Majoritatea companiilor din România au inițiat procesul de transformare digitală a departamentului juridic, apelând în principal la dezvoltarea internă de soluții tehnologice, relevă un sondaj realizat de D&B David și Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România. Doar 14% dintre companiile intervievate nu au implementat încă astfel de inițiative, procent similar cu media înregistrată la nivelul Europei Centrale și de Est (ECE).
Tehnologia este percepută ca un factor cheie de îmbunătățire a activității juridice, de la automatizarea documentelor și managementul contractelor, până la gestionarea conformității, a proiectelor și a litigiilor, fiind menționată de 64% dintre respondenți.
„Domeniul juridic, perceput adesea ca unul conservator, se află la începutul unei transformări digitale profunde. Adoptarea tehnologiilor emergente, în special a inteligenței artificiale, nu mai este o opțiune, ci o necesitate pentru a rămâne relevant în peisajul juridic dinamic de astăzi. Sarcini complexe și consumatoare de timp, precum analiza contractelor sau generarea de documente, pot fi acum automatizate, avocații putând să se concentreze pe aspectele mai strategice ale cazurilor. Este important însă de subliniat că tehnologia nu va înlocui avocatul, ci îl va ajuta și îi va îmbunătăți activitatea. Astfel că, avocații trebuie să fie pregătiți să se adapteze rapid la aceste schimbări, să învețe noi competențe și să colaboreze cu tehnologia pentru a oferi clienților lor cele mai bune servicii / soluții posibile”, a declarat Anda Rojanschi, Partener D&B David și Baias.
Transformarea digitală a departamentului juridic înregistrează progrese, dar acestea variază de la un domeniu de activitate la altul, consideră două treimi dintre reprezentanții companiilor din România (vs 55% ECE). Doar 14% (16% la nivel regional) dintre respondenți observă progrese semnificative în întregul departament juridic.
Instrumentele de tehnologie sunt folosite eficient sau foarte eficient în domenii precum managementul resurselor de învățare, managementul contractelor, gestionarea conformității și administrarea aspectelor organizatorice.
Pe de altă parte, peste jumătate dintre respondenți afirmă că departamentul juridic din cadrul propriilor companii încă nu utilizează inteligența artificială, platformele de revizuire a documentelor sau instrumentele pentru managementul proiectelor.
În ceea ce privește externalizarea activităților juridice, respondenții din România sunt mai rezervați în comparație cu omologii lor din ECE. Cu toate acestea, ei externalizează într-o proporție mai mare decât media regională soluționarea litigiilor, aspectele legate de proprietatea intelectuală și de dreptul muncii.
Îmbunătățirea satisfacției clienților interni este considerată unul dintre cele mai mari beneficii ale transformării departamentului juridic, urmat de reducerea costurilor și creșterea eficienței.
Principalele bariere în calea transformării activității departamentului juridic sunt rezistența la schimbare, lipsa bugetului și a resurselor și competențelor necesare.
De altfel, cele mai mari provocări cu care se confruntă departamentele juridice sunt menținerea nivelului de calitate a serviciilor cu mai puține resurse, înțelegerea și satisfacerea nevoilor diferitelor părți interesate, precum și cadrul de reglementare în schimbare.
