Atingerea obiectivului de 25% terenuri agricole ecologice până în 2030 intens dezbătută la Biofach Nürnberg 2025
Atingerea obiectivului de 25% terenuri agricole ecologice până în 2030 va necesita acțiuni mult mai bine direcționate, inclusiv un sprijin politic mai puternic, o dezvoltare robustă a pieței și o colaborare sporită între sectoarele implicate în agricultura ecologică, așa cum reiese din analiza FIBL, prezentată în raportul anual dat publicității la deschidere din acest an a târgului Biofach Nürnberg.
Uniunea Europeană (UE) își propune să atingă acest obiectiv în cadrul strategiei sale Farm-to-Fork, iar pentru a ajunge la 25% terenuri ecologice, va fi necesară o creștere semnificativă față de 10,9% cât reprezintă în prezent, adică aproximativ 17 milioane de hectare.
Prin strategiile Farm-to-Fork (F2F) și Biodiversitate, Uniunea Europeană și-a stabilit un obiectiv foarte ambițios de a avea cel puțin 25% din terenurile agricole sub producție ecologică până în 2030. În perioada 1985 și 2022, terenurile și producătorii ecologici ai UE au înregistrat o creștere constantă, dublându-se la fiecare deceniu, ajungând la 17 milioane de hectare (10,54 %). Pandemia de COVID-19 și consecințele invaziei Rusiei în Ucraina asupra prețurilor la energie, îngrășăminte și alimente au afectat încrederea în conversie în mai multe țări, inclusiv Germania, Franța și Austria. Cu toate acestea, ratele generale de creștere la nivel european au rămas constante. În baza tendințelor anterioare de creștere, este probabil ca 15-18% din suprafața agricolă utilizată a UE, adică 24-30 de milioane de hectare, ar putea fi gestionată ecologic până în 2030. Însă atingerea țintei de 25% (40 de milioane de hectare) reprezintă o provocare mai mare, implicând o accelerare cu cel puțin 50% a ritmului actual de creștere. Fără o astfel de accelerare, este posibil ca obiectivul de 25% sa fie atins abia între 2035 (proiecție de creștere exponențială) și 2050 (proiecție de creștere liniară), după cum subliniază raportul FIBL
Sprijinul pentru piață și politicile sunt esențiale, dar provocările persistă, inclusiv finanțarea insuficientă a politicii agricole comune (PAC) și obiectivele naționale inegale. Planurile de acțiune ecologice și politicile de cerere și ofertă au un potențial semnificativ, dar sunt necesare reforme mai puternice, colaborare și inovare. Proiectul OrganicTargets4EU, în care Inter-Bio este partener prin Universitatea Spiru Haret, explorează strategii de eliminare a lacunelor, iar rezultatele sunt așteptate până în 2026. Reformele sistemelor de cunoaștere și inovare agricolă (AKIS) și implicarea publică sunt vitale.
„Conform datelor publicate, România de află pe un loc extrem de modest, cu mult sub media europeană de 10,9% suprafața certificată ecologic, respectiv numai 5,1%. În regim ecologic, România avea în 2023, anul de referință al raportului FIBL, 693.998 ha, cu o creștere anuală de numai 50.000 ha. Interesant este faptul că, în ierarhia exportatorilor de pe piețele europene către piața SUA, România ocupă locul 3, după Turcia și Rusia, urmată de Italia (locul 4) și Spania (locul 5), ceea ce reflectă o orientare accentuată spre exportul fermelor ecologice, în special cerealiere, care exportă preponderent materie primă. În Sistemul Demeter, cel mai avansat sistem de certificare analizat de raport, care impune o certificare suplimentară față de normele de certificare ecologică, România are numai 266 ha, 4 ferme și un procesator, comparativ cu Polonia, care are 2.515 ha, 717 ferme și 4 procesatori, Portugalia cu 673 ha din 15 ferme și Lituania 3.401 ha din 17 ferme” a precizat Costin Lianu, președinte Inter-Bio și facilitator IH Bio Danubius.
Deși incertitudinile geopolitice și economice din ce în ce mai mari au afectat comerțul global, ediția din acest an a World of Organic Agriculture confirmă rezistența remarcabilă a pieței ecologice globale: suprafața terenurilor agricole ecologice la nivel mondial a crescut ușor, la fel ca și piața globală a alimentelor ecologice.
„În opinia noastră, exprimată la reuniunile conferinței, este crucială o abordare sistemică atât în România, cât și în UE, integrând politici care stimulează atât oferta, cât și cererea, susținute de instituții puternice, o colaborare eficientă în cadrul comunității agricole și un acces sigur pe piață. Reformele sistemelor de cunoaștere și inovare agricolă (AKIS), alături de cercetarea participativă și strategiile inovatoare de marketing, sunt esențiale pentru atenuarea riscurilor pentru fermieri și pentru a face agricultura ecologică mai viabilă. Extinderea cooperării cu părțile interesate din domeniul non-agricol, cum ar fi cele din domeniul sănătății publice și al societății civile, poate consolida și mai mult sprijinul public și legitimitatea pentru agricultura ecologică, integrând-o ca o componentă centrală a sistemelor alimentare durabile. Aceste evoluții subliniază necesitatea unor reforme și inovații semnificative pentru a accelera progresele în direcția atingerii țintei de 25% până în 2030”, a subliniat Costin Lianu, președinte Inter-Bio și facilitator IH Bio Danubius
Deși unele țări au continuat să înregistreze o creștere a pieței, rămâne de văzut când va relua creșterea la nivelul UE. Evoluția pieței este inegală în UE: unele țări având piețe interne bine stabilite, altele bazându-se în mare parte pe exporturi, iar altele încă se află în stadii incipiente de dezvoltare a piețelor interne sau de export. Creșterea continuă a pieței este importantă pentru încrederea producătorilor în a-și converti fermele. Scăderea recentă a creșterii pieței a dus la o încetinire sau chiar la rate de conversie negative în unele țări, dar, așa cum s-a discutat mai sus, acest lucru a fost compensat de creșterea în alte părți.
