The Tax Institute, primul think tank de fiscalitate din România, a lansat studiul „Impactul Impozitului Minim pe Cifra de Afaceri asupra economiei: analiză sectorială”, privind efectele negative ale acestui impozit asupra economiei românești.
Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA) de 1% este aplicat companiilor cu cifra de afaceri peste 50 milioane Euro și produce distorsiuni economice semnificative. Zona de aplicare este amplă: 40% din totalul cifrei de afaceri a economiei (peste 200 mld. Euro) este realizat de companiile supuse IMCA, fiind datorat de companiile cu rata profitului mai mică de 6,25%. 75% dintre codurile CAEN naționale sunt vizate de IMCA, cele mai afectate sectoare fiind cele strategice: Industria prelucrătoare (inclusiv Industria auto), Comerț, Transporturi, Energie, Agricultură. În companiile supuse IMCA lucrează 25% din numărul de angajați din economie (960.000 de oameni).
Studiul relevă, de asemenea, riscurile pe care le aduce acest impozit. Spre exemplu, printre efectele IMCA s-ar putea număra: fragmentarea afacerilor pentru evitarea pragului de 50 milioane Euro, orientarea spre modele de business cu valoare adăugată redusă (lohn/toll manufacturing), descurajarea investițiilor, inclusiv cele în cercetare și tehnologie, potențialul inflaționist, scăderea cererii și a veniturilor.
IMCA are impact și asupra companiilor cu capital românesc, infirmând teza că măsura vizează transferul de profit în afara țării. De asemenea, acest impozit scade gradul de atractivitate al pieței românești, amplificând riscul de relocare a afacerilor în alte țări.
Acest impozit poate genera venituri fiscale de maximum 1 miliard Euro, în timp ce concentrarea eforturilor în direcția reducerii GAP-ului de TVA (în prezent 30,6% / 8,5 miliarde Euro) ar aduce venituri suplimentare semnificativ mai mari (un GAP la media UE de 6% înseamnă un plus de 6,8 miliarde Euro la bugetul de stat).
Misiunea The Tax Institute este să aducă în lumină aspecte perfectibile din fiscalitatea românească și să ofere fundamentul științific pentru îmbunătățirea acestora, urmările pozitive ale transformărilor urmând a fi percepute în mediul privat, bugetul de stat și în gradul general de prosperitate din societate.
Evenimentul de lansare a avut loc în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” și s-a bucurat de prezența unor invitați de marcă din mediul de business, politicieni, specialiști în drept și fiscalitate, cadre universitare, jurnaliști din presa de specialitate. Diversitatea participanților este un indicator pentru relevanța studiului; studiile realizate de The Tax Institute urmăresc să fie un motor de dialog în contextul unei fiscalități care își caută echilibrul, iar evenimentul de lansare a reprezentat un bun prilej de schimb de idei.
Radu Burnete, Director Executiv al Confederației Concordia, a declarat: „IMCA e o taxă care nu ne place deloc, ne-am bătut împotriva ei de la început. Promisiunea Guvernului la vremea respectivă a fost că o vom avea pentru un an de zile, pentru că era o situație de urgență, dar iată că în România urgențele se permanentizează și devin normalitate. Taxa asta a produs efecte foarte nocive în economie. Sunt anumite sectoare care suferă foarte, foarte rău, li s-au comprimat marjele fantastic, sunt foarte multe companii românești afectate. Ceea ce ne-am dori să vedem este că renunțăm la acest tip de impozite speciale și că așezăm sistemul fiscal românesc pe o bază logică. Cu siguranță cred că ar trebui să renunțăm la IMCA, sper ca în 2027 să nu mai avem acest impozit. Nu putem fi noi înșine sursă de instabilitate, avem suficientă instabilitate care vine din altă parte.”.
Dan Manolescu, Președintele Camerei Consultanților Fiscali, a afirmat în cadrul evenimentului: „Același impozit, pe cifra de afaceri, la întreprinderile mici, a fost considerat prost. Adică, ceea ce nu e bun la cei mici e bun la cei mari. Nu avem o coerență a modului de reglementare. Noi, deși o numim politică fiscal-bugetară, în realitate avem o politică bugetar-fiscală, adică pornim de fiecare dată de la zona de cheltuieli și încercăm să facem ceva pe zona de venituri să justificăm posibilitatea creșterii acelor cheltuieli. Dacă ne uităm la execuția bugetară de anul trecut, vom constata că veniturile fiscale au crescut cu 15-16% , cheltuielile însă, de personal, de bunuri și servicii, au crescut cu 24-25%. Vedem ce se întâmplă în jurul nostru, dacă nu facem reforme cu cap, le facem cu drujba.”.
Ruxandra Jianu, cofondator The Tax Institute, a declarat: „Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri nu rezolvă problema principală a evaziunii fiscale, ci impune costuri suplimentare companiilor care respectă legislația, fără a combate cauzele reale ale deficitului bugetar. Concluzia pe care o putem trage, atât în urma analizei impactului IMCA asupra întregii cohorte de companii cu cifră de afaceri mai mare de 50 milioane Euro din economie, cât și a impactului asupra fiecărei secțiuni CAEN analizate, este că IMCA trebuie eliminat cât mai repede, deoarece erodează competitivitatea companiilor locale, descurajează investițiile, distorsionează piața și fragmentează afacerile, generează venituri fiscale reduse, iar costurile economice sunt disproporționate.”.
Studiul este disponibil integral pe site-ul https://www.taxinstitute.ro/.
