Indicele PMI® pentru industria prelucrătoare din România, prezentat de BCR, a înregistrat o scădere de la 52,0 de puncte în mai la 50,0 de puncte în iunie. Situarea la acest nivel neutru arată că nu s-a produs nicio modificare a condițiilor generale de funcționare în industria prelucrătoare din România la sfârșitul trimestrului. Această valoare a fost rezultatul unor tendințe amestecate în cele cinci componente ale PMI.
Indicele BCR PMI privind industria prelucrătoare din România a surprins corect contribuția negativă a industriei la creșterea economică din T1 2024. Industria a avut o contribuție de -0,2pp la creșterea anuală de +0,1% a PIB din primul trimestru al acestui an. Datele PMI pentru trimestrul al doilea sugerează o contribuție pozitivă a industriei la creșterea economică, media indicelui fiind în teritoriul expansionist, la 51,2. Industria prelucrătoare reprezintă între 15% și 20% din valoarea adăugată brută în România. Economia românească este de așteptat să accelereze în 2024 față de 2023, sprijinită de o cerere internă mai ridicată, fapt ce favorizează și sectorul manufacturier.
Indicele PMI® pentru industria prelucrătoare din România, prezentat de BCR, este un indicator compozit al performanței industriei prelucrătoare, alcătuit dintr-o singură cifră și derivat din indicatorii privind comenzile noi, producția, ocuparea forței de muncă, termenele de livrare ale furnizorilor și stocurile de achiziții.
Principalele constatări ale raportului realizat de S&P Global pentru BCR şi cu sprijinul CNIPMMR:
- O nouă scădere a volumului de producție din fabrici în luna iunie
- Creșterea susținută a numărului total de comenzi noi, în timp ce exporturile se reduc din nou
- Presiunea costurilor se intensifică, în ciuda unei noi diminuări a achizițiilor de factori de producție
Deși indicele PMI® BCR nu a semnalat nicio schimbare în starea economică a industriei prelucrătoare din România, datele defalcate au oferit informații suplimentare despre condițiile de desfășurare a activității. În ansamblu, cererea de produse fabricate în România s-a consolidat, deși într-un ritm modest, iar termenele de livrare s-au prelungit (un semn al capacității reduse a furnizorilor).
Între timp, nivelul producției a scăzut pentru prima dată în ultimele trei luni, la fel ca gradul de ocupare a forței de muncă. Firmele au încercat să-și protejeze fluxul de numerar reducând cantitățile achizițiilor și, ulterior, stocurile pentru a reduce costurile de depozitare. Cele mai recente date au arătat și o creștere mai accentuată a costurilor de producție.
Indicele PMI® pentru industria prelucrătoare din România, prezentat de BCR, este un indicator compozit al performanței industriei prelucrătoare, alcătuit dintr-o singură cifră și derivat din indicatorii privind comenzile noi, producția, angajarea forței de muncă, termenele de livrare ale furnizorilor și stocurile de achiziții.
Un indice PMI peste pragul de 50,0 de puncte, fără modificări, indică o îmbunătățire a situației industriei în luna respectivă, în timp ce o cifră situată sub pragul de 50,0 de puncte indică o deteriorare.
Indicele PMI a înregistrat o scădere de la 52,0 de puncte în mai la 50,0 de puncte în iunie. Situarea la acest nivel neutru arată că nu s-a produs nicio modificare a condițiilor generale de funcționare în industria prelucrătoare din România la sfârșitul trimestrului. Această valoare a fost rezultatul unor tendințe amestecate în cele cinci componente ale PMI.
Comenzile noi și-au menținut trendul ascendent în luna iunie, pe fondul atragerii de noi clienți și al îmbunătățirii cererii. Cu toate acestea, rata creșterii a fost doar moderată și mai mică decât în luna mai.
Așa cum s-a întâmplat în fiecare lună a anului trecut, comenzile noi de export au scăzut din nou și într-un ritm accelerat în iunie, indicând că cererea internă susține comenzile totale.
În același timp, producătorii români au semnalat o nouă scădere a volumelor de producție în luna iunie, după o scurtă perioadă de expansiune de două luni. Presiunea mai mare a costurilor și numărul modest de comenzi noi s-au numărat printre cauzele menționate de respondenți.
Ciprian Dascălu, economist-șef în cadrul BCR, a declarat: „Activitatea din industria prelucrătoare românească a stagnat în iunie comparativ cu luna precedentă, indicele BCR PMI privind industria prelucrătoare din Romania situându-se la pragul neutru de 50.0. Cifra din iunie vine după două luni consecutive de creștere față de luna precedentă în industria prelucrătoare românească. Deși sunt semne de revenire a acestui sector, cifra din iunie arată că sunt încă factori, în principal externi, care limitează ritmul și consistența creșterii activității economice din industria manufacturieră. Componenta de producție a fost sub pragul de 50.0 în această lună, fapt ce arată o contracție față de luna precedentă. Cu toate acestea, comenzile noi au rămas în creștere, sugerând faptul că cererea încă este solidă, iar acest lucru este pozitiv pentru producția viitoare. Componenta de forță de muncă, cea de producție și cea de stocuri de materii prime au avut o contribuție negativă pentru cifra PMI de luna aceasta, în timp ce contribuțiile pozitive ale comenzilor noi și ale timpului de livrare de la furnizori au contrabalansat complet acest efect. Acestea fiind zise, toate componentele PMI au avut valori mai mici în iunie față de mai și au împins în jos valoarea din această lună. Datele semnal ale indicele HCOB PMI privind industria prelucrătoare din Germania, care este principalul partener comercial al sectorului manufacturier românesc, a atins o valoare mai mică în iunie față de mai, sub așteptările medianei sondajului Bloomberg care se aștepta la o îmbunătățire.
Producția din industria prelucrătoare românească a fost raportată în scădere în această luna de participanții la sondaj. O creștere mai lentă a comenzilor noi, precum și costuri cu factorii de producție mai ridicate au fost menționate de ei ca motive pentru această evoluție. Comenzile noi au crescut față de luna precedentă pentru a treia lună consecutiv în iunie, însă cu un ritm mai lent. O îmbunătățire a cererii și atragerea de clienți noi au fost menționate de firmele intervievate ca fiind motivele care explică această creștere. Comenzile noi pentru export au scăzut față de luna precedentă, cum a fost cazul pentru ultimele 12 luni. Acest lucru arată faptul că cererea externă rămâne nefavorabilă pentru o revenire notabilă a industriei prelucrătoare. Trecând la lucruri mai pozitive, componenta de perspective ale producției în următoarele 12 luni a rămas mult peste pragul de 50.0, fapt ce arată că firmele participante la sondaj rămân optimiste. Producția din industria prelucrătoare cel mai probabil va termina anul 2024 pe plus, după ce în 2023 a înregistrat o contracție.
Componenta de forță de muncă a înregistrat o valoare sub 50.0 luna aceasta, după două luni consecutive de creștere. Acest lucru arată că numărul de angajați din industria prelucrătoare a scăzut în iunie, însă ritmul de scădere este unul modest judecând după evoluția istorică a indicelui. Comenzile noi mai scăzute au fost motivul din spatele evoluției din această lună.
Timpul de livrare de la furnizori a crescut luna aceasta față de precedenta, indicele rămânând sub pragul de 50.0 în iunie. O parte din firmele participante la sondaj au dat vina pe problemele tehnice, în timp ce altele au comandat cantități mai mici dar mai frecvent, fapt ce a pus presiune suplimentară asupra capacitații furnizorilor de a onora comenzile. Stocurile de materii prime au scăzut în iunie, la fel ca în ultimele 12 luni. Această evoluție a fost atribuită unei scăderi a producției. Evoluția acestor două componente pare a fi strâns legată de producția din luna respectivă, deoarece se pare că fabricile din industria prelucrătoare românească aleg să comande strictul necesar de materiale pentru comenzile existente, posibil din cauza capacitații de stocare limitate, sau din cauza gradului ridicat de incertitudine în contextul actualei situații geopolitice, care determină o politică mai prudentă privind cheltuielile.
Prețurile factorilor de producție au crescut iar în iunie conform indicelui PMI din cauza costurilor mai mari ale materiilor prime și prețurile în creștere cu utilitățile și energia electrică. Prețurile de producție au crescut mai lent indicând faptul că povara creșterii prețurilor factorilor de producție nu a fost transmisă 100% către clienți. Prețurile de producție sunt strâns legate și de prețurile de consum, însă efectul acestora este transmis cu un decalaj de câteva luni.
Indicele BCR PMI privind industria prelucrătoare din România a surprins corect contribuția negativă a industriei la creșterea economică din T1 2024. Industria a avut o contribuție de -0,2pp la creșterea anuală de +0,1% a PIB din primul trimestru al acestui an. Datele PMI pentru trimestrul al doilea sugerează o contribuție pozitivă a industriei la creșterea economică, media indicelui fiind în teritoriul expansionist, la 51,2. Industria prelucrătoare reprezintă între 15% și 20% din valoarea adăugată brută în România. Economia românească este de așteptat să accelereze în 2024 față de 2023, sprijinită de o cerere internă mai ridicată, fapt ce favorizează și sectorul manufacturier.”
Datele sondajului din luna iunie au evidențiat o majorare semnificativă a prețurilor factorilor de producție, care au reflectat costurile mai mari cu utilitățile, materiile prime și energia. De fapt, producătorii care au înregistrat creșteri ale costurilor au fost aproximativ de patru ori mai numeroși decât cei care se confruntă cu o scădere. În ciuda presiunii tot mai mari a costurilor, cheltuielile de producție au fost majorate doar marginal și într-un ritm asemănător celui din luna mai.
Firmele și-au protejat fluxul de numerar și prin reducerea achizițiilor de factori de producție și a stocurilor de achiziții, ambele în conformitate cu cererea diminuată. Între timp, cantitățile achizițiilor au scăzut în iunie, după doar o lună de creștere.
În același timp, la sfârșitul trimestrului, nivelurile forța de muncă în fabricile din România s-au redus. Scăderea a reflectat volume de comenzi reduse, conform unora dintre evaluatori. Prin urmare, lucrările în curs nu au suferit modificări în iunie, deși în ultimele 11 luni firmele au avut capacitate necesară pentru onorarea comenzilor nefinalizate.
Performanța vânzătorilor s-a deteriorat din nou în iunie, extinzând astfel la un an tendința actuală de prelungire a termenelor de livrare. Performanța furnizorilor a scăzut într-un ritm solid, dar cel mai puțin pronunțat din ultimele patru luni.
În sfârșit, trebuie luată în calcul și reducerea numărului de angajați în fabrici, așteptările în ceea ce privește producția fiind mai puțin încrezătoare pentru următoarele 12 luni. Cu toate acestea, peste jumătate dintre respondenți au fost optimiști (52%), comparativ cu doar 9% care au fost pesimiști atunci când au fost întrebați despre viitor. Încrederea acestora se bazează pe intensificarea demersurilor de marketing și publicitate, pe planurile de a angaja noi lucrători și pe previziunile optimiste privind clienții noi și cererea.
