de Anwar Ibrahim, Prim-ministru și ministru de finanțe al Malaeziei
Anul 2025 anunță un capitol esențial pentru Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), Malaezia preluând președinția. Într-o lume din ce în ce mai divizată în blocuri concurente, Malaezia promovează „Viziunea comunitară ASEAN 2045”, un plan strategic pe termen lung care își propune să ghideze creșterea și prosperitatea regiunii în următoarele două decenii. Acest cadru aspiră să creeze un viitor de incluziune și reziliență – unul care va ancora pacea și prosperitatea în întreaga Asia de Sud-Est.
când asean a fost fondată la bangkok în 1967, regiunea era un câmp de luptă din Războiul Rece, cuprins de confruntări ideologice. Astăzi, asiaticii de sud-est se regăsesc din nou la marginea rivalităților dintre marile puteri. Cu toate acestea, misiunea care a definit ASEAN de la început – promovarea păcii, stabilității și dezvoltării – rămâne impresionant de relevantă. Cuprinzând acum
10 state membre și peste 660 de milioane de oameni, economiile blocului, în ciuda peisajelor politice variate, se află printre cele mai dinamice din lume.
Președinția Malaeziei este construită în jurul unei viziuni a progresului comun, ghidată de tema ASEAN 2025: Incluziune și durabilitate. Ea încearcă să combine pragmatismul economic cu valorile centrate pe om pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă. Viziunea include angajamentul de a crea o ordine regională bazată pe reguli – una care nu numai că protejează prosperitatea, ci și sporește stabilitatea Asiei de Sud-Est în timp ce navighează tensiunile dintre marile puteri.
Admiterea Timorului de Est ca membru cu drepturi depline al ASEAN reprezintă un pas semnificativ, extinderea comunității pentru a cuprinde întreaga Asia de Sud-Est geografică, oferind în același timp Timorului de Est o platformă atât de necesară pentru a-și continua dezvoltarea și, ca și alți membri, pentru a-și păstra autonomia strategică.
Pe măsură ce tensiunile globale se intensifică – de la competiția strategică la perturbarea climatică – spiritul de colaborare al ASEAN nu a fost niciodată mai important. Alegerea este cruntă: ASEAN trebuie să avanseze în unitate sau să facă față forțelor divizionare care iau avânt în Asia și nu numai.
Ambiția nu este doar de a menține stabilitatea, ci de a forma o ordine regională justă. Această viziune include, de asemenea, angajamentul de a pune capăt tulburărilor din Myanmar, un test pe care conștiința colectivă a ASEAN trebuie să-l treacă dacă vrea să-și mențină credibilitatea.
Abordarea regiunii față de dezvoltare se distanțează în mod deliberat de excesele capitalismului necontrolat. Ea rezistă influenței deformante a comerțului subvenționat de stat din partea puterilor externe. În schimb, ASEAN adoptă un model care îmbină creșterea cu bunăstarea umană, dând prioritate educației, îngrijirii sănătății și reducerii sărăciei. Progresul economic durabil este înțeles nu numai în termeni de productivitate, ci și ca promisiunea unor condiții decente de viață și investiții în capitalul uman.
Administrarea ASEAN de către Malaezia urmărește, de asemenea, să consolideze alianțele orientate spre exterior. Este esențial să se implice mai profund cu partenerii ASEAN+ – China, Japonia, Coreea de Sud, India, Australia și Noua Zeelandă – precum și cu grupuri globale emergente precum BRICS+. Angajamentele viitoare, inclusiv un summit cu Consiliul de Cooperare din Golf și China, semnalează intenția ASEAN de a extinde rețelele economice și strategice dincolo de granițele sale imediate.
Aceste parteneriate promit să atragă investiții străine, să extindă accesul pe piață și să îmbunătățească infrastructura – o agendă care se aliniază cu noul master plan industrial 2030 al Malaeziei, care vizează stimularea producției și logisticii. Pandemia de COVID-19 a dezvăluit cât de vulnerabile pot fi lanțurile globale de aprovizionare, subliniind necesitatea ca ASEAN să atenueze aceste riscuri prin consolidarea propriei rezistențe și diversificarea parteneriatelor.
Pentru a aborda aceste vulnerabilități, ASEAN trebuie să investească în infrastructură, să îmbunătățească conectivitatea și să reducă riscurile de întrerupere a comerțului. Diversificarea bazelor de producție și a rutelor comerciale, alături de angajamentul activ cu țările ASEAN+ și BRICS+, va contribui la asigurarea poziției regiunii în rețelele globale de aprovizionare esențiale. Investițiile în infrastructură – porturi, căi ferate, drumuri – sunt vitale pentru a consolida locul ASEAN ca nod cheie în comerțul internațional, în special în industriile cu impact ridicat, cum ar fi electronicele și agricultura.
O componentă critică a strategiei ASEAN pentru reziliență este transformarea digitală. Prin adoptarea de tehnologii avansate, cum ar fi inteligența artificială, blockchain și analiza datelor mari, regiunea încearcă să îmbunătățească transparența lanțului de aprovizionare și gestionarea riscurilor. O astfel de infrastructură digitală va fi esențială în stimularea stabilității economice
într-un mediu global volatil.
Cu trei decenii în urmă, am scris „Renașterea asiatică”, o carte care prevedea o renaștere intelectuală, culturală și socio-politică pentru Asia. Astăzi, Asia de Sud-Est se află în pragul unei alte transformări, una care este susținută de guvernare etică și progres comun. Valorile compasiunii, justiției și integrității trebuie să fie țesute în stofa viitorului ASEAN, dacă regiunea dorește să realizeze o a doua sa renaștere de care să beneficieze.
ASEAN refuză să fie un simplu participant la economia globală. În schimb, își propune să o influențeze – modelând guvernanța, modelele economice și narațiunile culturale. Ambiția Asiei de Sud-Est depășește granițele sale, străduindu-se să fie o forță pentru schimbare pozitivă pe scena globală. Ascensiunea ASEAN trebuie să ofere rezultate tangibile – promovarea păcii, justiției și prosperității.
