Taxele, investițiile străine dublate de cele de stat în domenii cheie precum energia, inflația, „războiul comercial” declanșat de Statele Unite cu Uniunea Europeană, precum și soluții pentru reducerea deficitul bugetar au fost principalele teme de discuție ale comunității de afaceri româno-germane la întâlnirea membrilor din luna aprilie, unde a fost invitat prof. univ. dr. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.
Atât reprezentanții companiilor, cât și profesorul Dăianu au fost de părere că nu doar o creștere a taxelor va rezolva problema deficitului bugetar, de peste 9%, pe care îl are România.
Volker Raffel, membru în Consiliul Director al AHK România și director general E.ON, a explicat că doar o creștere economică bazată pe investiții, care să impulsioneze competitivitatea, este cheia pentru „deblocarea economiei” și nu „taxele, care vin din când în când, surprinzător sau nu, și care nu prea ajută deciziile investiționale”.
„Un studiu despre sectorul nostru de distribuție de gaze naturale și de energie electrică propune soluții pentru deblocarea investițiilor din acest sector cu mici măriri ale tarifelor de distribuție. Condiția este ca suma investită să fie mare, astfel încât să aducă o creștere substanțială a PIB-ului, cu un factor de multiplicare de 1 la 10. Un alt studiu, realizat de Deloitte pentru Federația Patronală a Energiei, arată că un miliard de euro investit în energia onshore în România aduce o creștere a PIB-ului cu un factor de multiplicare de 1 la 9”, a precizat Raffel.
La rândul său, profesorul Dăianu consideră că aducerea deficitului bugetar la 3% din PIB nu se poate face doar prin reducerea cheltuielilor bugetare și a evaziunii fiscale, deoarece deficitul actual de cca. 9% din PIB este foarte mare, cel mai mare din UE. Un asemenea deficit a mai fost în anul pandemiei. În plus, deficitul de cont curent al României este cel mai înalt din regiune, peste 8% din PIB. „Este un sistem corect, acela în care unele persoane, unele companii își plătesc taxele și altele practică evaziunea fiscală și evită taxele la scară mare? În acest caz societatea este cea care pierde, iar guvernul este nevoit să crească taxele pentru a reduce deficitul. În multe state, incluzând aici SUA și țări din Europa, există un sistem de taxare progresiv, care să permită o redistribuire a veniturilor și către cei care nu au resurse pentru o viată decenta, si nu fiindcă sunt leneși; mă refer aici, de pildă, la ajutorul acordat tinerilor care au potențial, dar care nu au acces la educația pe care și-o doresc. În societate trebuie sa existe șanse egale”, a explicat Dăianu.
El a subliniat că taxele vor crește dacă deficitul bugetar nu va putea fi redus printr-o mai bună colectare a impozitelor.
În continuare Daniel Dăianu a menționat că evoluțiile din România depind foarte mult de ceea ce se întâmplă pe plan european și internațional. Tarifele impuse de SUA Europei produc multă îngrijorare, mai ales că ele vin pe fondul altor crize declanșate de pandemie și de războiul din Ucraina, care a scumpit prețul energiei în Europa. „Companiile din Europa plătesc de 3-4 ori mai mult pe energie decât cele americane”, a spus el, adăugând că instituția pe care o conduce, Consiliul Fiscal, a prognozat o creștere economică pentru România de 1% – 1,5% în acest an, dar nu a luat în considerare un război comercial.
Războiul comercial va produce un șoc pentru Europa, atât pentru companii, cât și pentru oameni. „Poate veni o nouă recesiune, posibil una mare. Sper ca pesimismul meu să nu fie validat, dar evoluțiile mă îngrijorează acum. În aceste condiții este foarte important pentru Europa să aibă capacitate de apărare, să facă investiții în acest domeniu, să creeze proiecte comune”, a mai spus Dăianu, precizând că este vorba de apărare și nu de re-înarmare.
Chiar americanii cer europenilor să își dezvolte capacitatea proprie de apărare. Temerile legate de o potențială retragere a SUA din sistemul de securitate european pot avea implicații și asupra democrației, care s-a deteriorat în ultimii ani în multe țări din lume. „Dacă americanii pleacă prea repede, democrațiile noastre vor fi supuse unui test sever”, consideră Dăianu.
Un efect negativ asupra democrației îl poate avea și inteligența artificială, dacă nu este reglementată, pentru că „poate adânci fracturile dintre grupurile de oameni”.
În concluzie, el a menționat că apărare și competitivitatea sunt cele două direcții spre care ar trebui să se îndrepte Europa și România. Această idee a fost subliniată și de directorul general AHK România, Sebastian Metz, în încheierea dezbaterii. Acesta a arătat că este important pentru România să inițieze reforme, să reducă birocrația și să susțină creșterea competitivității la toate nivelurile, iar pentru acest lucru sunt necesare investiții, în special în câteva sectoare esențiale, cum ar fi educația, cercetarea, energia sau transporturile.
„Doar investind în domenii care produc creștere economică se pot genera venituri fiscale care la rândul lor vor stabiliza situația bugetului într-un mod sustenabil”, a explicat Metz. El a menționat, de asemenea, că diferența dintre impozitarea capitalului și a muncii în România este relativ mare, iar viitoarele intenții privind schimbarea politicii fiscale nu ar trebui să pună o povară suplimentară mai ales pe factorul muncă. Și, în principiu, este absolut esențial ca schimbările în politica fiscală să fie făcute în strânsă consultare cu mediul de afaceri, care se află sub o presiune enormă din cauza situației politice și economice actuale. „Traversăm în prezent o perioadă extrem de sensibilă. Mici greșeli pot avea consecințe mari. Avem nevoie de multă înțelegere reciprocă și comunicare în România pentru a depăși provocările actuale”, a declarat Metz.
La întâlnirea membrilor AHK România, desfășurată la InterContinental Athénée Palace Bucharest, pe tema „Situația economică a României în contextul geopolitic actual și provocările, respectiv șansele țării noastre pentru viitor”, au participat peste 70 de reprezentanți ai companiilor membre. Următoarea întâlnire a membrilor va avea loc în 6 mai.
