Când un simplu transfer de personal între companii poate fi considerat de fapt un transfer de întreprindere? Implicații și sancțiuni

0

Dan Dascălu, Partener D&B David și Baias
Sonia Bălănescu, Avocat senior coordonator 
Cosmina Mieilă Avocat Colaborator

Preluarea unei activități economice care își păstrează identitatea după transfer a devenit o metodă tot mai des folosită pentru a construi, restructura sau reinventa afaceri. În cadrul transferului de întreprindere se preiau, de obicei, atât bunurile, cât și salariații necesari desfășurării activității economice în cauză. Dar ce se întâmplă când singurul obiect al transferului este reprezentat de angajați? Poate un simplu transfer de personal să ascundă, de fapt, un transfer de întreprindere cu implicații financiare majore? Răspunsul este da, fiind mai puțin cunoscut că regulile transferului de întreprindere pot fi aplicabile și atunci când se preiau doar salariații, fără alte bunuri adiacente. Este esențială cunoașterea acestui aspect pentru a evita eventuale consecințe financiare care ar putea surveni din nerespectarea regulilor relevante. 

Legislația intrată în vigoare în România de aproape 20 de ani și care reglementează acest aspect încă dă bătăi de cap. Vom explora lacunele legislative naționale, precum și clarificările aduse de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în sprijinul angajatorilor.

Aplicabilitatea regulilor privind transferul de întreprindere

Chiar dacă în legislația muncii atât cedentul, cât și cesionarul au în mod uzual, în calitatea lor de angajatori, numeroase obligații pentru protejarea drepturilor angajaților, acestora li se adaugă în cazul transferului de întreprindere o serie de obligații specifice, aferente, în esență, păstrării condițiilor esențiale ale contractelor de muncă, respectării dreptului la informare și consultare, precum și respectării contractelor colective de muncă aplicabile.

Pentru a determina aplicabilitatea legislației din materia dreptului muncii referitoare la transferul de întreprindere, este necesară o analiză detaliată a factorilor implicați (e.g. bunurile transferate, activitatea desfășurată înainte și după transfer), de cele mai multe ori în practică aceasta fiind o misiune extrem de complicată. 

Deși criteriile în baza cărora o astfel de analiză ar trebui efectuată nu sunt prevăzute explicit nici în legislația europeană, jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene oferă clarificări.

Astfel, în cazuistică sa dezvoltată de-a lungul anilor în acest domeniu extrem de important, Curtea de Justiție a statuat, printre altele, că pentru a fi vorba despre un transfer de întreprindere, în sensul legislației muncii, nu este suficientă existența unui transfer de active, ci este necesar ca activitatea cedentului să fie continuată în condiții identice sau similare de către cesionar. Astfel, analiza ar trebui sa aibă în vedere elemente precum (i) tipul de întreprindere sau afacere, (ii) dacă activele tangibile ale afacerii, cum ar fi clădirile și bunurile mobile, sunt sau nu transferate, (iii) dacă majoritatea angajaților aferenți afacerii transferate sunt preluați sau nu de către noul angajator, (v) dacă clienții aferenți afacerii sunt transferați, (vi) gradul de similitudine între activitățile desfășurate înainte și după transfer etc. Pentru a putea da deci un răspuns la întrebarea dacă sunt sau nu incidente regulile de transfer de întreprindere, toate acestea trebuie analizate cu atenție, fiecare detaliu fiind esențial în acest demers, dar totodată trebui avută în vedere și analiza multiplă sau cumulată a impactului incidenței lor.

Nu de puține ori, în practică s-a ridicat întrebarea dacă se aplică regulile transferului de întreprindere atunci când se transferă doar angajați, fără bunuri. Or, deși din interpretarea Legii nr. 67/2006 s-ar putea deduce, la o primă analiză, că pentru aplicarea regulilor de protecție a angajaților este necesară existența unui transfer explicit de proprietate, totuși o astfel de interpretare poate fi considerată restrictivă și riscantă, deoarece nu ia în considerare toate scenariile posibile.

Interpretând Directiva 2001/23, jurisprudența Curții de Justiție a conturat un înțeles extins al conceptului de transfer de întreprindere în cadrul legislației muncii. În acest sens, Curtea a reținut inclusiv că nu este necesară existența unei relații contractuale directe între cedent și cesionar pentru a se produce un transfer. Mai mult, un grup de salariați poate constitui, în anumite condiții, o entitate economică independentă, care poate face obiectul transferului și fără ca acesta să implice și un transfer de active asociate. 

Exemple de jurisprudență a Curții de Justiție

Pentru a înțelege care a fost abordarea Curții de Justiție în problematica analizată, considerăm că un exemplu elocvent de la care am putea să pornim este Cauza C-51/00 Temco c. Samir și alții în care aceasta a analizat circumstanțele în care societatea Volkswagen a contractat servicii de curățenie de la societatea BMV, care a subcontractat serviciile către o altă societate, GMC. Ulterior, Volkwagen a schimbat furnizorul de servicii de curățenie, iar GMC a rămas fără activitate (Volkswagen fiind singurul client), dar nu s-a lichidat. Noul furnizor, Temco, a preluat doar o parte din salariații GMC, fără a exista și un transfer de bunuri, respectiv active. 

În contextul Temco, Curtea a concluzionat că simpla trecere a angajaților către noul furnizor, concomitent cu continuarea activității economice, poate constitui un transfer de întreprindere, chiar și în absența unui transfer de active fizice. Acest lucru accentuează importanța continuității activității economice și a structurii organizatorice, independența de transferul efectiv de bunuri materiale.

Definirea unei entități economice în sectoarele de muncă intensă


Sectoarele cu muncă intensă sunt acele industrii sau domenii de activitate în care o parte semnificativă a producției sau a serviciilor depinde de forța de muncă mai degrabă decât de capital sau tehnologie (e.g. agricultura, construcții, servicii de curățenie etc.)

Curtea de Justiție a statuat că în astfel de sectoare, un grup de lucrători angajați într-o activitate comună pe termen nelimitat poate constitui o entitate economică de sine stătătoare ce poate fi transferată între angajatori, chiar dacă nu sunt transferate bunuri asociate desfășurării activității, iar un altfel de transfer poate cădea sub incidența regulilor privind transferul de întreprindere.

De altfel, în Cauza C-13/95 Süzen c. Zehnacker, Curtea a stabilit că, în cazul în care o entitate economică este capabilă să funcționeze fără active tangibile sau intangibile semnificative, menținerea identității sale după tranzacție nu depinde de transferul acestor active. 

Evaluarea instanțelor naționale, sancțiuni aplicabile și recomandări

Așa cum procedează în mod uzual în jurisprudența sa, și în acest tip de cauze Curtea de Justiție a oferit interpretarea dreptului european, subliniind că transferul angajaților poate intra sub regulile transferului de întreprindere, dar și că revine instanțelor naționale să decidă, pe baza unei evaluări globale a circumstanțelor, dacă a avut loc un transfer al unei întreprinderi sau al unei afaceri.  Din analiza Curții se desprinde, așa cum arătam mai sus, că transferul de active este doar unul dintre factorii ce trebuie considerați în determinarea existenței unui transfer de întreprindere, conform articolului 1 din Directiva 2001/23.

Conform dreptului național, încălcarea regulilor privind transferul de întreprindere constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 1.500 și 3.000 lei. De asemenea, nerespectarea reglementărilor aplicabile poate rezulta în inițierea de litigii de muncă de către salariați, dar și alte situații conflictuale sau măcar tensiuni și fricțiuni în cadrul angajatorilor implicați în asemenea operațiuni. Mai mult, în urma unor asemenea litigii se poate ajunge ca angajatorul să fie obligat inclusiv la (re)integrarea salariatului în cadrul cesionarului, pe funcția deținută anterior încetării contractului, plata tuturor drepturilor salariale de care ar fi beneficiat până la momentul reintegrării și, dacă sunt solicitate și dovedite, chiar și daune morale.

Chiar dacă aspectele mai sus-descrise ar putea să pară unele simple și bine cunoscute, fiind deja aplicate de mulți ani în practică, ele rămân totuși complicate, pentru că detaliile pot face diferența. Pentru a evita eventualele repercusiuni financiare, dar și alte chestiuni cu impact negativ de tipul celor mai sus-descrise, companiile trebuie să trateze cu maximă atenție orice operațiuni care implică preluarea unor bunuri, salariați sau furnizarea unor servicii, reglementările privind transferul de întreprindere putând fi aplicabile nu doar în tranzacții ample și/sau de tip uzual (e.g. o divizare/fuziune/desprinderea unei ramuri de activitate ca întreprindere distincte), ci și în situații mai puțin obișnuite, pentru care deși, la prima vedere ar putea exista impulsul ca la prima vedere răspunsul la întrebarea de mai sus să fie negativ, în realitate, el este pozitiv, generând situații de risc și posibile complicații.

Theodora Golf Club, cel mai mare resort de golf din România, dă startul noului sezon fantastic de golf 

0

Cel mai mare resort de golf din România, Theodora Golf Club, anunță deschiderea terenului de golf pentru sezonul 2025, începând cu 01 aprilie 2025. Nu e o păcăleală, ci un nou început, un nou sezon fantastic care promite turnee de golf organizate de companii de renume din țară și din străinătate, dar și experiența unui stil de viață deosebit, într-un cadru natural de excepție. Cele 18 parcursuri spectaculoase, cu o lungime totală de 6.518 metri, presărate cu bunker-e provocatoare, precum și driving range-ul pregătit pentru reacomodare și antrenamente sunt gata pentru a primi din nou jucătorii de golf profesioniști sau debutanți.

„Pentru noi, fiecare sezon e o nouă promisiune făcută jucătorilor că la Theodora Golf Club vor găsi un loc în care își pot depăși limitele, în care se pot reconecta cu natura și în care pot trăi experiențe memorabile. Iar aceasta se întâmplă atât pe teren, cât și în afara lui: cu vile premium de cazare, restaurant și terasă cu priveliști spre Munții Apuseni, având o echipă care îmbină profesionalismul cu ospitalitatea transilvăneană, oferim o experiență completă pentru jucători, pentru familiile lor și pentru orice alt oaspete în căutare de relaxare și rafinament”, spune Debora Cordea, director vânzări Theodora Golf Club.

Sezonul 2025 la Theodora Golf Club promite mai mult decât golf

Pe lângă turnee pentru toate nivelurile și competiții pentru juniori, seniori, amatori și profesioniști, români și străini, noul sezon aduce „comunitate”. Cu lecții pentru începători, pachete pentru copii și familii, antrenamente personalizate și competiții deschise tuturor, resortul invită orice pasionat de stil de viață activ să descopere ce înseamnă cu adevărat golf dincolo de clișee.  

„Tot mai mulți oameni înțeleg că golful nu e exclusivist, ci inclusiv. Nu înseamnă lux, ci liniște. Nu e doar tehnică, e și terapie. Și suntem bucuroși să vedem cum se schimbă percepțiile, iar publicul nostru se diversifică de la an la an, făcând din Theodora Golf Club un punct de atracție pentru jucători de golf din țară și din întreaga lume. De aceea, startul sezonului e mereu o bucurie”, spune Andrei Bădiță, instructor de golf, Theodora Golf Club. În același timp,  Dragoș Bădiță, instructor de golf, explică faptul că „pentru începători este ocazia perfectă să descopere un sport nobil și echilibrat. Pentru cei cu experiență, e reîntâlnirea cu acel mix unic de concentrare, natură și satisfacție. Avem tot ce ne trebuie pentru un nou sezon excepțional”.

Pe lângă turneele pe care le găzduiește, Theodora Golf Club este resortul în care oricine se poate bucura de experiența golfului, se poate antrena și își poate perfecționa tehnicile de joc, profitând de cursurile cu instructori de golf experimentați și bine pregătiți care oferă lecții de golf pentru adulți și copii, atât începători, cât și avansați. Pachetul Golf with a Pro oferă tuturor celor interesați 8 lecții individuale cu instructor la Driving Range & Putting Green și 2 X 18 cupe cu instructor. De asemenea, pachetul susține obținerea certificării de jucător, asigură echipamentul pentru lecții și aduce un beneficiu de 50% discount la primul membership. În plus, clubul oferă spre închiriere echipamente și accesorii de golf pentru ca primele lecții să se desfășoare în cel mai profesionist mod cu putință. 

Theodora Golf Club este mai mult decât un teren de golf

Situat în Teleac, la doar câteva minute de Alba Iulia, Theodora Golf Club este deschis permanent pentru oaspeții care doresc o vacanță liniștită, în care să se bucure de facilități de cazare premium care îi răsfață cu spații generoase, cu o panoramă splendidă, străjuită în depărtare de Munții Apuseni, și de rafinamente culinare de inspirație internațională ale căror gusturi și arome contribuie la o experiență de neuitat. Este locul perfect pentru escapade în natură sau vacanțe de familie, retreat-uri rafinate sau evenimente corporate, unde fiecare detaliu este gândit pentru confort, liniște și eleganță.

Experiența turistică de neegalat și turneele incluse în Calendarul Competițional 2025 pot fi o oportunitate valoroasă de promovare pentru parteneri din țară și din străinătate.

Recunoaștere națională și internațională

De-a lungul celor șapte ani de la inaugurare, resortul a câștigat mai multe premii și recunoașteri, atât internaționale, cât și locale. Theodora Golf Club a fost desemnată Best Golf Club Resort 2023 în Europa de Est  de LUXlife Magazine, la categoria Resorts & Retreats Awards 2023 și a primit de două ori distincția Best Golf Hotel decernată de International Hospitality Awards. Anul trecut a obținut locul III la Top Hotels Awards 2023, categoria: Best Green & Eco-friendly Location.

Asistență acordată de Filip & Company grupului Digi la contractarea unor împrumuturi

0

Echipa Filip & Company anunță că „a asistat în calitate de lead counsel Digi Romania S.A. în legătură cu semnarea a două contracte de împrumut de credit de export în valoare totală de peste 54,7 milioane de euro, destinate finanțării achiziției de bunuri și servicii necesare dezvoltării rețelelor de telecomunicații din România și Portugalia.

De asemenea, Filip & Company a oferit asistență juridică și în legătură cu semnarea de către Digi Spain Telecom, S.L.U. (subsidiara din Spania a grupului) a unui acord de facilitate de credit în valoare de 275 milioane de euro. Împrumutul are ca scop refinanțarea unui credit contractat în 2021, susținerea investițiilor, precum și acoperirea altor nevoi corporative generale”.

Rebecca Marina (foto), counsel în cadrul departamentului de Banking și servicii financiare al Filip & Company: „Ne bucurăm să fim, din nou, alături de grupul Digi într-un proiect important pentru dezvoltarea infrastructurii sale de telecomunicații, atât în România, cât și în restul Europei. Aceste finanțări marchează un nou pas în strategia ambițioasă de extindere și eficientizare a operațiunilor grupului, susținând investiții semnificative în rețelele de comunicații fixe și mobile. Suntem recunoscători pentru încrederea acordată și colaborarea excelentă.”

Echipa Filip & Company care a asistat Digi în acest proiect a fost coordonată de Alexandru Bîrsan (co-managing partener) și Rebecca Marina (counsel) și a inclus-o pe Sandra Danciu (associate).

Filip & Company reamintește că „deține una dintre cele mai dinamice și respectate practici de Banking și servicii financiare din România, fiind recunoscută constant în primul eșalon de către publicații de prestigiu precum Legal 500. Echipa este implicată frecvent în tranzacții de anvergură, atât naționale, cât și internaționale.

Filip & Company este una din societăţile de avocatură de top din România care furnizează asistenţă de cea mai înaltă calitate în practic toate ramurile de drept relevante pentru afaceri care operează în România sau care vizează România. Specializaţi în proiecte complexe care implică o abordare inovativă, avocaţii Filip & Company au experienţă elocventă în mai multe domenii, cum ar fi infrastructură şi concesiuni, fuziuni şi achiziţii, energie, drept societar, imobiliar, concurenţă, finanţări şi piaţă de capital dar şi dreptul muncii, protectia datelor cu caracter personal, protectia consumatorilor sau a mediului. De asemenea, firma de avocatură asigură asistență și reprezentare în litigii și arbitraje cu implicații semnificative pentru afacerile clienților. Mai multe detalii despre domeniile de expertiză şi echipa Filip & Company găsiți pe www.filipandcompany.com”. 

Rottaprint își propune creșterea exporturilor cu 10% în 2025 față de anul trecut  

0

Compania Rottaprint, recunoscută drept „cea mai mare tipografie flexografică producătoare de etichete autoadezive și folii imprimate în România, companie de familie cu acționariat 100% local”, anunță că, în 2024, „și-a consolidat poziția pe piața internațională și a realizat exporturi în 16 țări la nivel global, comparativ cu 14 țări în 2023. Pentru anul în curs, compania își propune o creștere a exporturilor de circa 10% față de anul precedent și consolidarea prezenței în Ungaria și Germania”. 

În topul exporturilor făcute de Rottaprint se află, „în continuare, Ungaria și Germania, urmate de Austria, Olanda, Franța și Polonia. În 2024, principalele produse solicitate de clienții internaționali au fost etichetele autoadezive, capacele de aluminiu, taguri, precum și mansoanele igienice. 

Cele mai mari volume de export au fost direcționate către industria alimentară, în special către segmentul de lactate și preparate din carne, urmată de sectorul chimic, care include atât produsele de îngrijire personală, cât și detergenții pentru uz casnic”.

Cristi Nechita-Rotta (foto), director general, Rottaprint: „În 2024 ne-am concentrat pe valorificarea know-how-ului și expertizei noastre dobândite în industria alimentară din România și le-am transpus pe piețele externe în care activăm, în special în Germania și  Ungaria. Astfel, prin înțelegerea nevoilor specifice și oferirea unor soluții personalizate, am investit în echipele noastre din afară, pentru a răspunde rapid și eficient solicitărilor clienților de pe aceste piețe, unde standardele de calitate sunt extrem de ridicate. De asemenea, am fost prezenți pentru prima dată cu stand la târgul FachPack din Germania, unul dintre cele mai importante târguri comerciale din Europa dedicate industriei ambalajelor, fiind un pas important pentru creșterea vizibilității noastre. Anul acesta, ne propunem să continuăm această strategie prin participarea la evenimente de profil, dar și prin optimizări organizaționale care să sprijine și mai bine echipele noastre din birourile externe.

Rottaprint subliniază că, pentru anul în curs, „își propune o creștere a exporturilor de circa 10% față de anul precedent și consolidarea prezenței sale în Ungaria și Germania. 

În ceea ce privește piața internațională, într-un context global marcat de incertitudini geopolitice, evoluția rămâne strâns legată de situația din Ucraina și de impactul acesteia asupra economiei europene. Posibila scădere a consumului și încetinirea investițiilor în industria alimentară sunt factori care pot influența cererea pe anumite segmente. 

Cu o istorie de 34 de ani pe piața din România, Rottaprint a încheiat 2024 cu o cifră de afaceri de peste 37 milioane euro, în creștere cu aproximativ 7% față de anul anterior. Cu un buget de investiții de 1,8 milioane euro, alocat în proporție de 75% pentru echipamente și infrastructură, compania a integrat diverse soluții pentru eficientizarea timpului de operare pentru fiecare etapă de producție. Astfel, comparativ cu anul precedent, Rottaprint a tipărit 154 milioane de metri liniari în 2024, în creștere cu 13% față de 2023”.

Rottaprint reamintește că „este cea mai mare tipografie flexografică românească producătoare de etichete autoadezive și folii imprimate de pe piața locală. Cu o experiență de peste 34 de ani, compania cu sediul în Apahida, jud. Cluj, deține în prezent 2 centre logistice în România: Brașov și Ilfov și 2 centre logistice în Ungaria și Germania. În 2024, Rottaprint a livrat produse în 16 țări din Europa, SUA și Asia”.  

Prima rundă DiscoverEU din 2025: 1.485 de tineri din România vor avea oportunitatea să exploreze Europa călătorind cu trenul

0

Pentru această nouă rundă, tinerii din România pot aplica pentru unul din cele 1.485 de permise de călătorie alocate la nivel național. 

Tinerii eligibili se pot înscrie accesând Portalul European pentru Tineret. Pentru a intra în posesia unui permis gratuit de călătorie, ei trebuie să completeze corect formularul de înscriere, să răspundă la un quiz despre Uniunea Europeană și oportunități ale UE pentru tineri și la o întrebare care va facilita departajarea celor înscriși. Câștigătorii vor putea călători în Europa individual sau în grup de până la 5 persoane, pe o durată de cel puțin 1 zi și cel mult 30 de zile. 

Tinerii selectați vor beneficia și de un card cu peste 40.000 de reduceri la transport public, cultură, cazare, mâncare, sport și alte servicii disponibile în țările eligibile. De asemenea, cei care optează pentru un permis flexibil vor avea posibilitatea de a rezerva gratuit până la 4 locuri prin intermediul sistemului online pus la dispoziție de contractant în aplicația mobilă DiscoverEU.

Tinerii care vor fi selectați vor putea beneficia de sesiuni de pregătire înainte de plecare din partea Agenției Naționale Erasmus+ (ANPCDEFP), iar în timpul călătoriei pot avea ocazia să cunoască alți călători la întâlnirile de tip Meet-up organizate de Agențiile Naționale Erasmus+ din alte țări.

Includerea este una dintre prioritățile programului Erasmus+, astfel încât participanții cu dizabilități pot primi sprijin suplimentar pe parcursul călătoriei lor.

Context

Inițiativa DiscoverEU a fost lansată în anul 2018 și a fost inclusă, ulterior, în programul Erasmus+. Prin intermediul DiscoverEU, tinerii de 18 ani au ocazia de a explora diversitatea Europei, de a afla mai multe despre patrimoniul său cultural și istoria sa și de a cunoaște persoane de pe întregul continent.

Din 2018, peste 1,5 milioane de tineri au aplicat pentru cele 355.000 de premise de călătorie disponibile. 

La runda anterioară, din octombrie 2024, au candidat 3.786 de tineri din România, dintre care 1.485 au primit un permis de călătorie. În total, din 2018 până în prezent, aproximativ 40.000 de tineri din România au aplicat în cadrul inițiativei DiscoverEU, dintre care aproape 14.500 au primit un permis de călătorie.

Conform unui studiu realizat de Comisia Europeană, 72% dintre candidați au declarat că în contextul DiscoverEU au călătorit pentru prima dată cu trenul din țara de reședință. Pentru mulți a fost și prima dată când au călătorit fără părinți sau adulți însoțitori, iar majoritatea tinerilor au indicat că au devenit mai independenți. Experiența DiscoverEU le-a oferit o mai bună înțelegere a altor culturi și a istoriei europene. De asemenea, le-a îmbunătățit abilitatea de a comunica într-o limbă străină. Peste două treimi au spus că nu și-ar fi putut finanța permisul de călătorie fără DiscoverEU.

Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale – ANPCDEFP, instituția care implementează programul Erasmus+ în România, sprijină călătorii români DiscoverEU prin punerea la dispoziție a resurselor digitale de învățare și informare DiscoverEU de pe site-ul web eurodesk.ro, prin întâlniri online de pregătire și printr-un newsletter dedicat viitorilor călători.

Pentru mai multe informații accesați secțiunea DiscoverEU de pe Portalul European pentru Tineret. Pe Portal există și o secțiune dedicată poveștilor foștilor călători DiscoverEU, care poate fi consultată aici (prin selectarea, din meniul afișat, a țării România și a temei DiscoverEU).

„Am învățat din această călătorie cât de diferite sunt popoarele europene, dar în același timp câte lucruri avem cu toții în comun. Cu siguranță că îmi voi aminti mereu de această experiență care mi-a schimbat viața și felul în care privesc lumea!” (Darius, fost călător din România, al cărui testimonial complet este disponibil aici)

Curtea de Conturi semnalează necesitatea reproiectării Sistemului național de adăpostire a populației în caz de conflict armat

0

Curtea de Conturi recomandă autorităților responsabile să elaboreze o Concepție națională a adăpostirii populației în situație de conflict armat, ca activitate pe timp de pace de pregătire a adăpostirii populației, întrucât actuala organizare a Sistemului național de adăpostire din România nu asigură o protecție suficientă a populației în situația unui conflict. De asemenea, Curtea apreciază că sunt necesare demersuri pentru organizarea și actualizarea evidenței adăposturilor de protecție civilă și a adăposturilor simple, precum și o analiză a fondului de adăpostire existent și stabilirea criteriilor de selectare a adăposturilor care urmează să fie reabilitate.

Recomandările au fost formulate cu prilejul unui audit al performanței privind situația adăposturilor de protecție civilă, desfășurat pe parcursul anului trecut și care a vizat perioada 2021-2023. Misiunea de audit a evaluat măsura în care:

  • managementul activității de adăpostire în caz de conflict armat a fost eficient;
  • adăposturile de protecție civilă sunt funcționale și pot fi utilizate în situație de conflict armat;
  • adăposturile de protecție civilă care compun Sistemul național de adăpostire sunt suficiente pentru adăpostirea populației în caz de conflict armat.

Au fost colectate date de la entități ale administrației publice centrale[1], locale[2] și din mediul universitar[3].

Adăpostirea, ca parte componentă a protecției civile în România, este insuficient reglementată, iar legislația existentă trebuie adaptată contextului actual, menționează auditorii. Nu a fost definit riscul de conflict armat, asociat cu adăpostirea populației și nu a fost stabilită o autoritate cu rol principal pentru activitatea de pregătire a adăpostirii populației în astfel de situații excepționale.

În prezent nu se cunoaște numărul total al adăposturilor de protecție civilă și al adăposturilor simple care se pot amenaja în astfel de situații, întrucât cele mai multe autorități publice locale nu au inventariat spațiile de adăpostire.

Reglementările privind activitatea de adăpostire a populației în caz de conflict armat și dotarea majorității adăposturilor de protecție civilă și a punctelor de comandă sunt rămase la nivelul anilor `70.Întrucât nu au existat situații de conflict armat pe teritoriul României, adăposturile nu au fost utilizate în scopul pentru care au fost construite. În prezent, multe dintre acestea sunt insalubre, impracticabile sau transformate de proprietari în depozite, în timp ce altele au suferit modificări, astfel încât spațiile respective nu mai corespund normativelor de adăpostire.

În România, capacitatea de adăpostire a populației în caz de atac aerian este de 3,21% (611.922 persoane) în adăposturi special construite, respectiv de 5,19% (989.507 persoane), dacă luăm în considerare și alte spații de adăpostire identificate (spații de la metrou, parcări, pasaje și galerii subterane, tuneluri etc.), raportat la totalul populației rezidente (19.053.815 persoane). Din totalul de 5072 de adăposturi de protecție civilă, publice și private, 2543 sunt neoperaționale (50,14%).Fondul de adăpostire este vechi, 73% din adăposturi, respectiv 3711, sunt construite înainte de anul 1990.

Instituția de control abilitată pentru verificarea respectării normelor și instrucțiunilor privind adăposturile de protecție civilă din România este Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Inspectoratul este abilitat să verifice atât fondul de adăpostire existent, cât și adăposturile care se construiesc, în baza avizelor aprobate și a autorizațiilor de construcție emise.

Potrivit raportului de audit, reprezentanții ISU au remarcat,cu prilejul controalelor desfășurate, că aplicarea amenzilor pentru deficiențele constatate nu constituie un instrument coercitiv destul de puternic pentru ca dezvoltatorii imobiliari care au în sarcină construcția de noi adăposturi să respecte în totalitate legislația și să solicite la recepția finală a lucrării și autorizarea pentru construcția adăpostului de protecție civilă, așa cum a fost prevăzut în documentația tehnică și în avizul acordat inițial.

Raportul de audit al performanței „Adăposturile de protecție civilă între realitate și necesitate” poate fi accesat pe site-ul nostru www.curteadeconturi.ro


[1]Ministerul Afacerilor Interne și structuri din subordine sau coordonare: Departamentul pentru Situații de Urgență, Direcția Generală pentru Relația cu Instituțiile Prefectului, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, 42 Instituții ale Prefectului (41 prefecți); Ministerul Apărării Naționale (Direcția Domenii și Infrastructuri, Academia Tehnică Militară); Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale; Institutul Național de Statistică; Metrorex.

[2] 40 de primării ale municipiilor reședință de județ și municipiul București

[3] Universitatea Tehnică de Construcții București

Tendințe economice 2025: riscuri și provocări pentru România

0

Am deschis cu plăcere lucrările conferinței „Tendințe Economice 2025”, găzduită și anul acesta de către Banca Națională a României, context în care am reiterat sintetic, pe liniile tematice ale conferinței, principalele riscuri și provocări de ordin macroeconomic pentru România, la care se adaugă șocurile tarifare vehiculate la nivel global, ce pot reconfigura brutal lanțurile comerciale globale pe fondul măsurilor protecționiste.

În acest peisaj incert și complicat, deciziile economice ale României trebuie să asigure atât refacerea sustenabilității finanțelor publice și a echilibrelor macro, cât și susținerea competitivității economice, îndeosebi în sectorul industrial, aflat în pierdere de viteză în ultimii ani.

“Stimați reprezentanți ai Guvernului și ai Parlamentului României,
Distinsă doamnă Guvernator a Băncii Naționale a Moldovei,
Stimați reprezentanți ai autorităților de reglementare,
Onorați reprezentanți ai mediului de afaceri,
Doamnelor și domnilor,

Mă bucur să fiu astăzi alături de dumneavoastră, în deschiderea conferinței Tendințe Economice, desfășurată la Banca Națională a României, și felicit organizatorii pentru această inițiativă.

Într-o lume care se mișcă permanent între progres și criză, între stabilitate și incertitudine, este deosebit de important ca dialogul între profesioniști, mai ales pe teme economice, să rămână unul deschis, aplicat și constructiv.

Și pentru că luna martie încă nu și-a închis calendarul, iar conferința de astăzi este inițiativa antreprenoriatului feminin din cadrul PEFA, îmi face o deosebită plăcere să urez La mulți ani! doamnelor din sală, cele care, prin inspirație și consecvență, nu doar că susțin economia, dar îi și conferă direcție, ritm și eleganță.

Stimați invitați,

Conferința de astăzi nu este doar un eveniment unde cifrele se aliniază într-o succesiune logică sau metodologică, iar termenii tehnici, necesari – de altfel, domină discuțiile. Consider că este, mai presus de toate, un spațiu de reflecție și de întărire a conexiunii cu o realitate economică în continuă schimbare.

În ceea ce privește realitatea macroeconomică, simțim cu toții că traversăm o perioadă plină de provocări, dar și de oportunități. După crize suprapuse în plan global și regional – pandemie, inflație, război, criză energetică – consider că am intrat într-o etapă de ajustări controlate, deși nu în totalitatea lor.

Putem observa, de exemplu, o tendință globală de corecție a inflației, iar România nu face excepție. Prognozele Băncii Naționale a României indică o scădere a ratei inflației la 3,8% la finalul anului 2025, dar și un număr ridicat de factori de incertitudine, care înclină în sus balanța riscurilor actuale.

În anul 2024, creșterea economică a fost sub așteptări, de doar 0,9%. Totodată, deficitul bugetar a depășit 8,6% din PIB și rămâne una dintre cele mai presante probleme economice sau chiar cea mai mare provocare de politică economică a României.

În tandem, deficitul de cont curent s-a amplificat cu aproape 2 puncte procentuale din PIB, ceea ce indică politici publice aflate pe contrasens cu criteriile de sustenabilitate macroeconomică.

Vestea bună, inclusiv pentru noi, la Banca Națională, este că nu mai suntem în punctul în care doar discutăm despre imperativul reformelor, deoarece primii pași au fost deja făcuți la începutul acestui anMăsurile fiscal-bugetare recent adoptate și prioritățile de reformă administrativă anunțate, în vederea eficientizării cheltuielilor bugetare, exprimă angajamentul decidenților privind refacerea sustenabilității finanțelor publice și a echilibrelor economice.

Onorați invitați,

În legătură cu mediul de afaceri, suntem într-un moment în care tehnologia rescrie profund regulile jocului, iar lanțurile globale se reconfigurează brutal pe fondul măsurilor comerciale agresiv protecționiste. Tocmai de aceea, este esențial ca mediul de afaceri din România să își afirme deschiderea către adaptarea la noile provocări. Conform Innovation Scoreboard 2024, România se încadrează în clasa „inovatorilor modești”, din păcate pe ultimul loc în rândul statelor Uniunii.

În acest sens, pe de o parte, digitalizarea oferă oportunități imense, precum  automatizarea proceselor, acces la noi piețe, eficiență crescută, iar aceste avantaje se vor traduce în creșterea productivității și, astfel, a PIB-ului potențial.

Pe de altă parte, persistă provocări de care mediul de afaceri nu poate face abstracție: accesul la finanțare, stabilitatea legislativă, volatilitatea piețelor externe și șocurile tarifare vehiculate.

Conform unor studii recente, în 2024 a crescut numărul insolvențelor din economie, în special în construcții și în industria prelucrătoare. De aceea, este evident faptul că acele companii care vor ști să administreze riscurile, vor reuși să facă față dificultăților sporite. Avem în acest sens exemple pozitive – întreprinzători români care inovează, companii românești care creează modele de business sustenabile sau care își extind afacerile dincolo de granițe.

În privința sectorului energetic, aș spune, de asemenea, că suntem într-un punct de cotitură. În ultimii ani, în contextul turbulențelor geopolitice deja constrângătoare, România și-a testat reziliența, asigurând resurse energetice și pentru Republica Moldova, sprijin care va funcționa și în continuare.

În prezent, poate mai mult ca oricând, România are toate atuurile unui jucător regional în domeniul securității energetice. Prin mix-ul energetic echilibrat și prin proiectele de anvergură aflate în implementare, dispunem deja de avantaje competitive considerabile. Chiar zilele acestea au demarat lucrările de foraj în Marea Neagră, pentru exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun, iar acest proiect are potențialul de a întări decisiv balanța energetică națională în următorii ani.

Avem în față un parcurs complex, marcat de provocarea de a reuși să menținem echilibrul între obiectivele verzi – aferente tranziției energetice, și obiectivele de securitate energetică și economică, cele care vizează protejarea consumatorilor vulnerabili și asigurarea competitivității industriale.

Totodată, tabloul macroeconomic rămâne dominat, și în acest an, de multiple riscuri și incertitudini, atât interne cât și externe. Acestea îndeamnă deopotrivă la prudență în planul politicilor publice, și la eforturi susținute spre a beneficia de oportunități de dezvoltare, precum cele oferite de fondurile europene.

Din perspectiva BNR, una dintre evoluțiile atent monitorizate, dată fiind influența semnificativă asupra prognozelor economice și conduitei de politică monetară, este atragerea și utilizarea fondurilor europene, integral și la timp.

Fondurile europene sunt, în contextul actual, sursa decisivă de finanțare a unor investiții majore în economie. La momentul de față, orice întârziere suplimentară va atenua impactul pozitiv anticipat, motiv pentru care avem nevoie de un efort național susținut în absorbția fondurilor europene.

Doamnelor și domnilor,

Toate acestea sunt subiecte cheie, care se regăsesc în panelurile conferinței și pe care dumneavoastră le veți aprofunda în cadrul dezbaterilor.

Sunt convins că discuțiile de astăzi vor fi nu doar o sursă de idei și soluții, ci și un exercițiu necesar de realism economic – pentru că, oricât ne-am dori rețete miraculoase, economia nu funcționează ca un roman cu final fericit, ci mai degrabă ca un volum deschis, în care fiecare decizie scrie următoarea pagină. Iar deciziile ce vor fi luate în această perioadă, deosebit de complexă, vor prefigura un nou capitol în evoluția economiei românești. Un capitol care trebuie să genereze pentru România competitivitate economică și sustenabilitate financiară.

Vă mulțumesc și vă doresc o conferință fructuoasă!”

A fost lansat „Indexul Antreprenoriatului Românesc 2025”

0

IMM ROMÂNIA a lansat lucrarea „Indexul Antreprenoriatului Românesc 2025”, realizată în parteneriat cu Banca Comercială Română, Pluxee Romania, Banca Transilvania și Groupama Asigurări. 

După cum o recomandă IMM ROMÂNIA, „lucrarea reprezintă cea mai complexă interpretare a datelor despre antreprenoriatul românesc și prezintă analiza indicelui mediului de afaceri, indicelui evoluţiei IMM-urilor şi indicelui care reflectă aprecierea antreprenorilor referitoare la situația firmelor pe baza a 15 indicatori macro-economici și anume: ritmul real de creștere a PIB-ului, rata șomajului, rata inflației, câștigul salarial mediu lunar net, dinamica fiscalității forței de muncă, dinamica impozitului pe profit și pe venit, dinamica impozitului pe dividende, respectarea principiului one in – one out, stabilitatea cursului de schimb, deficitul balanței comerciale, rata dobânzii raportată la rata inflației, dinamica investițiilor străine directe, rating-ul de țară, dinamica numărului de societăți comerciale, dinamica cifrei de afaceri medii a firmelor”.

În sinteză, este de reținut că „scorul Indexului Antreprenoriatului Românesc este de 49,5 de puncte din 100 în 2025, corespunzător unui nivel moderat al sistemului antreprenorial. Cele patru categorii ale indexului sunt antreprenoriat critic sau slab, antreprenoriat moderat, antreprenoriat emergent şi antreprenoriat solid.

Cele mai importante aspecte semnalate în cadrul analizei 2025 sunt următoarele:

  • Rata inflației este în scădere în anul 2024 față de anul 2023 cu un procent de 5,10 %;
  • Rata șomajului în anul 2024 a fost de 3,28 % într-o ușoară urcare față de anul 2023;
  • Salariul mediu lunar net a întregistrat o creștere de 11,14 % față de anul 2023;
  • 30,37% din IMM-uri au estimat că evoluția economiei României va fi favorabilă dezvoltării business-urilor lor în 2025;
  • 36,85 % din IMM-uri au estimat o creștere a nivelului exporturilor în 2025 față de 2024;
  • Percepția antreprenorilor cu privire la evoluţiile contextuale cu influenţă negativă asupra activității IMM-urilor: 74,24 % birocrația și fiscalitatea, 32,09% nivelul investițiilor mediului de afaceri, 50,76% procesul de creditare a firmelor, 50.75 % perspectiva calificărilor, competențelor și nivelul de profesionalism asupra forței de muncă”.

Pe marginea lucrării, au avut intervenții: Florin Duma, președinte, IMM ROMÂNIA; Florin Jianu, coautor al lucrării; Valentin Lazea, economist-șef, Banca Naţională a României; Gabriela Horga, președinte, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului României; prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, preşedinte de onoare, IMM ROMÂNIA; Bogdan Cernescu, Managing Director, Head of Corporate Banking BCR; Gabor Olajos, Country Managing Director, Romania and Bulgaria Pluxee; Viorel Florea, director vânzări rețea proprie, Groupama.

Autorii lucrării, Florin Jianu și Dragoș Pufulete, subliniază: „De la lansarea primei ediții a Indexului Antreprenoriatului Românesc, am obținut o imagine tot mai clară asupra direcției în care ne îndreptăm. A doua ediție a acestui studiu reflectă evoluțiile semnificative din peisajul antreprenorial, dar și provocările care ne stau înainte. Scorul Indexului Antreprenoriatului Românesc indică o creștere de 0,5 puncte în comparație cu anul 2024, atingând 49,5 puncte din 100. Cu toate că ne aflăm în continuare la un nivel moderat al sistemului antreprenorial, subliniem că ne situăm la doar jumătate de punct distanță de antreprenoriatul emergent. Din perspectiva ratei inflației, în 2024 s-a înregistrat o scădere la jumătate față de anul trecut, ajungând la 5,10%. Cel mai bun scor din index s-a înregistrat la nivelul stabilității cursului de schimb, care, în comparație cu anul 2023, a avut o variație mică de aproximativ 0,5% față de valoarea medie. În timp ce indicatorii macroeconomici au crescut cu 3,25 puncte față de anul trecut, percepția antreprenorilor și optimismul acestora au scăzut cu 2,75 puncte. Continuăm să ne îndreptăm către o viziune europeană, cu dorința de a construi un mediu în care antreprenorii din România să prospere și să se alinieze celor mai bune practici internaționale. Mulțumim partenerilor noștri strategici și echipei de cercetare pentru contribuțiile valoroase, iar împreună vom continua să sprijinim dezvoltarea IMM-urilor!” 

Lucrarea: https://immromania.eu/wp-content/uploads/2025/04/INDEXUL-ANTREPRENORIATULUI-2025-ROMANA.pdf 

La Bursa de Valori București s-a lansat platforma pentru participare electronică la AGA

0

La sediul Bursei de Valori București, a fost lansată extensia platformei eVOTE pentru participare electronică la Adunările Generale ale Acționarilor (AGA), extensie numită eVotePRO și caracterizată ca „prima soluție de vot electronic destinată accesului investitorilor instituționali în companiile românești, pentru participarea și votul la AGA companiilor listate la BVB”. 

În contextul evenimentului de lansare, a fost subliniat faptul că „platforma eVOTE, dezvoltată de Governance Partners a fost lansată oficial în anul 2019 și, în prezent, este folosită în cadrul AGA de 35 de companii din România, atât companii listate la bursă cât și companii cu perspective de listare. Prin intermediul platformei eVOTE, investitorii pot vota online și fizic în cadrul adunărilor, astfel încât întreg procesul este optimizat prin reducerea timpului alocat și a resurselor umane necesare în cadrul organizării adunărilor generale. BVB, companie listată pe propria Piață Reglementată din anul 2010, folosește platforma eVOTE pentru a permite accesul electronic și fizic al acționarilor săi în cadrul AGA, începând cu anul 2022”.

Adrian Tănase, CEO, Bursa de Valori București: „Am căutat mereu soluții la Bursa de Valori București pentru a facilita accesul investitorilor și emitenților la piața de capital și, dată fiind evoluția rapidă a tehnologiei, implementarea acesteia în cadrul proiectelor pieței a devenit oarecum obligatorie. Încă de la lansarea ei în anul 2020, platforma eVote a schimbat în bine și a simplificat procesul de vot al investitorilor în Adunările Generale din cadrul companiilor listate la bursă. Lansarea noului produs, eVotePRO, va optimiza și mai mult acest proces prin facilitarea accesului la vot al unei categorii de investitori extrem de reprezentativi la bursă, investitorii instituționali.” 

Mihai Chișu, CEO și cofondator eVOTE: „Ne bucurăm să luăm parte la digitalizarea pieței românești de capital prin eVotePRO, o soluție revoluționară care va simplifica și optimiza întregul proces de vot al investitorilor instituționali, marii acționari ai bursei autohtone.” 

eVOTE se caracterizează ca „o soluție adresată pieței de capital, lansată în anul 2019 de către Governance Partners, companie fondată în anul 2018 prin asocierea unor specialiști din domeniul piețelor de capital și ai domeniului IT. În prezent, eVOTE pune la dispoziție primul sistem de participare online și fizic la Adunările Generale ale Acționarilor din România, sistem utilizat de peste 30 dintre companiile listate la Bursa de Valori București. Platforma eVOTE permite acționarilor să își exprime voturile mult mai rapid și, de asemenea, să participe la astfel de adunări de oriunde, atât timp cât sunt conectați la Internet”.

BVB reamintește că „este singurul operator de piețe de valori mobiliare din România. BVB, companie listată pe propria piață din anul 2010, face parte din Grupul BVB care cuprinde Depozitarul Central, responsabilă pentru operațiunile de registru și decontare în România, iar din 2019 contrapartea centrală CCP.RO, instituție care va prelua funcția de compensare a tranzacțiilor cu valori mobiliare în România și care va contribui la relansarea pieței de produse derivate. BVB administrează două piețe distincte, Piața Reglementată și Sistemul Multilateral de Tranzacționare, pe care sunt listate o varietate de instrumente financiare precum acțiuni, obligațiuni, unități de fond, certificate, produse structurate, drepturi de preferință. Eforturile BVB și ale stakeholderilor săi de modernizare și dezvoltare a pieței de capital din România au fost recunoscute prin promovarea la statutul de Piață Emergentă de către furnizorul global de indici FTSE Russell, în anul 2020. În prezent, 14 companii românești sunt incluse în indicii FTSE Russell dedicați piețelor emergente. Mai multe informații pe www.bvb.ro.

Pentru informații suplimentare: Marketing și Comunicare Bursa de Valori București comunicare@bvb.ro; eVOTE: office@evote.ro 

Elena Lorena Stoian, aleasă secretar general al Consiliului Economic și Social

0

Elena Lorena Stoian, candidat propus de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR),  a fost aleasă în funcția de Secretar General al Consiliului Economic și Social, în conformitate cu articolul 31 din Legea nr. 248/2013, republicată, privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social (CES), coroborat cu articolul 94 din Regulamentul de organizare și funcționare al CES.

Lorena Stoian este caracterizată ca „un profesionist cu o carieră de peste 25 de ani în domeniul practicii judiciare și al administrării de afaceri, având o activitate impresionantă în management și leadership. În calitatea sa de prim vicepreședinte al Patronatului European al Femeilor de Afaceri, este dedicată creării unui mediu de colaborare între mediul de afaceri, sindicate și societatea civilă.

Cu o experiență vastă în diverse domenii, doamna Stoian a demonstrat abilități excelente în negocierea și promovarea dialogului social, având ca scop principal găsirea unor soluții sustenabile pentru provocările cu care se confruntă comunitatea de afaceri și angajații săi. Domnia sa este o adeptă a inovației și a implementării de strategii care să eficientizeze procesele și să sprijine dezvoltarea economică.

Prin implicarea sa activă în inițiativele de dezvoltare a politicilor publice și prin contribuția la discuțiile de dialog social, Lorena Stoian se dovedește a fi un lider influent și un susținător constant al colaborării între toți actorii implicați în dezvoltarea de politici sociale.

Printre obiectivele noului secretar general se numără: creșterea vizibilității Consiliului Economic și Social, consolidarea procesului de avizare a proiectelor de acte normative, dezvoltarea programelor de formare și informare pentru angajații Secretariatului Tehnic”.