„Ce facem cu economia României?!” e tema lansat spre analiză, reflecție și acțiune de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și Confederația Patronatul Român. Într-un dialog cu presa, la sediul CCIR, exponenți ai mediului de afaceri au prezentat puncte de vedere asupra unor aspecte ale actualității economico-sociale din țara noastră, în context european și global, și au avansat semnale și idei competente pentru perspectivă. Au fost sugerate, cu argumente, repere de luat în seamă ale construirii, în orizontul următoarelor decenii, a unei economii naționale, ca o economie bazată pe potențialul real uman, material, natural și financiar al României.
România, într-o reală criză constituțional-politică
Dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, vicepreședinte al Asociației Generale a Economiștilor din România (AGER), a făcut observația că orice analiză asupra stării actuale a economiei românești, ca și prefigurarea unei perspective, trebuie să pornească de la realitatea că „indubitabil, România este o țară bogată, dar care trăiește sărac, pentru că nu-și pune în valoare resursele naturale, financiare, umane”. Argumentând, președintele ASPES a subliniat: „România trăiește de peste 12 ani din împrumuturi cu mult peste ce ar fi trebuit să-și permită. La venituri de 100 de lei, România are cheltuieli de 130 de lei. Datoria publică a României a crescut de la 35% din PIB în anul 2019 la 52% din PIB la mijlocul anului 2024, cu tendință de creștere în anii viitori și cu riscul să ajungă la circa 60% din PIB în anul 2027. Să fie această situație o explicație și pentru faptul că reala și deosebita oportunitate de intrare a României în Uniunea Europeană nu se regăsește și în egalizarea relativă a nivelului de dezvoltare a României față de țările membre ale UE? Dacă în 2007, anul intrării în UE, România, din cele 27 de țări membre, era pe locul 13 în ceea ce privește PIB total, în 2023 se situa pe locul 14. Îngrijorarea este cu atât mai mare determinată și de faptul că în prezent, în debutul anului 2025, România a intrat într-o reală criză constituțional-politică, cu efecte imprevizibile și pentru evoluția economică, socială și educativă a poporului român”.
Dr. ec. Constantin Boștină s-a referit și la necesitatea unei noi organizări administrativ-teritoriale a României, temă abordată de ASPES și de CCIR și într-o dezbatere anterioară, în colaborare cu Academia Română: „Categoric, reorganizarea trebuie să se producă. Nu vom putea să dezvoltăm armonios România dacă nu vom reuși să o reorganizăm administrativ-teritorial. Reorganizarea înseamnă și reașezarea aparatului administrativ, care, în momentul de față, este o frână pentru dezvoltare. E clar că nu se mai poate sta cu împărțirea administrativ-teritorială din 1968. În general, aparatul administrativ (și central, și din ministere, și din teritoriu) este o frână în ceea ce privește activitatea economică”.
„Capacitatea mediului de business de a plăti taxe suplimentare s-a epuizat”
Într-o caracterizare a peisajului economic la zi, Mihai Daraban, președintele CCIR și vicepreședinte al ASPES, a atras atenția că, „din cei 866.601 de deponenți de bilanț la 1 august anul trecut, mai sunt 1.480 de agenți economici cu capital 100% de stat și 1.637 de societăți unde statul are peste 50% participație. Deci, practic, vorbim de un mediu de business cvasiprivat, unde observațiile noastre sunt că s-a stagnat economic, în ciuda faptului că au apărut 20.000 de deponenți de bilanț în plus față de 2023. În 2023 au fost 846.457 care au depus bilanțul și s-a înregistrat o cifră de afaceri de 494 de miliarde de euro, la vremea respectivă spectaculoasă, pentru că veneam după pandemie. A fost o creștere de 102 miliarde a cifrei de afaceri, cu un profit de 54,6 miliarde de euro. Anul acesta, deși sunt 866.601 deponenți (cu 20.000 în plus), cifra de afaceri a scăzut la 490 de miliarde de euro și profitul brut, la 51,17 miliarde de euro. Deci capacitatea mediului de business de a plăti taxe suplimentare s-a cam epuizat. Nu au fost nici intrări spectaculoase de investiții directe în România. Ca urmare, statul ar trebui să-și aleagă alte ținte, pentru că mediul de afaceri este un organism viu, care, până la urmă, se obișnuiește cu otrava și va găsi anticorpi. Statul nu ar trebui să intre în acest joc de uzură, pentru că are suficiente ținte”.
„E nevoie de un dialog transparent cu mediul de afaceri privind reechilibrarea fiscal-bugetară”
Prioritatea actualei perioade „este echilibrarea finanțelor publice”, în opinia lui Daniel Apostol, prim-vicepreședintele ASPES, directorul general al Federației Patronale a Energiei (FPE), care a explicat: „Este o provocare majoră, pe care guvernul actual o are și pe care trebuie să o abordeze cu maximă responsabilitate, date fiind toate reperele macroeconomice. E bine-cunoscut că ne confruntăm cu un deficit bugetar uriaș, cu o creștere a costurilor cu datoria publică, și cu o economie încetinită, chiar cu un risc de a atinge nefericitul nivel de recesiune sau statusul de recesiune. Autoritățile trebuie să fie sensibile la modul în care economia privată poartă în cârcă povara dezechilibrului bugetar și suprapovara fiscală. În acest sens, există un risc al capcanei efectului de bumerang. Atunci când iei măsuri ad-hoc în speranța că rezolvi o problemă de moment, acele măsuri pot avea efect negativ pe termen lung. Mă refer aici, de exemplu, la creșterea regimului fiscal al dividendelor. Evident, este o măsură care descurajează investitorii. Or, România are în strategia economică să crească numărul de investitori, să crească participarea populației în piața de capital”. Apreciind că „toți trebuie să participăm la acest efort de echilibrare fiscal-bugetară” și salutând „disponibilitatea pentru dialog a actualului ministru de finanțe cu mediul de afaceri”, directorul general al FPE a conchis „că este nevoie de un dialog sincer, transparent, cu mediul de afaceri cu privire la reechilibrarea fiscal-bugetară”.
„Înăsprirea mediului fiscal, cea mai proastă opțiune pe care o poate lua guvernul”
Exprimându-și părerea că „mărirea TVA (și, în general, creșterea taxelor și impozitelor) este o măsură stupidă, cea mai proastă care poate fi luată și care nu va aduce niciodată bani în plus”, Adrian Izvoranu, vicepreședinte al Confederației Patronatul Român, a accentuat că „abordarea asta rigidă, de înăsprire a mediului fiscal, este cea mai proastă opțiune pe care o poate lua la ora actuală guvernul. Dacă vrea bani, ministrul de finanțe trebuie să relaxeze fiscal, nu să rigidizeze fiscal. Trebuie să diversifice și să-și crească baza de colectare, ca să aibă de unde să colecteze; trebuie să informatizeze și să pună în stadiul de performanță aparatul de colectare”. O soluție avansată pentru redresare economică vizează convertirea a ceea ce se acordă în momentul de față ca ajutoare de stat în microcredite. Totodată, vicepreședintele Confederației Patronatului Român a subliniat rolul nefast al barierelor birocratice.
ASPES a anunțat că, după audiența largă de care s-a bucurat lucrarea Modelul economic românesc în Uniunea Europeană România – Orizont 2040, realizată în parteneriat cu Asociația Generală a Economiștilor din România, Asociația Facultăților de Economie din România, Academia de Studii Economice din București, Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”, România Durabilă, Societatea Academică de Management din România, Asociația Confederațiilor Patronale din România, Camera de Comerț și Industrie a României și Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România, pregătește o lucrare fundamentată pe tema „Ce facem cu economia României?!”.
