Care este proiectul de țară al României în următorii 10 ani? O întrebare-apel adresată elitei românești
În dezbaterea publică din România, subiectul adoptării euro în 2019 a fost disecat, politizat și apoi abandonat, dar nici măcar o clipă nu a fost discutat ca fiind un proiect. În urma acestei experiențe trag două concluzii cu privire la comportamentul nostru de elită a societății și lansez un avertisment.
Prima concluzie se referă la incapacitatea noastră, ca elită a societății, să ne asumăm managementul unui proiect de țară și să realizăm un astfel de proiect. Discuția publică despre adoptarea monedei UE a fost centrată, după părerea mea, în zona falsă, în raport cu momentul acesta, a dezbaterii tehnice a nivelului convergenței reale optime pe care trebuie să o realizeze un stat la adoptarea monedei unice. Ceea ce trebuia să aducă elita României în discuție era procesul de pregătire la aderarea la Uniunea Economică și Monetară, o adevărată reformă care privește toate deciziile economice luate la nivel național.
A doua concluzie are în vedere miopia de care dăm dovadă la nivelul întregii societăți. Societatea românească este nepăsătoare față de direcția și viteza cu care instituțiile UE stabilesc noi ținte și construiesc noi proiecte de integrare la nivelul UE. Am atras atenția de mai multe ori în ultimii ani de faptul că recenta criză a creat probleme, dar în aceeași măsură a generat multe oportunități demne de explorat și exploatat și că omenirea trece printr-o perioadă de adânci transformări și realinieri cu influențe semnificative în privința viitorului României și al țărilor din regiunea noastră.
Pe aceste baze îmi permit să trag un semnal de alarmă cu privire la faptul că termenele pe care UE și le-a autoimpus pentru creșterea competitivității și adâncirea integrării în Zona Euro nu ne mai lasă mult timp la dispoziție să ne pregătim instituțional participarea la aceste transformări.
Timpul nu mai are răbdare cu noi
În prezent există cel puțin trei proiecte care vor afecta instituțional și economic România în următorul ciclu economic.
În primul rând, la nivelul UE s-a elaborat un raport („Completing Europe,s Economic and Monetary Union”), mai cunoscut sub numele de „Documentul celor 5 președinți” (președinții celor mai importante instituții din structura politică și economică a Zonei Euro), cu privire la adâncirea integrării economice în UE și Zona Euro. Documentul cuprinde schița unui plan, în care prima etapă are termen de realizare data de 30 iunie 2017 (un calendar extrem de strâns) și România este vizată, ca toate celelalte state membre ale UE, atât la nivel instituțional, cât și la nivel de management economic.
Oamenii se simt în nesiguranță în UE din cauza globalizării
Interviu cu Gunther Krichbaum, președintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag.
Dle Gunther Krichbaum, sunteți un vechi prieten al României și totodată un bun cunoscător al țării noastre încă dinainte de a fi membră a UE. Cum vedeți acum România, la 10 ani de la momentul aderării la UE?
Este adevărat că România este membră a UE de 10 ani, dar știți, așadar, foarte bine că mai sunt foarte multe lucruri care trebuie dezvoltate în continuare, însă nu trebuie să uităm de la ce nivel a pornit România. Nu cred că o altă țară din Europa a suferit mai mult decât România sub regimul comunist. De aceea e bine uneori să ne uităm la fotografii și nu la întregul film. Pentru că dacă mă uit la poze, văd România în anul 2016 și o compar cu cea din 2006, 1996, 1986 și astfel se vede mai bine contrastul și din acest punct de vedere spun că mai sunt multe lucruri care trebuie făcute fără nicio discuție sau îndoială. Dar pe de altă parte trebuie să fim încrezători, deoarece multe companii investesc în România. Și nicio companie nu investește într-o țară dacă nu este sigură că investiția merită, este profitabilă. Uitați-vă la companiile germane care au venit aici, marile branduri care au investit sume mari în România. Așa că sunt optimist cu privire la dezvoltarea viitoare a țării.
2016 a fost un an greu pentru UE, marcat de Brexit și de un vot, nu anti-UE, dar un vot de blam pentru guvernul Italian, pro-european. Ce ne va aduce 2017?
Este dificil de prezis cum va evolua UE în 2017. Dar o chestiune este clară. Oamenii se simt din ce în ce mai în nesiguranță în UE din cauza efectelor globalizării. Globalizarea care are nu doar un impact economic, dar și unul politic. Aceasta înseamnă că avem din ce în ce mai multe crize, războaie la granițele UE. Luați, de exemplu, agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, când a anexat peninsula Crimeea și a destabilizat partea estică a țării. Puteți lua războiul din Siria, care durează de peste cinci ani și jumătate și a făcut peste 400.000 de victime. Oamenii fug din țara devastată de război, devin refugiați care ajung în Europa și în mare număr în Germania. Și putem să luăm și alte crize dimprejurul țărilor noastre. Acestea sunt motivele pentru care din ce în ce mai mulți oameni se simt în nesiguranță, pentru că nu știu dacă bunăstarea pe care o credeau stabilă va continua și acestea provoacă neliniște în rândul populației. Astfel se explică ascensiunea partidelor populiste, deoarece oamenii cred că dacă se închid frontierele se rezolvă toate problemele. Dar contrariul este adevărat, pentru că Germania a câștigat prosperitate prin deschiderea piețelor și dezvoltarea în interiorul Uniunii Europene. Deoarece, ca și România, am beneficiat de deschiderea granițelor în sens economic, dar nu numai. De cealaltă parte, întrebarea este ce pot face politicienii pentru a da asigurări cetățenilor europeni că lucrurile se îndreaptă. Este responsabilitatea noastră, a clasei politice, să facem o analiză clară a problemelor cu care se confruntă oamenii și să luăm și măsurile pentru a le rezolva.
Privind spre următorul deceniu european al României
Spre lauda mediului antreprenorial și de afaceri din România va trebui să recunoaștem că acesta a dat semnalul rememorării momentului decenal al aderării țării la Uniunea Europeană. Publicații economice și mai multe organizații de piață au organizat conferințe și dezbateri în care au analizat critic ce s-a întâmplat, îndeosebi în sectoarele economiei locale, regionale și naționale, în cei 10 ani de când România este în Uniunea Europeană. Antreprenorii și structurile de piață din România au subliniat oportunitățile valorificate, dar și cele risipite, eforturile de adaptare la mecanismele Pieței Unice, avantajele competitive ale companiilor autohtone și slăbiciunile politicilor economice și sociale din țara noastră și din Uniunea Europeană.
O concluzie care s-a desprins a fost că deși o analiză cost-beneficiu va arăta beneficiul net al aderării la Uniune, se menține percepția mediului de afaceri că guvernele și liderii politici din România ultimului deceniu par să nu fi înțeles încă modul de operare al Pieței Interne a Uniunii Europene și nu au conturat un cadru strategic adecvat prezenței noastre cât mai eficiente în construcția europeană. Motiv pentru care cred că ar fi bine să extragem învățăminte folositoare pentru o capacitate de proiectare și management realist, orientat către rezultate pozitive ale aplicării politicilor europene în România următorului deceniu (cel puțin!).
Constatăm că actualii lideri europeni (atât cei din Bruxelles, cât și din marea majoritate a statelor membre) nu se grăbesc a arăta o cale convingătoare de evoluție constructivă a Uniunii Europene. Nu o fac pentru că probabil nu știu ce, cum, cu ce/cine să propună soluții potrivite, ori nu simt datoria și responsabilitatea de a se angaja într-o restructurare a Uniunii. Sau, pur și simplu, se simt neputincioși în fața vremilor tulburi pe care le trăiește întreaga lume, zicându-și că este mai bine doar să supraviețuiască ei în această conjunctură.
OK, băncile centrale au livrat. Urmează paritatea pentru perechea dolar-euro?
Final de an aglomerat: ședința BCE, referendum in Italia, ședința Federal Reserve. Adăugam pe listă setul de date macroeconomice, influențele deciziei OPEC și încercarea de a estima dinamica piețelor pentru 2017. Totuși, lipsește ceva…
Grafic EURUSD Daily, sursa: MetaTrader 4, Admiral Markets
Din grafic rezultă accelerarea tendinței de scădere a cotației EURUSD în urma celor două ședințe de politică monetară. Aspectele fundamentale s-au modificat, avem o Bancă Centrală Europeană mai „dovish” și, în același timp, estimări din partea FED mai „hawkish”, deci presiune de sus în jos pe Euro și de jos în sus pentru dolar.
Un alt aspect importat este acela al „spargerii” pragului-suport din zona 1,05, relevat în graficul următor:
Grafic EURUSD Daily termen lung, sursa: MetaTrader 4, Admiral Markets
Coroborând influențele de mai sus, ne rezulta limpede un outlook de creștere a dolarului și unul de scădere a Euro, ambele cauzate de diferențialul în creștere dintre politicile monetare ale celor două bănci centrale. La care putem adăuga și posibilele influențe asupra dinamicii inflației ale deciziei recente de reducere a producției zilnice de țiței din partea țărilor producătoare, atât OPEC cat si non-OPEC.
Rezumând, toate acestea ne conduc la ideea ca șansele să ajungem la paritatea Euro vs. dolar sunt într-o creștere destul de importantă. Cu alte cuvinte aceasta probabilitate este, acum, la maximul ultimilor 15 ani. Dar va ajunge cotația EURUSD la 1,0000? Nu este exclus dar, așa cum spuneam la începutul materialului, lipsește ceva… Ce anume? Simplu: câte dintre promisiunile făcute de Donald Trump vor ajunge să fie puse in practică și în ce interval de timp? In opinia mea, acestea vor fi ghidajele pieței pentru 2017.
Articol scris de Liviu Moldovan în colaborare cu Admiral Markets
To taper or not to taper?
Au fost multe încercări de a găsi un răspuns la această întrebare (pseudo)hamlețiană despre ce anume a livrat, de fapt, Mario Draghi: prelungirea din martie până în decembrie 2017 a programului de injecții de lichiditate înseamnă, de fapt, începutul renunțării graduale la politica de Quantitative Easing a BCE? Dacă luăm în calcul strict valoarea lunară implicată, răspunsul ar putea fi afirmativ: în loc să implice mai departe 80 miliarde euro, BCE a redus valoarea lunară la 60 de miliarde. Avem însă o prelungire cu 9 luni a programului respectiv, deci dacă este să facem totalul banilor implicați pentru 2017, în mod evident o sa găsim o creștere a valorii totale a programului de injecții de lichiditate. Ne poate garanta cineva acum că, la anul pe vremea asta, nu o să vedem o nouă prelungire a programului? Nu. Motiv pentru care spun că nu avem de a face cu un tapering și că Mario Draghi și echipa sa a livrat chiar ceva în plus față de ceea ce era pus în preț în piețe: decembrie în loc de septembrie 2017.Federal Reserve, influențată de rezultatele alegerilor
FED a livrat cu „vârf și îndesat” la ședința din 14 decembrie 2016. În afară de ridicarea dobânzii de referință pentru dolar cu 0,25 puncte procentuale (nimic nou aici, piețele incluseseră deja în preț modificarea), aspectul care a luat prin surprindere participanții la piață a fost cel referitor la numărul de ridicări de dobândă pe care membrii Federal Reserve îl estimează pentru 2017: 3 ridicări în loc de două, cum se așteptau participanții la piață și conform estimărilor FED din septembrie, înainte de alegeri. Motivația este simplă, faptul că scrutinul electoral a fost câștigat de Donald Trump a determinat modificarea (aproape instantanee) a estimărilor din piață în ceea ce privește inflația ca urmare a programelor economice propuse/promise de acesta în campania electorală: scăderi importante de taxe plus creștere a programelor de investiții publice. Prima reacție a fost creșterea randamentelor titlurilor de stat americane de la 1,5% la 2,4-2,5% iar cea de-a doua, pe cale de consecință, 3 în loc de 2 ridicări estimate ale dobânzii de către FED.Cotația EURUSD, șanse sporite să ajungă la paritate
Romsilva menţine vânzarea pomilor de Crăciun la preţurile din ultimii ani
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva pune anul acesta în vânzare peste 61.000 de pomi de Crăciun: 41.000 sunt brazi și restul, molizi. Romsilva precizează că „aproape 36.000 de pomi de Crăciun sunt recoltați din culturi dedicate, precum cele sub culoarele electrice, din operațiunile silvice de rărituri, prin îndepărtarea arborilor tineri care împiedică dezvoltarea pădurii din care provin, iar peste 25.000 sunt puieți ornamentali, din pepinierele proprii, aceștia putând fi vânduți cu rădăcină protejată sau direct în ghivece, urmând să atingă dimensiunile pomilor de Crăciun în timp de șapte ani.
Cei mai mulți puieți ornamentali de brad provin din pepinierele Romsilva din județele Suceava, Ilfov, Prahova și Cluj. Prețurile de vânzare sunt aceleași ca în ultimii ani – pentru pomii de Crăciun recoltați din regenerări naturale, între 10 și 30 de lei, în funcție de specie și înălțime, iar pentru pomii cu înălțimea de peste 3 metri, considerați comenzi speciale, prețurile sunt stabilite de direcțiile silvice, pornind de la 20 de lei pentru fiecare metru înălțime.
Pentru puieții ornamentali, prețurile variază între 30 și 150 de lei. Vânzarea pomilor de Crăciun se face de către fiecare direcție silvică în parte, în funcție de comenzile primite de la agenții comerciali sau direct către persoanele fizice”.
Sistemul bancar va încheia anul pe plus
Sistemul bancar din România va încheia anul 2016 pe plus, potrivit declarației pe care a făcut-o președintele de onoare al Asociației Române a Băncilor (ARB) Radu Ghețea în cadrul seminarului EU Cofile organizat de Banca Națională a României, Asociația Română a Băncilor și Alpha Bank. „Sistemul bancar va rămâne pe plus în acest an, însă nu toate băncile vor fi pe profit. Fiecare bancă are propria politică, propriul parcurs în ceea ce privește curățarea bilanțului. Sunt bănci care au preferat să facă sau au posibilitatea să facă curățarea bilanțului într-un termen scurt cu niște suișuri și coborâșuri. Fac referire în mod special la anul 2014 când sistemul bancar a avut un minus foarte puternic. Multe dintre băncile mari, în special băncile cu mamă, au procedat la externalizarea creditelor neperformante către companii din grup. Alte bănci, și aici este un exemplu pe care pot să-l dau – CEC Bank, nu a avut mișcări foarte ample în ceea ce privește curățarea bilanțurilor decât în ultimii doi ani și am făcut-o fără un impact de genul trecerii de pe un palier pe altul. Ne îndreptăm spre un an cu profit, dar nu cu un profit spectaculos. Această problemă a curățării bilanțurilor este încă în desfășurare. În plus, sunt cerințe legate de rata fondurilor proprii care înseamnă cerință de capital suplimentar. Vor crește capitalurile, vor crește fondurile proprii și atunci, chiar dacă sistemul va fi pe plus, nu înseamnă că vom vedea niște creșteri spectaculoase la ROE”, a declarat Radu Ghețea.
Referindu-se la rata creditelor neperformante, Ghețea a menționat că aceasta se va situa sub 10% în 2017. „Rata creditelor neperformante va fi sub 10% în 2017. O rată care va fi mai aproape de ceea ce se întâmplă în toată Europa. Eu am aici o poziție mai diferită de ceea ce spun la un moment dat unii, și anume, că trebuie să fim în media europeană. Da, trebuie să fim în media europeană, dar se uită de foarte multe ori că parcursul nostru în timpul crizei a fost cu totul și cu totul diferit de criza parcursă în Europa, și dau ca exemplu Grecia, Cipru, Olanda, Spania, Italia, Anglia, unde statele au pompat bani importanți pentru salvarea sistemelor bancare naționale. Nu trebuie să punem la zid România pentru că are un sistem în care rata creditelor neperformante este mai sus decât în alte țări pentru că, repet, cadrul a fost diferit. În România, sectorul bancar nu a avut nevoie de sprijin din partea statului, băncile fiind susținute de către acționari cu capital suplimentar”, a declarat Radu Ghețea.
Darea în plată și conversia creditelor, impact atenuat
În ceea ce privește efectele aplicării Legii dării în plată și conversia creditelor în franci elvețieni, Radu Ghețea a declarat că impactul nu este atât de puternic pe cât ar fi putut să fie dacă legislația rămânea în forma aprobată inițial.
„Legea dării în plată are un efect, dar nu mai este efectul pe care l-ar fi putut avea dacă se crea hazardul moral. Începe să aibă un caracter social din ce în ce mai accentuat. Indiferent care va fi compoziția Parlamentului sau a Guvernului, nu vom fi supuși unor noi presiuni care ar veni din partea unor propuneri legislative”, a declarat Ghețea la seminarul EU Cofile, organizat de Banca Națională a României, Asociația Română a Băncilor și Alpha Bank la Sinaia.