Anul 2022 a fost un an complicat pentru energie, plin de provocări și cu multiple premiere. Acestea sunt legate în mod inevitabil de conflictul din Ucraina. Punctual ele sunt:
– oprirea fluxului de gaze către Europa de Vest;
– prețul istoric maxim pentru gaze naturale și energie electrică;
– reducerea semnificativă a fluxului de țiței din Federația Rusă către UE;
– suspendarea parțială a liberalizării pieței de gaze și electricitate, aspect care este în opoziție cu principiul pentru care s-a înființat și dezvoltat UE – „libera circulație a mărfurilor și a persoanelor”;
– atingerea maximului de GNL important;
– admiterea faptului că „există viață” și fără energia din Rusia.
Securitatea energetică este un concept care a făcut carieră în discursurile politice din ultimul deceniu, dar la nivel pragmatic măsurile luate nu au reflectat un nivel echivalent de ambiție. Într-un sens pragmatic, securitatea energetică presupune furnizarea de alternative la sursele și rutele de aprovizionare, precum și integritatea infrastructurii specifice de transport. Declanșarea războiului din Ucraina a pus pe ordinea de zi cea mai spinoasă problemă, și anume identificarea surselor care ar reduce semnificativ dependența de gazul rusesc. Există un decalaj aparent de netrecut între dezideratele politice și realitățile tehnice și financiare pragmatice, cel puțin dacă operăm cu scenarii pe termen scurt.
În ceea ce privește dependențele, România este unul dintre statele care beneficiază de un context net favorabil față de anumite țări din Uniunea Europeană sau cu media la nivel comunitar. Cu toate acestea, este necesară o strategie comună, coerentă și realistă pentru ca tranziția să aibă loc fără costuri dramatice sau să afecteze structural economia europeană.
În acest context, este oportună o înțelegere profundă a cauzelor care au condus la situația de astăzi, deosebit de complicată și ingrată, inclusiv din perspectivă geopolitică, cât și o necesitate imperioasă de a evidenția particularitățile arhitecturii sectorului energetic descrise în volumul „Impactul războiului din Ucraina asupra sectorului energetic din România și Europa”, semnată de Dumitru Chisăliță, Președintele Asociației Energia Inteligentă, cadru didactic la Universitatea Transilvania din Brașov.
Cartea tratează câteva teme prezente și viitoare ale energiei în Europa:
- Conflictul din Ucraina a aruncat în aer aparenta stabilitate energetică a Europei. Aceasta este poza prezentată și foarte ușor acceptată în prezent
- Bumerangul prețurilor mari, sursă de venituri la bugetele statelor
- Obsesia dependenței de energia rusească a Europei
- Reconfigurarea hărții mondiale a resurselor. Europa între independența de Rusia și dependența de China.
- Măsurile UE pentru salvarea Europei de criza gazelor, măsuri de prăbușire a principiilor care au stat la baza constituirii UE
- Green Deal o împachetare frumoasă și liniștitoare a realității crude cu care se confruntă Europa – criza resurselor energetice
- Rolul și potențialul tehnologiilor „verzi”
- Revitalizarea dimensiunii nucleare
- Tranzițiile energetice începute și creșterea criminalității, inclusiv cibernetice, impun un mix energetic securitar
- Paradoxul unei crize ce nu trebuie risipită
- Securitate energetică versus Independență energetică
- Cum putem să reducem dependența României de importuri?
- România, de la un posibil HUB regional la o țară de subzistență energetică?
- Cum și-ar putea asigura România echilibrul social, cel energetic și cel de mediu?
Lucrarea „Impactul războiului din Ucraina asupra sectorului energetic din România și Europa” apărută la Editura Didactică și Pedagogică a fost lansata luni, 11 decembrie 2023 la Palatul Noblesse din București și poate fi cumpărată de pe site-ul editurii.
