Noile tarifele vamale pentru oțel și aluminiu ale președintelui Donald Trump, care au intrat în vigoare la 12 martie 2025, au provocat o undă de șoc pe piețele globale. Aceste măsuri au impus o taxă de 25% asupra tuturor importurilor de oțel și au crescut tarifele vamale la aluminiu de la 10% la 25%, eliminând scutirile pentru diverse țări și extinzându-se la numeroase produse din verticala industriei. În replică, Canada și Uniunea Europeană au anunțat noi tarife vamale pentru bunuri americane în valoare de miliarde de dolari, alimentând temerile legate de un război comercial global.
Tarifele președintelui Trump la oțel și aluminiu sunt menite să revitalizeze industria americană. Producția de oțel în Statele Unite a fost în medie de 7,78 milioane de tone pe lună din 1969 până în 2025, atingând un maxim istoric de aproape 12 milioane de tone în 1973 și un minim istoric de 3,8 milioane de tone în 2009. Vârful recent a fost de 7,5 milioane de tone în iulie 2021. Dar din 2021 producția a scăzut la 6,6 milioane de tone în luna ianuarie a acestui an. Readucerea industriei siderurgice din SUA la nivelul anilor ’70 este dificilă, deoarece barierele de intrare sunt foarte ridicate, iar reconstrucția instalațiilor ar putea dura mult timp.
Tarifele vamale de import vor afecta marii exportatori către SUA, precum Germania. În 2023, exporturile sale totale către Statele Unite au depășit 157 de miliarde de dolari, însă exporturile de oțel și fier, inclusiv produse derivate, au fost de aproximativ 3 miliarde de dolari. România se va confrunta, de asemenea, cu efecte ale acestor tarife. Cu exporturi de oțel către SUA evaluate la aproximativ 500 de milioane de dolari anual, tarifele de 25% vor adânci criza industriei siderurgice din România, reducând și mai mult marjele. Exporturile românești de fier și oțel inoxidabil reprezintă aproape 14% din totalul exporturilor țării către SUA.
Cel mai mare producător de oțel din lume este China, care reprezintă aproximativ 54% din producția globală totală, urmată de India și Japonia. Statele Unite sunt pe locul patru, urmate îndeaproape de Rusia, iar pe locul șase se află Coreea de Sud. Dar dacă ne uităm la producția totală a țărilor UE în 2024, aceasta se ridică la 129,5 milioane de tone, mult mai mult decât producția SUA de 79 de milioane de tone. Cel mai mare producător de oțel din Uniunea Europeană și al 7-lea din lume este Germania, a cărei producție a crescut cu peste 5% în 2024, în timp ce producția SUA a scăzut cu aproape 2,5%.
În timp ce China se confruntă cu un tarife vamale combinate de 45 % din cauza unei taxe generale existente de 20% asupra bunurilor chinezești, supraproducția sa, promovată ca politică de stat, generează mai mult oțel și aluminiu decât restul lumii la un loc și continuă să distorsioneze piețele globale.
Tarifele vamale actuale ar putea ajuta vânzătorii de oțel, în special pe cei care au facilități de producție în SUA. Unii producători europeni, precum suedezii de la SSAB și spaniolii de la Acerinox, dar și producători asiatici, precum australienii de la BlueScope și japonezii de la Yamato Kogyo, ar putea beneficia de pe urma reducerii concurenței în SUA din partea importurilor.
Dar consensul în rândul analiștilor pare să fie că tarifele americane la oțel vor afecta probabil mai mult consumatorii americani de oțel decât producătorii mondiali din domeniu. Un raport recent al Goldman Sachs consideră că prețurile interne ale oțelului din SUA ar putea crește cu valoarea totală a tarifului de 25%, odată ce se va încheia procesul de reducere a stocurilor în următoarele trei luni. Ca urmare, mai multe industrii ar putea fi impactate, cea a automobilelor fiind cea mai afectată de reducerea marjelor. Sectorul construcțiilor și cel al industriei prelucrătoare ar putea fi, de asemenea, afectate, cu un impact asupra inflației.
Am mai văzut acest scenariu. Tarifele anterioare ale administrației Trump asupra oțelului și aluminiului impuse în 2018 au dus la creșterea prețurilor oțelului din SUA cu 5% în luna de după intrarea în vigoare a tarifelor, iar aluminiul a crescut cu 10%, arată o analiză Reuters. În timp ce producția de metale a fost accelerată, alte sectoare au fost încetinite de războiul comercial, deoarece creșterea generală a prețurilor a însemnat costuri mai mari ale inputurilor pentru sectoare precum industria prelucrătoare, construcțiile și transporturile – surse majore de cerere pentru aceste metale. Investitorii se pregătesc pentru impact și încearcă să evalueze în ce măsură istoria se va repeta.
