Alegerile parlamentare din Germania s-au încheiat, iar cea mai mare economie a Europei va primi un nou guvern, după ani de zile de performanțe slabe. Germania este cel mai important partener economic al României, reprezentând 19% din exporturile sale, multe industrii românești fiind strâns legate de situația din industria germană. Prin urmare, merită să luăm în considerare modul în care rezultatul alegerilor din Germania va afecta economia locomotivei europene. În prezent, economia germană este încă în recesiune, dar indicele DAX a atins recent maxime istorice consecutive, deoarece investitorii văd Europa ca pe o piață subevaluată și au încredere în perspectivele sale de creștere viitoare, în ciuda problemelor actuale.
Din perspectiva piețelor financiare, alegerile pentru Bundestag din 2025 au fost deja, în mare măsură, luate în considerare în prețurile actuale ale acțiunilor. Investitorii au monitorizat evoluțiile politice timp de luni de zile, iar piețele reacționează în avans, în loc să aștepte ziua alegerilor. Blocul conservator CDU/CSU condus de Friedrich Merz a câștigat alegerile, în timp ce formațiunea de extremă dreapta AfD se află pe locul al doilea, dar fără șanse reale de a participa la o coaliție guvernamentală. Social-Democrații (SPD), actualmente la putere, au ieșit doar pe locul al treilea, iar Verzii sunt pe poziția a patra, urmați de Linke (Stânga).
PIB-ul Germaniei a scăzut cu 0,2% în 2024, după o contracție de 0,3% în 2023. Observăm un paradox: deși Germania nu duce lipsă de resurse economice sau de know-how, modelul său economic își pierde vigoarea, iar incertitudinea frânează creșterea și îngreunează ieșirea din criză. Pentru a reveni pe o traiectorie de creștere, Germania are nevoie de un program urgent de redresare economică. Învingătorul, liderul conservator Friedrich Merz, reiterează faptul că dorește ca guvernul său să fie în funcție până la Paște cel târziu. Acesta este un obiectiv ambițios, deoarece, cel mai probabil, el trebuie să negocieze cu două partide pentru a asigura o majoritate în parlament, într-o alianță tripartită.
Se așteaptă politici cheie din partea noului guvern. Conform unei reguli cunoscute sub numele de „frâna datoriei” – introdusă în 2009 de Angela Merkel în urma crizei economice mondiale – guvernul federal trebuie să limiteze împrumuturile anuale la 0,35% din PIB. Unii analiști se așteaptă la o relaxare fiscală minoră, care ar putea fi favorabilă acțiunilor, dar cu un domeniu de aplicare limitat. În același timp, trebuie subliniat faptul că Germania rămâne relativ puțin îndatorată în comparație cu alte economii mondiale majore. Statele Unite, Regatul Unit, Japonia, Italia, Franța și Canada se confruntă cu datorii publice care depășesc 100% din PIB. Între timp, se estimează că datoria Germaniei va ajunge la 62,7% din PIB în acest an și va scădea la 61% anul viitor – doar puțin mai mult decât România unde datoria publică guvernamentală estimată la sfârșitul anului 2024 se situa la aproximativ 53% din PIB.
Producția industrială slabă din prezent, exacerbată de încetinirea activității economice a Chinei și de costurile ridicate ale energiei, a făcut din reinvestiții un punct central al agendei, cu potențial sprijin direcționat pentru producție și automatizare. De asemenea, până în 2030, vor fi necesare aproximativ 372 de miliarde de euro numai pentru infrastructură, drumuri, poduri și căi ferate. Astfel de investiții sprijină creșterea economică, creează locuri de muncă și sporesc atractivitatea Germaniei ca locație de afaceri. Deoarece modelul economic bazat pe gazele naturale rusești ieftine nu mai este disponibil, investitorii se întreabă, de asemenea, dacă Germania va continua să se bazeze exclusiv pe sursele de energie regenerabile sau dacă își va reconsidera politica privind energia nucleară. Prețurile ridicate ale energiei rămân o povară semnificativă pentru economia germană.
Există, de asemenea, așteptări cu privire la reformele fiscale. Blocul CDU/CSU propune reduceri ale impozitului pe profit de la 30 % la 25 %, ceea ce ar putea spori profiturile companiilor cotate din indicele bursier DAX. Conform estimărilor Tax Foundation Europe, această modificare ar putea stimula investițiile din Germania cu 1,4%, PIB-ul cu 1% și salariile cu 0,8%. Având în vedere că majorarea costurilor de trai și criza imobiliară au afectat consumatorii, cel mai probabil vom asista la discuții privind creșterea numărului de locuințe accesibile și reducerea obstacolelor birocratice, ceea ce ar putea avea un impact asupra sectoarelor imobiliar și cel de retail.
În ciuda problemelor din economia germană, în săptămâna premergătoare alegerilor pentru Bundestag, indicele DAX a depășit record după record, înregistrând o creștere de 28,31% în ultimele 12 luni și de aproape 12% de la începutul anului, mult mai mult decât indicele S&P 500, care a crescut cu doar 2% în acest an. Această discrepanță se datorează faptului că societățile cotate în DAX realizează cea mai mare parte a veniturilor lor în străinătate, pe piețe unde condițiile economice (de exemplu, în SUA, Țările de Jos, Franța, China sau Polonia) sunt mai favorabile decât în Germania.Previziunile actuale indică o viitoare coaliție guvernamentală CDU/CSU cu SPD și, cel mai probabil, cu Verzii. Dar Germania are o lungă istorie de astfel de coaliții, care rareori au condus la reforme profunde. După rezultatele oficiale ale alegerilor, perioada de negocieri și formarea unui guvern este un proces pe care investitorii ar trebui să îl monitorizeze îndeaproape, deoarece situația geopolitică complicată, războiul comercial al lui Trump și politica sa externă singulară ar putea complica viitorul economic și cel de securitate al Europei.
