunoscut pentru lucrările sale în domeniile economiei, informației, rolului informației asimetrice în modelarea rezultatelor economice. 3) Mariana Mazzucato: economistă italiano-americană, cunoscută pentru cercetările privind rolul statului în inovare și creștere economică. Predă la University College London (UCL) și este autoarea mai multor cărți influente, printre care și „The Entrepreneurial State”.
Sunt sigur că istoria economică și a cercetării avansate va reține numele fondatorului Școlii de transfer de cunoaștere de la Măgurele – Dr. Dragoș Șeuleanu.
Articolele analizate de AI:
Seuleanu, Dragos – The Knowledge – The Invisible and Unknown Side of the Wealth of Nations, International Journal of Science and Research (IJSR), www.ijsr.net, Volume 13, Issue 2, February 2024, Paper ID: SR231104002235 DOI: https://dx.doi.org/10.21275/SR231104002235
Seuleanu, Dragos – The Dynamics of the Knowledge – Based Economy: Innovations, Challenges, and Future Time – Based Economy, International Journal of Science and Research (IJSR), www.ijsr.net, Volume 13, Issue 8, August 2024, Paper ID: SR24731024215 DOI: https://dx.doi.org/10.21275/SR24731024215
Seuleanu, Dragos – Knowledge Transfer – The First Stage of the Knowledge-based Economy, International Journal of Science and Research (IJSR), www.ijsr.net, Volume 13, Issue 8, August 2024, Paper ID: SR24731024215 DOI: https://dx.doi.org/10.21275/SR24731024215
