O nouă ediție a proiectului JA „Cheia succesului în carieră“ sprijină peste 2.500 de liceeni din țară să își dezvolte competențele pentru viitor

Economistul
-
0
O nouă ediție a proiectului JA „Cheia succesului în carieră“ sprijină peste 2.500 de liceeni din țară să își dezvolte competențele pentru viitor

Peste 2.500 de tineri cu vârste cuprinse între 16 și 19 ani sunt sprijiniți gratuit, și în acest an școlar, să își identifice propriile valori și pasiuni, în cadrul proiectului Cheia succesului în carieră, derulat sub umbrela JA Job Incubator™, pentru a fi mai bine pregătiți să își aleagă viitoarea profesie și să se integreze cu succes pe piața muncii. 

Prin această inițiativă educațională, elevii sunt încurajați să își identifice propriile valori și pasiuni, pentru a fi mai bine pregătiți să își aleagă viitoarea profesie, și participă la webinare desfășurate cu ajutorul voluntarilor de la Societe Generale Global Solution Centre, prin care află cum să își realizeze un CV eficient pentru diferite domenii, precum cel financiar, IT, HR sau juridic, cum să își identifice punctele forte și abilitățile în raport cu alegerea unei cariere potrivite și cum să transforme experiența interviului în succes. Suplimentar, tinerii au acces gratuit la modulul internațional JA de orientare profesională, în format digital, și la activități de tip applied learning.

„Investiția în cunoaștere plătește cea mai bună dobândă, așa cum bine spunea Benjamin Franklin. Acest lucru este și mai adevărat în societatea zilelor noastre, marcată de schimbări continue, influențate în mod semnificativ de evoluția rapidă a noilor tehnologii, precum inteligența artificială sau blockchain-ul.

Posibilitatea de a învăța devreme în viață cum să-și dezvolte prin educație abilitățile, cum să îmbrățișeze tehnologia sau să-și crească nivelul de adaptabilitate pentru a putea deveni un bun profesionist este esențială pentru a avea o viață de succes ca adult. 

Tocmai de aceea, împreună cu colegii noștri, oferim nu doar sprijin financiar pentru desfășurarea unei noi ediții a programului educațional «Job Incubator», dar ne și implicăm activ în împărtășirea cunoștințelor și abilităților relevante pe piața muncii și a experiențelor profesionale, pentru a pregăti mai bine tinerele generații pentru viitor”, afirmă Philippe Gabulon, CEO al Societe Generale Global Solution Centre în România.

Ca parte a parteneriatului educațional desfășurat între Junior Achievement România și Societe Generale Global Solution Centre până la sfârșitul lunii februarie, peste 2.000 de elevi din 90 de licee, împreună cu profesorii lor coordonatori, au participat la cele opt webinare susținute de 18 profesioniști din cadrul companiei.

„Am aflat că îmi pot schimba domeniul de activitate indiferent de vârstă sau de ce liceu sau facultate am terminat, dacă sunt atrasă cu adevărat de domeniul respectiv.” – Elevă, Colegiul Național A.T. Laurian, Botoșani

„Consider că au fost foarte utile și interesante perspectivele și strategiile de căutare a unui loc de muncă, exemplificarea diferenței dintre vocație și meserie sau explicațiile despre munca de voluntariat, soft skills, importanța deținerii unor astfel de competențe și necesitatea perfecționării continue.“ – Profesor, Colegiul Tehnic Gheorghe Asachi, Iași

„Mi-a plăcut prezentarea despre modul în care putem alege o meserie și cât de important este acest lucru.“ – Profesor, Colegiul Național Octav Onicescu, București

În cadrul proiectului se vor derula mai multe activități, precum webinare, sesiuni interactive și evenimente de tip Innovation Day, la care vor lua parte atât tineri, cât și voluntari din partea Societe Generale Global Solution Centre.

Edițiile anterioare ale proiectului, la care au participat peste 5.000 de elevi și peste 50 de voluntari, au contribuit semnificativ la dezvoltarea unei comunități unite și bine informate.

Colectă de alimente de Paște din magazinele Lidl România

Florin Antonescu
-
0
Colectă de alimente de Paște din magazinele Lidl România

Lidl România, în parteneriat cu Rețeaua Băncilor pentru Alimente din România și cu FEPRA, organizează, în magazinele proprii, a douăsprezecea colectă de alimente de sărbători pentru cei aflați în dificultate: „Între 4 și 6 aprilie, clienții vor putea dona produse alimentare neperisabile în toate magazinele Lidl din România, în cutiile special amenajate la ieșirile din magazine. De la prima colectă organizată în 2019 până în prezent, clienții Lidl au donat peste 814 tone de alimente neperisabile, transformând solidaritatea în sprijin tangibil pentru comunitățile vulnerabile. Fiind partener fondator al Băncilor pentru Alimente, încă de la deschiderea primei Bănci în 2016, Lidl România a oferit sprijin financiar investind aproximativ 3,8 milioane de euro  în dezvoltarea rețelei, dar și produse, redistribuind aproximativ 2.700 tone de alimente.  

Clienții vor putea dona produse alimentare neperisabile în cutiile special amenajate, amplasate la ieșirea din magazine, după casele de marcat, cu sprijinul FEPRA, partenerul retailerului pentru managementul ambalajelor. Alimentele donate vor fi preluate de Băncile pentru Alimente și redistribuite către ONG-urile partenere care sprijină persoane vulnerabile din cămine de bătrâni, centre de plasament pentru minori, cantine sociale și centre pentru persoane fără adăpost. Astfel, toate donațiile vor ajunge la persoane vârstnice, copii, adulți în prag de sărăcie și persoane cu dizabilități, de sărbători.”

Lidl subliniază că, prin aceste inițiative, „încurajează implicarea clienților în sprijinirea comunităților dezavantajate. Pentru a oferi un sprijin în plus persoanelor vulnerabile/ aflate în dificultate, clienții Lidl sunt invitați să doneze alimente neperisabile, cum ar fi: produse de bază (ulei, făină, zahăr, orez, ingrediente pentru cozonaci), conserve de legume, conserve de carne sau fructe, paste făinoase, sosuri, lapte UHT, produse de patiserie ambalate, biscuiți, cafea, ceai, dulcețuri și gemuri. 

În cele unsprezece ediții organizate din 2019 până în prezent, clienții Lidl au contribuit cu peste 814 tone de alimente neperisabile, sprijinind persoanele care au mai mare nevoie din întreaga țară. Un exemplu de succes este Colecta de Crăciun din 2024, unde, cu ajutorul a 3.635 de voluntari, s-au strâns 288,92 tone de alimente în magazinele Lidl, aproape jumătate din cantitatea totală colectată de Băncile pentru Alimente în cadrul colectei naționale. Aceste donații au fost direcționate către 198 de organizații partenere, care au oferit ajutor esențial pentru mai mult de 39.222 de persoane. Astfel, datorită contribuțiilor clienților Lidl, mii de oameni au avut parte de sărbători mai liniștite, primind sprijinul de care aveau nevoie în perioada Crăciunului”.

Lidl reamintește că „susține misiunea Băncilor pentru Alimente prin organizarea colectelor de alimente în magazinele sale și prin implicarea financiară în dezvoltarea întregii rețele. Ca partener fondator din 2016, compania a acoperit costurile inițiale ale fiecărei Bănci Regionale și o parte din cheltuielile de funcționare, contribuind totodată la dezvoltarea infrastructurii acestei rețele. Lidl a investit aproximativ 3,8 milioane de euro și a redistribuit aproximativ 2.700 tone de alimente de la deschiderea primei bănci, sprijinind în prezent activitatea celor nouă Bănci Regionale (București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați)”. 

Investitorii individuali rămân pe poziții pe fondul turbulențelor pieței

Economistul
-
0
Investitorii individuali rămân pe poziții pe fondul turbulențelor pieței

    Investitorii individuali din întreaga lume adoptă strategii pe termen lung pentru a naviga volatilitatea pieței, conform celui mai recent studiu trimestrial Retail Investor Beat al platformei de tranzacționare și investiții eToro. Studiul, care a intervievat 10.000 de investitori individuali din 12 țări, a arătat că aproape jumătate dintre respondenți (48%) își păstrează pozițiile și își mențin strategia de investiții existentă în perioadele volatile, în timp ce 23% optează pentru reechilibrarea portofoliilor. În același timp, 12% văd volatilitatea pieței ca pe o oportunitate de a cumpăra și doar o mică parte (9%) reacționează prin vânzarea investițiilor lor. 

    Situația investitorilor români este oarecum similară, 42% dintre aceștia își mențin strategiile de investiții, 30% declară că își vor reechilibra portofoliile, 14% caută să cumpere pe perioada de scădere, iar 10% își vând investițiile în această perioadă de turbulențe de pe piață. 

    Majoritatea investitorilor individuali adoptă o strategie pe termen lung. Peste jumatate, 52% la nivel global și 59% dintre investitorii români, își mențin pozițiile timp de ani de zile, iar alți 9% (4% dintre investitorii români) timp de decenii. Unul din patru (24% dintre investitorii globali și 27% dintre investitorii români își păstrează activele cu lunile, în timp ce doar o mică parte dintre investitorii individuali rămân pe poziții pe o perioadă de săptămâni (7%) sau zile (2%).

    Studiul a mai arătat că încrederea investitorilor individuali nu a scăzut. Majoritatea (51%) consideră că sunt pe drumul cel bun pentru a-și atinge obiectivele de investiții, o creștere față de trimestrul anterior, marcând cel mai ridicat procent din momentul T1 2023. Cu toate acestea, investitorii români sunt mai prudenți. Doar 38% sunt încrezători că sunt pe cale să își atingă obiectivele în acest an, iar 51% consideră că este prea devreme să se pronunțe. 

    Comentând datele, Lale Akoner, Global Market Strategist la eToro, a declarat: „Turbulențele de pe piață care au apărut la începutul acestui an continuă să pună la încercare investitorii individuali, însă datele arată că aceștia își susțin strategiile pe termen lung, demonstrând un nivel de disciplină care sfidează noțiunile învechite despre investitorii individuali ca ‘dump money’. Investitorii individuali și-au consolidat în mod constant caracterul rezilient, care s-a manifestat acum prin niveluri susținute de încredere, în ciuda volatilității pieței.”

    Analistul de piață al eToro pentru România, Bogdan Maioreanu, a adăugat: „România a fost trasă în jos într-un vârtej de incertitudine, generat de rezultatul politic al alegerilor prezidențiale și de impactul economic al tarifelor lui Trump, precum și de cel generat de deficitul bugetar guvernamental.  Investitorii și-au păstrat strategiile, dar privesc cu mai multă prudență posibilul rezultat al deciziilor lor de investiții.”

    Alocarea pe clase de active rămâne stabilă, dar investitorii își diversifică portofoliile între sectoare. Procentul investitorilor individuali care dețin acțiuni naționale (52%), acțiuni internaționale (35%) și criptoactive (35%) au rămas neschimbate în primul trimestru al anului, în timp ce procente ușor mai mari de investitori dețin mărfuri, precum și obligațiuni naționale și străine. Singura clasă de active care a înregistrat o scădere a fost cash-ul (69%), cu 1 punct procentual mai puțin față de sfârșitul anului 2024. Jumătate dintre investitorii români dețin însă în portofoliu acțiuni locale, 53% dețin criptoactive și 36% acțiuni internaționale. Deținerile de “cash”  sunt încă preferate de 74% dintre investitorii români.

    De asemenea, investitorii individuali își diversifică tot mai mult portofoliile pe industrii. În acest trimestru, este mai probabil ca aceștia să dețină acțiuni în bunuri de larg consum, în creștere cu 12%, urmate cele din industria de minerit (+9%), materiale (+8%), energie (+6%) și servicii financiare și tehnologie (ambele +5%), în timp ce proporția investițiilor în bunuri de consum discreționare a rămas aceeași. Investitorii români se diversifică și în sectorul sănătății (+11%), industrial (+10%) și imobiliar (+10%). Sectorul financiar, care este cel mai deținut sector de către investitorii români (70%), a înregistrat doar o creștere marginală (+1%). Vizavi de media globală, mineritul a înregistrat cea mai mare scădere, de aproape 9%, a numărului de investitori care au acțiuni din acest sector în portofoliu.  

    Lale Akoner a adăugat: „Investitorii individuali nu doar că se mențin pe poziții stabile, ci fac ajustări bine gândite pentru a naviga această incertitudine de pe piață. Saltul de 12% înregistrat de titlurile de consum de bază sugerează o înclinare către sectoare mai defensive. Prudența din economie se reflectă, de asemenea, într-o diversificare sporită a portofoliilor lor în diferite sectoare. Într-un mediu politic incert, investitorii se protejează și prioritizează reziliența în detrimentul riscului, cu un interes crescut pentru domenii precum materiale, minerit, energie și sectorul financiar. ”

    Încrederea în Europa crește, cea pentru bursele americane scade

    Unul din patru investitori individuali (26%) identifică Europa drept regiunea cu cel mai puternic potențial de randament pe termen lung, în creștere cu 30% din T4 2024. În schimb, cei care preferă piața americană pentru randamente pe termen lung au scăzut de la 45% la 41% din T4 2024, în scădere cu 9%.

    Procentul investitorilor individuali care au încredere în piețele emergente pe termen lung a crescut de la 17% la 19%  în ultimul trimestru, în Japonia de la 12% la 13%, în Regatul Unit de la 8% la 10%, iar în Australia de la 7% la 8%. China a înregistrat un ușor declin, scăzând de la 24% la 22% în primul trimestru al anului.

    Aproape jumătate dintre investitorii români (48%) cred încă în potențialul pe termen lung al burselor americane, 37% în bursele europene, 27% în cele din China, 17% în piețele emergente și 15% în bursa japoneză. Procentul investitorilor care privesc pe termen lung către SUA ca fiind cea mai performantă piata a crescut cu 4%, în timp ce cel al investitorilor care privesc Europa cu aproape 8%.
    Bogdan Maioreanu a comentat:  „Piețele europene au fost adesea trecute cu vederea, investitorii concentrându-se pe acțiunile de creștere din SUA. Cu toate acestea, având în vedere incertitudinea politicilor economice din SUA și riscul de concentrare în indicii mai largi, tot mai mulți investitori se îndreaptă către Europa pentru a-și diversifica și proteja capitalul. Evaluările atractive, politicile orientate spre creștere și recentele performanțe puternice în sectoare-cheie precum apărarea, energia și bunurile de lux generează un interes reînnoit pentru regiune.”

    „Impactul Impozitului Minim pe Cifra de Afaceri asupra economiei: analiză sectorială” – cel mai recent studiu realizat de The Tax Institute

    Economistul
    -
    0
    „Impactul Impozitului Minim pe Cifra de Afaceri asupra economiei: analiză sectorială” – cel mai recent studiu realizat de The Tax Institute

    The Tax Institute, primul think tank de fiscalitate din România, a lansat studiul „Impactul Impozitului Minim pe Cifra de Afaceri asupra economiei: analiză sectorială”, privind efectele negative ale acestui impozit asupra economiei românești.

    Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA) de 1% este aplicat companiilor cu cifra de afaceri peste 50 milioane Euro și produce distorsiuni economice semnificative. Zona de aplicare este amplă: 40% din totalul cifrei de afaceri a economiei (peste 200 mld. Euro) este realizat de companiile supuse IMCA, fiind datorat de companiile cu rata profitului mai mică de 6,25%. 75% dintre codurile CAEN naționale sunt vizate de IMCA, cele mai afectate sectoare fiind cele strategice: Industria prelucrătoare (inclusiv Industria auto), Comerț, Transporturi, Energie, Agricultură. În companiile supuse IMCA lucrează 25% din numărul de angajați din economie (960.000 de oameni).

    Studiul relevă, de asemenea, riscurile pe care le aduce acest impozit. Spre exemplu, printre efectele IMCA s-ar putea număra: fragmentarea afacerilor pentru evitarea pragului de 50 milioane Euro, orientarea spre modele de business cu valoare adăugată redusă  (lohn/toll manufacturing), descurajarea investițiilor, inclusiv cele în cercetare și tehnologie, potențialul inflaționist, scăderea cererii și a veniturilor.

    IMCA are impact și asupra companiilor cu capital românesc, infirmând teza că măsura vizează transferul de profit în afara țării. De asemenea, acest impozit scade gradul de atractivitate al pieței românești, amplificând riscul de relocare a afacerilor în alte țări.

    Acest impozit poate genera venituri fiscale de maximum 1 miliard Euro, în timp ce concentrarea eforturilor în direcția reducerii GAP-ului de TVA (în prezent 30,6% / 8,5 miliarde Euro) ar aduce venituri suplimentare semnificativ mai mari (un GAP la media UE de 6% înseamnă un plus de 6,8 miliarde Euro la bugetul de stat).

    Misiunea The Tax Institute este să aducă în lumină aspecte perfectibile din fiscalitatea românească și să ofere fundamentul științific pentru îmbunătățirea acestora, urmările pozitive ale transformărilor urmând a fi percepute în mediul privat, bugetul de stat și în gradul general de prosperitate din societate.

    Evenimentul de lansare a avut loc în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” și s-a bucurat de prezența unor invitați de marcă din mediul de business, politicieni, specialiști în drept și fiscalitate, cadre universitare, jurnaliști din presa de specialitate. Diversitatea participanților este un indicator pentru relevanța studiului; studiile realizate de The Tax Institute urmăresc să fie un motor de dialog în contextul unei fiscalități care își caută echilibrul, iar evenimentul de lansare a reprezentat un bun prilej de schimb de idei.

    Radu Burnete, Director Executiv al Confederației Concordia, a declarat: „IMCA e o taxă care nu ne place deloc, ne-am bătut împotriva ei de la început. Promisiunea Guvernului la vremea respectivă a fost că o vom avea pentru un an de zile, pentru că era o situație de urgență, dar iată că în România urgențele se permanentizează și devin normalitate. Taxa asta a produs efecte foarte nocive în economie. Sunt anumite sectoare care suferă foarte, foarte rău, li s-au comprimat marjele fantastic, sunt foarte multe companii românești afectate.  Ceea ce ne-am dori să vedem este că renunțăm la acest tip de impozite speciale și că așezăm sistemul fiscal românesc pe o bază logică. Cu siguranță cred că ar trebui să renunțăm la IMCA, sper ca în 2027 să nu mai avem acest impozit. Nu putem fi noi înșine sursă de instabilitate, avem suficientă instabilitate care vine din altă parte.”.

    Dan Manolescu, Președintele Camerei Consultanților Fiscali, a afirmat  în cadrul evenimentului: „Același impozit, pe cifra de afaceri, la întreprinderile mici, a fost considerat prost. Adică, ceea ce nu e bun la cei mici e bun la cei mari. Nu avem o coerență a modului de reglementare. Noi, deși o numim politică fiscal-bugetară, în realitate avem o politică bugetar-fiscală, adică pornim de fiecare dată de la zona de cheltuieli și încercăm să facem ceva pe zona de venituri să justificăm posibilitatea creșterii acelor cheltuieli. Dacă ne uităm la execuția bugetară de anul trecut, vom constata că veniturile fiscale au crescut cu 15-16% , cheltuielile însă, de personal, de bunuri și servicii, au crescut cu 24-25%. Vedem ce se întâmplă în jurul nostru, dacă nu facem reforme cu cap, le facem cu drujba.”.

    Ruxandra Jianu, cofondator The Tax Institute, a declarat: „Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri nu rezolvă problema principală a evaziunii fiscale, ci impune costuri suplimentare companiilor care respectă legislația, fără a combate cauzele reale ale deficitului bugetar. Concluzia pe care o putem trage, atât în urma analizei impactului IMCA asupra întregii cohorte de companii cu cifră de afaceri mai mare de 50 milioane Euro din economie, cât și a impactului asupra fiecărei secțiuni CAEN analizate, este că IMCA trebuie eliminat cât mai repede, deoarece erodează competitivitatea companiilor locale, descurajează investițiile, distorsionează piața și fragmentează afacerile, generează venituri fiscale reduse, iar costurile economice sunt disproporționate.”.

    Studiul este disponibil integral pe site-ul https://www.taxinstitute.ro/.

    Nominalizările pentru reînnoirea mandatului membrilor Comitetului Economic și Social European

    Florin Antonescu
    -
    0
    Nominalizările pentru reînnoirea mandatului membrilor Comitetului Economic și Social European

    Consiliul Economic și Social (CES) anunță că, „având în vedere solicitarea primită din partea Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană referitoare la reînnoirea mandatului membrilor Comitetului Economic și Social European pentru perioada 2025-2030, prin care statele membre sunt rugate să transmită propunerile pentru următorul mandat CESE până la 30 aprilie 2025, procesul de selecție s-a desfășurat în conformitate cu prevederile art. 32 din Legea 248/2013”.

    Consiliul Economic și Social (CES) reamintește că „este instituție publică de interes național, tripartită, autonomă, a cărei conducere este asigurată de către Plen, format din reprezentanți ai celor trei părți: organizații patronale, organizații sindicale și reprezentanți ai asociațiilor și fundațiilor neguvernamentale ai societății civile. Modalitatea de selecție/nominalizarea a candidaților în CESE este stabilită distinct, de către fiecare parte autonomă reprezentată în Consiliul Economic și Social, în conformitate cu prevederile art. 32 din Legea 248/2013, republicată, după cum urmează: a)«câte 5 membri desemnați prin consens sau, în caz de dezacord, prin vot majoritar simplu de către fiecare parte reprezentată în Consiliul Economic și Social».

    CES poate face recomandări fără caracter obligatoriu parților reprezentate în Plen, întrucât potrivit Legii 248/2013 titularele dreptului de a desemna reprezentanți în CESE sunt confederațiile patronale, sindicale, respectiv organizațiile neguvernamentale ale societății civile.

    În consecință, Consiliul Economic și Social a respectat întocmai prevederile art. 32, litera b) din Legea 248/2013: b) «în cazul în care desemnarea nu se face cu cel puţin 30 de zile înaintea termenului prevăzut pentru nominalizarea reprezentanţilor în Comitetul Economic şi Social European, desemnarea va fi făcută de către guvern» și a înaintat Secretariatului General al Guvernului, în termenul prevăzut de lege, următoarele nominalizări:

    Grupul I – Angajatori

    Marinel-Dănuț MUREȘAN – Consiliul Național al întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România;
    Adelina DABU – Confederația Patronală CONCORDIA;
    Daniela-Raluca DĂRĂBAN – Confederația Patronală CONCORDIA;
    George BĂDESCU – Confederația Patronală CONCORDIA;
    Oleg ROIBU – Confederația Patronală CONCORDIA;

    Grupul II – Lucrători

    Florin  BERCEA – Confederația Națională a Sindicatelor Libere (CNSLR) FRĂȚIA
    Sabin RUSU – Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR) 
    Florian MARIN – Blocul Național Sindical
    Sorin Petru DANDEA – Confederația Națională Sindicală Cartel ALFA
    Dumitru FORNEA – Confederaţia Sindicală Naţională MERIDIAN 

    Grupul III – Organizațiile societății civile

    Ionuț SIBIAN – Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC)
    Elena CALISTRU – Asociația Funky Citizens
    Cristian PÎRVULESCU – Centrul pentru  Educație și Dezvoltare Profesională Step by Step
    Corina MURAFA BENGA – Asociația Centrul pentru Studiul Democrației
    Laura ALBU – Centrul de Mediere și Securitate Comunitară (CMSC)”

    Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Intermedierea financiară – între realitate și potențial

    Leonardo Badea
    -
    0
    Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Intermedierea financiară – între realitate și potențial

    Discurs rostit în cadrul conferinței cu tema „Ancore strategice pentru dezvoltarea sectorului bancar în noul context global” organizată de Banca Națională a României și Academia de Studii Economice din București

    Nivelul problematic al intermedierii financiare în România este un subiect cunoscut, dezbătut pe larg, dar în continuare foarte relevant și care îmbracă multiple valențe.

    Intermedierea financiară nu este doar o chestiune de raportări contabile sau de indicatori de sistem. Ea exprimă, în esență, încrederea care leagă economia reală de finanțare:

    ¨     încrederea populației și a antreprenorilor că regulile sunt aplicate corect și echitabil, în interesul general;

    ¨     încrederea băncilor că pot gestiona riscuri într-un cadru predictibil;

    ¨     și, nu în ultimul rând, încrederea decidenților că mecanismele de piață pot susține dezvoltarea și progresul, fără a pune în pericol echilibrele fundamentale.

    Datele cele mai recente întăresc un diagnostic deja cunoscut: România se află la un nivel semnificativ inferior mediei europene în privința intermedierii financiare.

    Totuși, sectorul bancar din țara noastră traversează o perioadă bună, având o serie de indicatori fundamentali în banda cu cel mai redus risc, conform încadrării Autorității Bancare Europene, menționând aici rata fondurilor proprii de nivel I, indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate sau indicatorii de profitabilitate. Însă, în trimestrul al treilea din 2024, activele sectorului bancar erau de numai 49,8 la sută din PIB. Comparativ, în Bulgaria cifra era de 92,7 la sută, în Polonia 93 la sută, în Ungaria 106,3 la sută, în Cehia 130,81 la sută, în timp ce media Uniunii Europene se situează la 214 la sută).

    Suntem, așadar, pe ultimul loc între economiile din Europa Centrală și de Est, la o distanță considerabilă față de restul regiunii — practic, la jumătate față de următorul stat clasat.

    Este însă important să facem o distincție de natură analitică. Volumul creditelor este o variabilă de stoc, în timp ce produsul intern brut este o variabilă de flux.  Această diferență de natură afectează sensibilitatea lor la șocuri economice: PIB-ul reacționează mai rapid și mai amplu la șocuri tranzitorii, în timp ce soldul creditului este influențat mai ales de factori structurali sau conjuncturali, cu efecte întârziate.

    Pe termen mediu, în cazul României, ritmul de creștere economică ne-a plasat printre cele mai performante economii din regiune. Această evoluție a impulsionat dinamica PIB-ului și, implicit, a afectat gradul de intermediere printr-o modificare accelerată a numitorului. Chiar dacă, concomitent, s-au înregistrat creșteri substanțiale în volumul de credite noi acordate, acestea nu au fost suficiente pentru ca stocul total de credite – și, prin extensie, activele bancare – să țină pasul cu viteza de creștere a economiei.

     Intermedierea redusă nu este rezultatul unei singure disfuncționalități, ci exprimă un ansamblu de cauze structurale, comportamentale și instituționale, care trebuie înțelese în toată complexitatea lor.

    Pentru a ilustra mai clar structura elaborată a acestor mecanisme, aș dori să mă opresc, într-o primă etapă, asupra segmentului creditului ipotecar. România se distinge, în acest domeniu, prin trei trăsături particulare în contextul Uniunii Europene:

    [1] deține cea mai ridicată rată de proprietari de locuințe;

    [2] înregistrează o pondere semnificativă a tranzacțiilor imobiliare efectuate cu bani lichizi, în afara creditului bancar;

    [3]  și, deși poate părea surprinzător, țara noastră se află printre statele cu cele mai scăzute prețuri la proprietățile rezidențiale.

    Cred că trebuie spus clar: aceste trăsături nu reprezintă vulnerabilități în sine. Ele pot fi interpretate ca expresii ale unei bunăstări relative — un rezultat al unor politici de locuire, al structurii sociale și al unui comportament prudent al populației.

    Totuși, în mod paradoxal, ele limitează volumul creditului ipotecar. În același timp însă, contribuie la o formă de echilibru economic și social.

    În mod similar, și în cazul companiilor, au fost identificate câteva trăsături structurale care influențează în mod semnificativ nivelul de intermediere bancară în România:

    [1] De exemplu, prevalența creditului comercial între firme amplifică riscul de contagiune în fața unor șocuri adverse, mai ales în condițiile în care furnizorii de astfel de credite nu dispun, de regulă, de capacitatea de absorbție a riscurilor pe care o au instituțiile de credit.

    Reamintesc faptul că România este țara cu cea mai mare utilizare a creditului comercial la nivelul UE, reprezentând circa 20 la sută din pasivul bilanțier agregat. În 2023, datoriile comerciale la nivelul companiilor nefinanciare au înregistrat o creștere de 7 la sută față de anul precedent, la 421 miliarde lei – de peste două ori mai mult decât creditarea bancară. Acestea au o rată de neperformanță, calculată ca pondere a restanțelor față de furnizori în total datorii comerciale, de 11 la sută, semnificativ mai mare față de rata de neperformanță aferentă creditelor bancare.

    [2] Totodată, un segment consistent de companii mari preferă creditarea externă în valută, ceea ce face ca îndatorarea privată externă să crească, contribuind la presiuni suplimentare asupra echilibrelor macroeconomice, situație nejustificată în contextul în care resursele interne de finanțare sunt consistente, iar raportul credite/depozite se menține sub 70 la sută.

    Rezultă de aici cel puțin o oportunitate nevalorificată: aceea de a transforma mai eficient economisirea internă în creditare productivă.

    Atât timp cât sistemul bancar dispune de lichiditate adecvată și stabilă, preferința unor companii pentru finanțare externă semnalează, mai degrabă, provocări de competitivitate ale ofertei interne de creditare, decât constrângeri reale de resurse.

    [3] De asemenea, având acces limitat la finanțarea bancară, un număr mare de companii cu capitaluri proprii negative consumă resurse — capital și forță de muncă — care ar putea fi direcționate spre entități mai productive. Ele perpetuează o alocare ineficientă a factorilor de producție, limitează potențialul de creștere economică, întrețin fragilitatea și volatilitatea ofertei și pieței muncii pe timp de criză.

    Numărul companiilor subcapitalizate a fost in 2023 de 260 mii companii, o creștere cu 9 la sută față de anul anterior, acestea ajungând să reprezinte 31 la sută din totalul firmelor din economie.

    Chiar și în acest context, orice planuri care vizează o creștere a intermedierii financiare trebuie construite cu grijă – având permanent în vedere nevoia de sustenabilitate, reziliență și robustețe a sistemului financiar. Pentru că nu orice creștere este benefică — ci doar aceea care are la bază fundamente solide, este diferențiată, adaptată și însoțită de mecanisme robuste de evaluare a riscurilor.

    Există argumente solide care arată că sistemul bancar românesc are capacitatea să susțină o transformare calitativă a economiei, în linie cu cerințele actuale la nivel european.

    Premisele pentru o evoluție pozitivă sunt deja vizibile, iar printr-un efort convergent, ghidat de profesionalism, prudență și viziune pe termen lung, creșterea intermedierii financiare poate deveni un pilon esențial al transformării economice durabile a României.

    Tendințele economice în 2025: Adaptare și inovație pentru competitivitate

    Economistul
    -
    0
    Tendințele economice în 2025: Adaptare și inovație pentru competitivitate

    Într-o lume aflată în plină revoluție tehnologică și într-un context global marcat de măsuri protecționiste și reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare, mediul de afaceri trebuie să se adapteze rapid pentru a rămâne competitiv. Aceasta a fost concluzia principală a celei de-a treia ediții a conferinței Tendințe Economice, organizată de Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA).

    Andreea Negru, președinte PEFA, a susținut: “Ne aflăm într-un moment de regândire a ordinii economice. Globalizarea a început deja să se schimbe, iar multipolarizarea lumii prinde contur. Trendurile pe care navighează acum economia lumii trebuie analizate fără judecăți de valoare , atât cât este posibil acest lucru. Vorbim despre redefinirea comerțului mondial, unde taxele și tarifele vamale obligă marile puteri economice să își redefinească zonele lor proprii de dezvoltare. Zilnic auzim de creșterea cheltuielilor de apărare și înțelegem că pentru a avea pace trebuie să ne pregătim de război și mai mult, vorbim de revoluția inteligenței artificiale”.

    Provocări economice – prudenţă în planul politicilor publice şi eforturi pentru a beneficia de oportunităţile oferite de fondurile europene

    “ Din perspectiva BNR, una dintre evoluţiile atent monitorizate, dată fiind influenţa semnificativă asupra prognozelor economice şi conduitei de politică monetară, este atragerea şi utilizarea fondurilor europene integral şi la timp. Fondurile europene sunt, în contextul actual, sursa decisivă de finanţare a unor investiţii majore în economie”, a declarat, în cadrul conferinței, Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR. Domnia sa, a evidențiat riscurile economice majore, precum inflația, deficitul bugetar și volatilitatea piețelor. În legătură cu mediul de afaceri, viceguvernatorul băncii centrale a afirmat că, din păcate, companiile din ţara noastră sunt prea puţin inovative, citând Innovative Scoreboard 2024, şi, din această cauză, nu aduc plusvaloare şi nici nu sunt competitive la nivel global.

    La rândul său, Lorena Stoian, prim-vicepreședinte PEFA, a subliniat importanța colaborării între mediul de afaceri și autorități pentru a face față provocărilor economice: „2025 se prefigurează un an dinamic și impredictibil, în care flexibilitatea, inovarea, parteneriatele strategice și investițiile inteligente vor fi determinante pentru succesul economic. Conferința Tendințe Economice 2025 reunește autoritățile publice centrale și lideri din diverse industrii pentru a discuta direcțiile esențiale ale dezvoltării economice și pentru a identifica oportunități de creștere sustenabilă.”

    Industria de apărare – motor al economiei românești

    Ștefan Radu Oprea, șeful Cancelariei Prim-ministrului, a evidențiat noua strategie a industriei naționale de apărare, care poate deveni un pilon esențial al economiei. Domnia sa a susținut ca adoptarea unei noi legi a cooperării industriale va stimula producția autohtonă și va atrage investiții în domeniu.

    Prezenta la conferință, Anca Dragu, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, a subliniat progresele țării în zona plăților digitale. Republica Moldova a fost acceptată în zona SEPA, ceea ce va facilita tranzacțiile în euro. În plus, sistemul de plăți instant MIA a devenit un succes, având peste 500.000 de utilizatori. Potrivit guvernatorului BNM, peste 65-70% din comerţul Republicii Moldova este orientat către Uniunea Europeană, iar 30% către România.

    IMM-urile între tehnologie și resursa umană

    Florin Jianu, senator PSD și reprezentant al IMM România, a remarcat că, deși întreprinderile mici și mijlocii investesc mai mult în tehnologie, formarea profesională a angajaților rămâne deficitară. În acest context, finanțarea inovării trebuie prioritizată pentru a susține competitivitatea IMM-urilor.

    Florin Jianu a declarat: „Din perspectiva IMM-urilor am observat o nevoie mai mare, o dorinţă şi chiar o realitate în ceea ce înseamnă investiţiile în noile tehnologii. Am văzut o creştere cu aproximativ 50% a IMM-urilor care investesc în tehnologie, în ceea ce înseamnă inovaţia. În acelaşi timp, însă, paradoxal, nu am văzut această creştere în ceea ce înseamnă investiţiile în resursa umană”.

    Impactul geopolitic asupra economiei românești- 0,8% din PIB, în urma războiul comercial declanşat de Donald Trump

    Alexandru Petrescu, preşedintele Autorităţii pentru Supraveghere Financiară a afirmat că în actualele condiţii geopolitice, în care „improbabilul devine probabil”, trebuie ca autorităţile şi mediul de afaceri să vadă ce pot face împreună pentru ca să avem în continuare o economie puternică. „Vorbim despre circumstanţe geopolitice nefericite, ce pot fi combătute cu alinierea la alianţe economice şi militare. Vorbim despre deficitul bugetar care poate fi redus printr-o mai bună colectare şi prin atragerea unor investiţii străine. Vorbim despre deficitul comercial, ce poate fi diminuat prin investiţii bune, care pot fi realizate prin absorbţia fondurilor europene. Şi, pe lângă acestea, avem nevoie de generalizarea guvernanţei corporative şi de transparenţă”, a spus preşedintele ASF.

    Vicepreşedintele ASF, Dan Armeanu, a precizat că războiul comercial declanşat de preşedintele american Donald Trump va avea în ţara noastră un impact de 0,7-0,8% din PIB, şi că majorarea cheltuielilor de apărare va adăuga cel puţin 2 puncte procentuale pe deficitul bugetar, la care se vor aşeza şi cheltuielile cu dobânzile. De aceea, domnul Armeanu afirmă că reducerea deficitului bugetar prevăzută în planul agreat de Guvern cu Comisia Europeană va fi înlăturată de cheltuielile de mai sus care vor reprezenta 3,5% din Produsul Intern Brut. Â

    În intervenția sa, Sterica Fudulea, președinte CES a subliniat importanța dialogului social și civic aflat în spatele oricărei decizii politice: ”Întotdeauna, decizia politică este aceea care se vede mai mult decât oricât. Ceea ce nu se vede este dialogul social şi civic din spatele acestei decizii. Nu avem o cultură a dialogului social şi civic în ceea ce înseamnă implementarea şi parcursul legislativ. De multe ori, dialogul are loc în ziua în care se avizează o iniţiativă legislativă, ceea ce nu este bine aproape deloc. Dialogul social și civic reprezintă pilonii unei societăți democratice și echilibrate, asigurând un cadru de cooperare între toți factorii interesați”.

    În concluzie, în fața noilor provocări economice, România trebuie să adopte politici de stimulare a inovării, să eficientizeze cheltuielile publice și să maximizeze utilizarea fondurilor europene. Conferința Tendințe Economice a evidențiat importanța colaborării între sectorul public și mediul de afaceri pentru a naviga cu succes această perioadă de tranziție economică.

    Conferința a fost organizată cu sprijinul partenerilor strategici: Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României, Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, IMM România, Federația Patronală a Energiei- FPE, PIMM Brașov și Institutul Național de Cercetare- Dezvoltare în Informatică -ICI București, precum și cu implicarea celor mai mari jucători din economie, parteneri ai evenimentului, care vor contribui la dezbateri: Cloud 9 Residence Evolution, Cancom, IMSAT, BCR, CEC Bank, Banca Transilvania, Hidroelectrica SA, Transelectrica SA, Electrica SA, Exim Banca Românească, XTB , UNSAR, International Alexander, Reciclad’OR, Fondul Român de Contragarantare, DO Security, Advanced Business Software, Diana Dragomir și Asociații, Cosmetrice, Moov Leasing, Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton ADAA și DEEA Consulting&Communication.

    Parteneri media: Antena 3 CNN, TVR, Prima News, Profit.ro, Canal 33, Agerpres, Financial Intelligence, stiripesurse.ro, Club Economic, Economistul, Transilvania Business, Ziarul Bursa, I AM News, News One, InvesTenergy, The Diplomat Bucharest, V4 Media, EM360, Club Antreprenor, Focus Energetic, Money.ro, Energy Industry Review, Iubim Brașovul.

    Despre PEFA

    Patronatul European al Femeilor de Afaceri PEFA este organizație patronală, membră a IMM România, singura confederație reprezentativă la nivel național pentru IMM-uri. PEFA promovează și susține egalitatea de gen, rolul și importanța femeilor în societate și în economie. Patronatul oferă antreprenorilor o platformă puternică pentru a-și face auzite vocile atât la nivel național, în relația cu autoritățile publice centrale și locale, cât și european. PEFA  reprezintă interesele membrilor săi, companii din toate domeniile de activitate, conduse de femei și bărbați, în organismele profesionale și patronale internaționale.

    Procesul de obținere a statutului de Declarant Autorizat CBAM – operațional din 31 martie 2025 

    Economistul
    -
    0
    Procesul de obținere a statutului de Declarant Autorizat CBAM – operațional din 31 martie 2025 

    de Georgiana Iancu, Partener, liderul departamentului
    Impozite indirecte, EY România și
    Daniela Neagoe, Senior Manager, Comerț Internațional, EY România

    CBAM este unul dintre obiectivele strategiei UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Printre alte obiective, CBAM a fost introdus pentru abordarea riscului de relocare a emisiilor de carbon, crearea unor condiții de concurență echitabile care să faciliteze concurența loială cu produsele din afara UE, asigurarea unui cadru politic stabil pentru investițiile din UE în tehnologii cu emisii reduse de carbon, dar și încurajarea importatorilor din țările terțe în UE să adopte tehnologii cu emisii scăzute de carbon.

    Regulamentul CBAM se aplică produselor importate în UE, care provin din industrii intens poluante, din sectoarele ciment, produse chimice, îngrășăminte, fier/oțel și aluminiu (de exemplu, acid azotic, acizi sulfonitrici, tuburi sau țevi, șuruburi, construcții și părți de construcții metalice). În această etapă, produsele vizate sunt supuse raportării CBAM, iar din 2026 vor fi  supuse taxei pe carbon în funcție de emisiile de carbon încorporate în cadrul procesului de fabricare, importatorii fiind obligați să achiziționeze certificate CBAM pe baza emisiilor specifice încorporate în produsele importate. Importatorilor din UE li se vor aplica sancțiuni financiare în caz de neconformitate sau de raportare inexactă.

    Obținerea statutului de declarant autorizat CBAM

    Recent a fost publicat Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 486/2025 („Regulamentul CBAM” sau „Regulamentul”), care stabilește condițiile și procedurile legate de statutul de declarant autorizat în cadrul CBAM. De asemenea, a fost lansat în 31 martie 2025 în Registrul CBAM Modulul de gestionare a autorizațiilor (Authorisation Management Module – AMM), care va fi utilizat de importatori și de reprezentanții vamali indirecți pentru procesul de solicitare a  autorizației.

    Pentru obținerea statutului, importatorii trebuie să depună o cerere în format electronic prin intermediul registrului CBAM. Aceștia trebuie să demonstreze că dețin capacitatea financiară și operațională necesară pentru îndeplinirea obligațiilor CBAM și, de asemenea, că nu au încălcat grav sau în mod repetat legislația vamală și legislația CBAM, normele fiscale sau pe cele privind abuzul de piață. Pentru autorizarea ca declarant autorizat, operatorii trebuie să dețină o organizare administrativă adecvată pentru îndeplinirea obligațiilor de tranzacționare cu certificate CBAM, dar și pentru efectuarea controalelor interne în scopul prevenirii, detectării și corectării declarațiilor CBAM și gestionării certificatelor aferente mecanismului ceea ce implică și resurse umane competente care să se ocupe de gestionarea acestor procese.

    Potrivit Regulamentului CBAM, Ministerul Finanțelor, în calitate de autoritate competentă în România, are la dispoziție un termen de 120 de zile calendaristice de la data primirii cererii pentru a o evalua și pentru a lua o decizie cu privire la aceasta. Totodată, Regulamentul prevede că, pentru cererile depuse înainte de 15 iunie 2025, termenul de evaluare este de 180 de zile calendaristice de la data primirii.

    Simplificări propuse prin pachetul Omnibus

    În același timp, conform inițiativei recente a Comisiei Europene (pachetul Omnibus), mecanismul CBAM urmează să fie simplificat cu scopul de a reduce sarcina administrativă pentru IMM-uri și pentru importatorii ocazionali. Inițiativa propune proceduri mai simple de declarare a emisiilor încorporate în produsele vizate de mecanism, termene mai relaxate de raportare pentru operațiunile cu certificate CBAM, dar și circumstanțe pentru reducerea penalităților. Cu toate acestea, 2026 rămâne anul în care începe plata taxei pe carbon.

    Plafon minim pentru nedeclarare

    Prima propunere de modificare vizează eliminarea regulii actuale de scutire aplicabile mărfurilor CBAM cu o valoare neglijabilă, stabilită la sub 150 de euro. În locul acestei reglementări, se introduce un plafon anual, conform căruia importurile de mărfuri nu vor fi supuse Regulamentului dacă nu depășesc 50 de tone (masă netă) pe an calendaristic. Această schimbare are scopul de a simplifica procesul de conformare pentru importatori și de a reduce povara administrativă. Comisia Europeană estimează că, prin această ajustare, aproximativ 90% dintre importatori vor fi scutiți de obligațiile impuse de CBAM.

    Raportare pe baza valorilor implicite

    A doua propunere se referă la reluarea raportării pe baza valorilor implicite publicate de Comisia Europeană (din trimestrul trei 2024, operatorii au fost obligați să raporteze emisiile reale încorporate în produsele respective). Astfel, se simplifică modul de raportare pentru importatorii care nu pot obține valorile emisiilor generate pentru producerea mărfurilor CBAM de la furnizori, nemaifiind necesară confirmarea emisiilor de către un verificator acreditat.

    31 august – nou termen de raportare

    În al treilea rând, se propune un nou termen de raportare, respectiv data de 31 august a fiecărui an, pentru importurile efectuate în anul anterior celui de raportare (în prezent, termenul este 31 mai). Astfel, declaranții (importatorii sau reprezentanții vamali) vor avea mai mult timp să colecteze informațiile necesare, să se asigure că emisiile încorporate sunt confirmate de un verificator acreditat și să achiziționeze numărul corespunzător de certificate CBAM. 

    Amânarea obligației de achiziționare certificate CBAM

    Obligația de a achiziționa certificate CBAM pentru bunurile importate în 2026 este amânată până în februarie 2027.

    Produse incluse în domeniul de aplicare al CBAM

    O altă propunere se referă la produsele incluse în domeniul de aplicare al CBAM. În ceea ce privește electricitatea, doar emisiile directe ar trebui să fie luate în considerare pentru CBAM, iar argila caolinică necalcinată ar urma să fie exclusă din domeniul de aplicare.

    Reducerea eventualelor penalități

    De menționat faptul că autoritățile competente vor putea reduce eventualele penalități pentru încălcarea obligațiilor CBAM în anumite circumstanțe – amploarea informațiilor nedeclarate nu este semnificativă, declarantul este cooperant și bine pregătit în domeniu, comportamentul se dovedește a fi neintenționat, are un istoric bun de conformare.

    Începând cu data de 1 ianuarie 2026, importatorii de mărfuri care se încadrează în categoria CBAM vor trebui să obțină statutul de declarant autorizat CBAM,  pentru a putea finaliza în mod corespunzător formalitățile vamale de import.

    Întrucât procesul de obținere a statutului de declarant autorizat CBAM este unul de lungă durată, cererea de acordare a statutului trebuie să fie pregătită și depusă cât mai rapid pentru a evita posibila blocare a operațiunilor începând cu 2026. Pentru importatorii care efectuează operațiuni anuale de import de mărfuri CBAM în cuantum de 50 de tone sau peste, este recomandată începerea imediată a pregătirii în acest scop. Având în vedere că propunerea de simplificare a regulamentului CBAM mai poate fi modificată, și cei care importă cantități mai mici decât pragul propus ar trebui să se pregătească pentru obținerea statutului. 

    În concluzie, mecanismul CBAM al UE este încă în evoluție și impactul complet asupra importatorilor rămâne neclar. Deși există încă un grad ridicat de incertitudine, schimbările propuse implică oportunități semnificative de simplificare a obligațiilor CBAM, pe care importatorii ar trebui să le studieze și să le evalueze din punctul de vedere al impactului asupra operațiunilor proprii.

    Este important de reținut, însă, că noile propuneri de modificare nu implică o amânare a Regulamentului, iar perioada de tranziție se va încheia la 31 decembrie 2025. Astfel, companiile care intenționează să importe mărfuri vizate de mecanism ar trebui să verifice dacă vor putea beneficia de pragul de scutire sau dacă ar trebui să înceapă pregătirea pentru perioada definitivă CBAM.

    Companiile care trebuie să asigure implementarea funcției de audit intern, dar nu se conformează, riscă amenzi de până la 100.000 lei

    Economistul
    -
    0
    Companiile care trebuie să asigure implementarea funcției de audit intern, dar nu se conformează, riscă amenzi de până la 100.000 lei

     Numeroase companii românești riscă amenzi și alte sancțiuni ca urmare a nerespectării legislației privind organizarea activității de audit intern, cerință devenită obligatorie începând cu exercițiul financiar 2018, sunt de părere consultanții TPA Romania, companie de top în Europa Centrală și de Est, specializată în audit, contabilitate, consultanță fiscală și consultanță juridică. 

    Deși legislația impune implementarea acestei funcții pentru entitățile ale căror situații financiare anuale sunt supuse auditului statutar, multe organizații încă nu se conformează, riscând astfel amenzi între 50.000 lei și 100.000 lei. 

    „Auditul intern este un «control de sănătate» al unei organizații. Auditorii interni verifică dacă totul funcționează corect, identifică riscuri și propun soluții pentru îmbunătățiri, astfel încât compania să fie mai sigură și mai eficientă.  Cu toate acestea o parte din companii nu se conformează. Unele dintre acestea datorită lipsei de informare, nu cunosc în totalitate obligațiile legale. Un alt aspect este cel referitor la costuri, multe firme percep auditul intern ca fiind o cheltuială deși este o investiție. Alt factor este lipsa specialiștilor sau a unei structuri dedicate”, explică Sorana Cernea(foto), Managing  Partner – TPA Romania.

    Conform legislației în vigoare, companiile, indiferent de domeniul în care activează, sunt obligate să implementeze funcția de audit intern dacă, la data bilanțului, depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii: au active totale de 16 milioane lei, o cifră de afaceri netă de 32 de milioane lei și un număr mediu de 50 salariați. În plus, entitățile juridice de interes public, cum ar fi instituțiile de credit, societățile de asigurare și cele ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, au obligația de a organiza activitatea de audit intern, indiferent de îndeplinirea criteriilor menționate. În cazul în care nu se conformează, companiile pot primi amenzi de la 50.000 lei la 100.000 lei.

    Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar (ASPAAS), care ar putea iniția controale în vederea urmăririi implementării acestor cerințe legislative, aflată în subordinea Ministerului Finanțelor, a cerut auditorilor financiari, începând cu anul 2024,  să includă în rapoartele anuale detalii privind companiile care nu au implementat funcția obligatorie de audit intern.

    „Până în momentul de față, amenzile aplicate de ASPAAS au avut un impact limitat. În sectoarele reglementate – bănci sau asigurări, de exemplu – amenzile au dus la creșterea conformării, dar, în alte sectoare, multe firme preferă să își asume riscul sancțiunilor decât să implementeze auditul intern. Asta probabil pentru că există percepția că auditul intern «caută greșeli», deși acesta caută soluții de îmbunătățire și emite recomandări de optimizare a proceselor companiei. Un audit intern bine structurat protejează firma pe termen lung, iar lipsa lui poate duce la fraude, pierderi financiare, sancțiuni și probleme legale”, explică Laura Colceriu, Manager Audit Intern, TPA Romania.

    In practică, consultanții TPA Romania, au identificat la firmele mici si mijlocii anumite neconformități, precum lipsa unei structuri de audit intern, independența insuficientă a auditorilor interni, un plan de audit superficial sau inexistent, precum și neconformarea cu standardele profesionale. Principalele provocări întâmpinate de companii în implementarea funcției de audit intern sunt recrutarea și menținerea auditorilor interni calificați, integrarea funcției de auditul intern în cultura organizațională, costurile, dar și rezistența managementului și a angajaților la schimbare. 

    „Există percepția greșită că auditul «pedepsește», deși în fapt auditul intern sprijină compania. Angajații și managerii pot percepe auditul ca pe un control extern, nu ca pe un sprijin și de aceea ezită să aloce buget pentru această activitate. Neconformarea costă întotdeauna mai mult decât conformarea”, explică Sorana Cernea.

    Ce pași ar trebui să urmeze o firmă pentru a institui în mod corect funcția de audit intern și a evita sancțiunile? În primul rând, să analizeze nevoia de audit intern. Este compania obligată prin lege? Iar dacă nu este obligată prin lege, trebuie să se întrebe dacă și cât de benefic este auditul intern pentru evaluarea managementului riscurilor. Apoi ar trebui să analizeze dacă ar fi mai bine să angajeze un auditor intern sau să externalizeze această funcție unei firme specializate. Ulterior ar trebui să definească obiectivele auditului intern, să stabilească un plan multianual de audit care să includă revizuirea și verificarea periodică a proceselor critice și, nu în ultimul rând, să asigure independența auditorilor, pentru că un auditor intern care raportează direct managementului poate fi la un moment dat influențat. 

    „Auditul intern ajută companiile să identifice și să reducă riscurile (fraudă, erori, procese ineficiente), optimizând costurile și eliminând pierderile financiare. Totodată, este un factor suport care contribuie la îmbunătățirea eficienței proceselor prin identificarea zonelor de optimizare. De asemenea, prin această structură  se asigură conformarea cu reglementările legale și fiscale și se pot evita anumite sancțiuni. În plus, prin furnizarea unor informații și rapoarte obiective și bine documentate, auditul intern contribuie la îmbunătățirea procesului de luare a deciziilor strategice, protejarea reputației firmei prin prevenirea litigiilor și, nu în ultimul rând, la creșterea încrederii investitorilor și a partenerilor”, concluzionează Sorana Cernea.

    Cele mai vândute variante de arome de cafea pe piața românească în 2024

    Florin Antonescu
    -
    0
    Cele mai vândute variante de arome de cafea pe piața românească în 2024

    În contextul lansării unei noi game de mixuri de cafea în segmentul Cappuccino, NESCAFÉ Cappuccino, compania Nestlé România a oferit o deschidere asupra resorturilor deopotrivă economice și afective care determină conceperea și evoluția diverselor branduri proprii. Totodată, a fost marcată împlinirea a 87 de ani de când NESCAFÉ există pe piața mondială – de la 1 aprilie 1938. 

    Ramona Hărătău, Mixes Business Lead SEE, Nestlé: „Ținând cont de evoluția pozitivă a mixurilor de cafea NESCAFÉ din ultimii doi ani, vedem potențialul de a dezvolta și reinventa categoria specialităților de cafea de tip cappuccino, prin lansarea unei noi game de cappuccino, cu rețete îmbunătățite, ca răspuns la cele mai recente tendințe și nevoi ale consumatorilor. Știm că iubitorii de cappuccino caută de fapt metode de a se răsfăța – fie pentru a se deconecta, fie pentru a socializa cu ceilalți, astfel că experiența gustului savuros și a varietății aromelor în alegere devine extrem de importantă. NESCAFÉ îmbunătățește profilul băuturii, precum și experiența generală de a savura mixurile de cappuccino, ușor de preparat în confortul casei noastre. Cu noua campanie Spune DA pentru Cappuccino, ne propunem să arătăm consumatorilor că puterea de a spune nu într-o lume în schimbare rapidă, cu multe cerințe de la noi, lasă loc pentru un DA corect, pentru noi înșine. Sperăm că acest moment de răsfăț și grijă pe care consumatorii și-l oferă, alături de un cappuccino delicios,  îi va ajuta să ia o decizie activă de a spune da la ceea ce contează cu adevărat pentru ei, creând un impact pozitiv de lungă durată în viețile lor.”

    Noua gamă este caracterizată prin rețetele specifice, designul nou al ambalajului și noua campanie de comunicare, sub platforma strategică „Make your world”, caracterizată prin faptul că „pune accentul pe reinventarea plăcerii de a savura cafeaua și de a spune DA unui moment de răsfăț. Pornind de la premisa că răsfățul a devenit  unul dintre cele mai importante motive pentru care consumatorii aleg să bea cafea, NESCAFÉ face un pas înainte către reinventarea categoriei de mixuri de cafea tip cappuccino, aducând experiența din coffee shop în casele iubitorilor de cafea, oferindu-le posibilitatea de a prepara cu ușurință acasă băutura preferată pe care de altfel o consumă tradițional în cafenele”.

    Nestlé România apreciază că piața de cafea din România destul de dezvoltată și matură, „având o cultură puternică a cafenelelor, a cafelei de origine și, mai nou, a cafelei de specialitate, care este din ce în ce mai apreciată pe întreg spectrul consumului, de la strict beneficiul său funcțional, până la plăcere și răsfăț în numele gustului și aromei. 

    Preferințele românilor în materie de cafea sunt influențate de mai mulți factori precum vârsta, stilul de viață, educația și veniturile. Rolul cafelei în viața consumatorului se transformă, se accentuează trecerea de la un obicei zilnic la o stare de spirit, iar legătura dintre tipul de cafea și consumator va deveni tot mai puternică. În plus, în ultimii ani se observă tendința de a rafina momentul de consum de cafea acasă.

    Venind în întâmpinarea preferințelor consumatorilor, noua gamă NESCAFÉ Cappuccino oferă o experiență inovatoare, un amestec echilibrat între cafea, lapte și o spumă bogată, disponibilă în cele mai populare arome din segment (Clasic, Ciocolată, Vanilie), la care se adaugă aroma surprinzătoare de Irish, ca inovație în portofoliul NESCAFÉ, motivul perfect pentru răsfăț si relaxare în confortul și intimitatea casei”.

    După cum subliniază, de asemenea, Nestlé România, „conform unui studiu NielsenIQ (Project Cup Romania, 2024), răsfățul prin plăcerea gustului a devenit principalul motiv pentru care consumatorii români consumă cafea, căutând momente de delectare cu mici bucurii. Specialitățile de cafea de tip cappuccino reprezintă în esență o alegere delicioasă pentru astfel de momente de răsfăț personal și cifrele de piață vin să susțină acest lucru, evidențiind o evoluție pozitivă a segmentului: vânzările în valoare ale mixurilor de cappuccino, la nivel național, cresc cu +11% în 2024 comparativ cu 2023.

    În ceea ce privește aromele preferate de români, cele mai vândute variante* în România în 2024 sunt: ciocolata (34% – incluzând și aroma de ciocolată albă), varianta de cappuccino clasic (31%) și pe locul trei vanilia (12%), urmate de alte tipuri de arome precum caramel, nuci sau irish. Dintre variantele aromatizate specifice, mixurile de cappuccino cu aromă irish au cea mai accelerată creștere (+7% în 2024 față de 2023), câștigând popularitate în rândul consumatorilor”.

    *Vânzări în porții, date NielsenIQ

    1...151617...1.881Pagina 16 din 1.881