Roboții se vâră în strategia de afaceri
Roboții au devenit aproape desueți în SF, numele lor generic s-a banalizat în limbajul economic, iar de la o vreme dețin „un rol major în sectorul de producție industrială”, după cum sintetizează o informare asupra sondajului PwC Global CEO Survey 2016, privind extinderea utilizării tehnologiei în cele mai variate sectoare generic numite economico-sociale.
Sondajul pornește de la statistica potrivit căreia, „în 2005, existau mai puțin de un milion de roboți. În prezent există 1,8 milioane, iar în trei ani vor ajunge până la aproximativ 2,6 milioane”, aprecierea fiind că „roboții industriali sunt în plină ascensiune”. Realizatorii sondajului consideră că „pe măsură ce roboții devin mai performanți și mai sofisticați, se așteaptă ca impactul lor să se resimtă treptat în mai multe industrii, inclusiv în sectorul serviciilor, care însumează cele mai multe locuri de muncă în economiile industrializate”, încât „liderii de afaceri iau deja în considerare aceste schimbări și le integrează în strategia lor”. O dovadă în acest sens este că 77% dintre executivii chestionați „cred că progresele tehnologice reprezintă mega tendința care va transforma cel mai mult modul în care companiile interacționează cu toate părțile interesate (stakeholders)”, potrivit datelor cercetării. În ordinea recurenței în răspunsurile sondajului, dintre tendințele estimate a avea cea mai mare influență asupra afacerilor în următorii cinci ani, progresele tehnologice dețin supremația înaintea schimbărilor demografice, precum și schimbărilor în raporturile de putere economică la nivel global.
Aprecierea de ansamblu, în marginea studiului de față, este că „tehnologia poate să reducă costurile și să crească eficiența”, exemplul în acesta fiind că „robotica poate ajuta companiile să-și utilizeze mai bine capitalul și să crească marjele”. Ca urmare, „cererea pentru forme tradiționale de investiții, cum ar fi în depozite și utilaje, ar putea la rândul ei crește. De asemenea, prețul bunurilor și serviciilor ar putea scădea sau crește într-un ritm mai lent, dacă companiile transferă aceste câștiguri de productivitate către consumatori prin prețuri mai mici, ceea ce ar și trebui să facă atâta timp cât piețele sunt competitive”.
Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament
Drumul spre bioeconomie trece prin pădure
Strategia forestieră europeană (2013) a primit un impuls nou, odată cu desfășurarea la Bratislava a reuniunii directorilor generali ai autorităților forestiere din statele membre ale Uniunii Europene. După cum informează Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, participanții au stabilit „următorii pași în implementarea Strategiei forestiere UE, elaborarea unui cadru juridic pentru pădurile din Europa, a planului de acțiune privind aplicarea legislației, administrarea și schimburile comerciale în domeniul forestier”.
România a fost reprezentată de Ciprian Dragoș Pahonțu, director general al RNP – Romsilva și de Mihai Enescu din partea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Reuniunea s-a finalizat cu Declarația de la Bratislava în domeniul forestier, „care subliniază importanța și rolul vital al pădurilor și economiei forestiere în tranziția Uniunii Europene spre bioeconomie”.
Documentul „pune accentul pe dezvoltarea durabilă a pădurilor europene, atenuarea schimbărilor climatice, furnizarea de bunuri și servicii multiple în domeniul forestier, combaterea poluării aerului și a apelor, prevenirea eroziunii solului, combaterea deșertificării, protecția biodiversității și asigurarea de biomasă”.
Directorul general Ciprian Dragoș Pahonțu subliniază: „Documentul adoptat la Bratislava asigură un impuls pentru îndeplinirea Strategiei forestiere europene și mă bucur că România a fost parte în elaborarea acestui document esențial pentru dezvoltarea durabilă a pădurilor europene”.
Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament
Orizont 2020, deschis către investiții private în cercetare
Dincolo de obstacole și metehne (mai ales birocrație și atracție spre disimulare), România a progresat în ultimii 10 ani din punctul de vedere al ridicării cercetării științifice la standarde europene. Decisive au fost oportunitățile. Programul Orizont 2020 e una dintre ele. Este caracterizat drept „cel mai amplu program de cercetare și inovare derulat vreodată de Uniunea Europeană” și „promite mai multe inovații capitale, descoperiri și premiere mondiale, aducând ideile mărețe din laboratoare pe piață”.
Ca obiective își propune eliminarea barierelor în aplicarea inovării și facilitarea colaborării între sectorul public și mediul privat pentru furnizarea de soluții inovative. Bugetulului de 80 miliarde euro este de așteptat să i se asocieze investiții private.
Mecanismul de aplicare presupune că sursa bugetară furnizează capitalul de pornire pentru stimularea cercetării și susține transferul în produse și servicii. Structura simplificată față de programe anterioare permite acces mai ușor la finanțare. Aceasta înseamnă: o rată forfetară unică pentru costurile indirecte și două rate de finanțare, pentru cercetare și pentru activități de piață; un punct unic de acces pentru participanți; mai puține formalități administrative în faza de pregătire a propunerilor; eliminarea unor controale și audituri.
Universitarii clujeni apreciază că „schimbarea din programul Orizont 2020 are trei consecințe nefaste, cu efect imediat asupra mediului academic românesc”: mutarea granturilor în derulare la universități vestice, refuzul contractării granturilor câștigate sau mutarea; aplicarea de către profesori și cercetători români prin universități din Vest.
„Asistăm așadar la un fenomen de brain drain (migrare a creierelor), iar în aceste condiții nu mai poate să fie vorba de reducerea inegalităților la nivel european, ci, dimpotrivă, de accentuarea lor”.
Soluțiile propuse sunt: „Obținerea unei excepții pentru România (alte țări din estul Europei au cerut acest lucru și l-au obținut); interpretarea constructivă a reglementărilor, în sensul că finanțarea se face conform cadrului/reglementărilor naționale, așa cum se întâmplă în Programul Cadrul 7. Interpretarea trebuie să fie explicită și asumată de Comisia Europeană, pentru a evita situația în care, mizând pe anumite neclarități, am fi tentați să oferim noi local această interpretare, iar apoi să ne găsim în fața unor anchete ale forurilor de specialitate europene; modificarea cadrului existent, pentru un tratament mai echitabil al țărilor din estul Europei”. [/is_logged_in]
[is_guest]Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament[/is_guest] [is_logged_in]Pericol de brain drain
În practică, finanțarea generează nemulțumiri. Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca semnalează că cercetătorilor din România angrenați în program le revin salarii de 10 ori mai mici decât celor din Vest, la granturi câștigate prin competiții europene unice. Semnalarea este dezvoltată într-o scrisoare deschisă adresată președintelui României, prim-ministrului și europarlamentarilor români: „În trecut, competițiile academice organizate la nivelul Comisiei Europene (de ex. în Programul Cadru 7/FP7) au pornit de la principiul echitabil, după care cei care câștigă într-un program să se bucure de aceleași beneficii, indiferent de unde provin (ex. vestul sau estul Europei). Într-adevăr, aria internațională a cercetării și educației este una globalizată, astfel încât cheltuielile academice în cercetarea de vârf (de ex. prețurile cărților, taxele la conferințe și cursurile de formare etc.) sunt aceleași. Contractul cadru folosit în programul Orizont 2020 a venit cu precizarea neechitabilă ca salariile din granturile câștigate prin competiție la nivel european să se raporteze la funcția de bază a cadrului didactic/de cercetare (…) În consecință, veniturile din granturile europene se reduc drastic (de ex. până la 31 lei/oră pentru un profesor din UBB și 15 lei/oră pentru un lector din UBB). Altfel spus, deși câștigăm aceeași competiție, calitatea aurului din medaliile primite este diferită! Atenție, nu vorbim aici de fondurile europene structurale și de coeziune, unde scopul nu este în primul rând susținerea excelenței, ci a dezvoltării, iar competiția se organizează în țară și, așadar, este normal să se încadreze la referințele financiare locale. Vorbim despre competiții care își propun să susțină excelența și competitivitatea, organizate prin unități ale Comisiei Europene și al căror discurs public sugerează că toți câștigătorii sunt tratați similar, ca europeni”.|
Recunoașterea de către instituții a diplomelor din străinătate Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice transferă instituțiilor recunoașterea diplomelor: „Recunoașterea diplomei de doctor și a titlului de doctor în științe sau într-un domeniu profesional (obținute în străinătate) de către instituțiile acreditate de învățământ superior sau unitățile și instituțiile de drept public și drept privat cuprinse, conform normelor legale, în sistemul național de cercetare-dezvoltare, se realizează în vederea înscrierii în programele postuniversitare, obținerii abilitării sau ocupării unei funcții didactice/de cercetare în aceste instituții de învățământ/cercetare”. |
„Cluj-Napoca, un centru de competență și servicii”
Interviu cu Augustin Feneșan, președintele Asociației Patronatelor și Meseriașilor Cluj și Prim-Vicepreședinte al CNIPMMR
Vă rog să faceți câteva succinte considerații referitoare la evoluția mediului de afaceri în cei 10 ani de când România a intrat în Uniunea Europeană. Care considerați că sunt punctele forte și cele slabe?
Fără îndoială, aderarea României la marea familie europeană a constituit un moment istoric pentru țara noastră cu impact major asupra evoluției viitoare a țării.
Dacă privim doar prin prisma efectelor și implicațiilor asupra mediului de afaceri românesc, identificăm, fără a face mari eforturi, o serie de avantaje precum: creșterea masivă a investițiilor, atât străine, cât și autohtone, prin integrarea economiei românești în cea mai mare piață unică din lume, o creștere a competitivității în toate domeniile prin raportarea tuturor produselor finite și a serviciilor la standardele de calitate impuse de UE, accesul la cele mai noi tehnologii, stimularea concurenței, politici fiscale și de impozitare mai relaxate, noi piețe de capital. Nu în ultimul rând, trebuie apreciată facilitarea accesului la Fondurile Structurale alocate României care trebuie să contribuie decisiv la dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor țării, acoperirea unor cheltuieli pe care, altfel, țara nu și le-ar permite în această etapă (infrastructura, sarcinile pe linie de mediu, consolidarea ireversibilă a mecanismelor economiei de piață etc.
Deși este unanim acceptată, ideea că aderarea României la UE a avut, are și va avea multiple consecințe favorabile pentru țara noastră, este o opinie suficient de bine argumentate că acest proces a avut și are și consecințe negative.
Efectul globalizării, pentru o economie precum cea a României, presiunile concurențiale pentru o economie imatură au condus la restructurări masive ale unor întregi sectoare economice cu consecințe importante în privința pierderii unor locuri de muncă și, implicit, creșterea șomajului. O economie în plin proces de reformare, cu carențe mari în privința înzestrării și a nivelului de productivitate, cu forța de muncă neadaptată noilor provocări, coroborate cu liberalizarea forței de muncă care a condus la depopularea firmelor autohtone, au făcut ca o convergență a economiei românești la cea europeană să se facă greoi, cu sincope, cu falimente și restrângeri de activități în multe sectoare ale economiei. Nici fondurile europene puse la dispoziția României în această perioadă nu au avut efectul scontat, instituțiile create în acest scop și-au dovedit limitele și incompetența cu consecințe grave în privința absorbției și, implicit, a producerii de efecte economice benefice României.
[is_guest]Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament[/is_guest]
Business în Valea Laserelor
Cel mai mare laser din lume s-a deschis; deocamdată, puțin, atât cât să poată fi perceput în viitorul amplasament, cu imaginația, pe baza argumentelor celor care-i dezvoltă proiectul, bine-cunoscutul Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (Infrastructura Luminii Extreme-Fizică Nucleară ELI-NP). Potențiali beneficiari din mediul de business, cercetători, autorități, ziariști am intrat în buncăr, acolo unde vor fi instalațiile (ceva din primele sosite se și văd), camerele curate (un eufemism pentru rigoarea care va domina în ele), camera de interacție și celelalte, pentru laboratoarele de electronică, detectori, mecanică etc.
Totul e înconjurat de pereți, podea antivibrantă și tavan groase de câte un metru și jumătate. Laserul va fi, de fapt, un ansamblu de două mașini, ca două brațe. Activitățile de cercetare pe care le vor asigura la un nivel fără precedent în lume sunt în faza enunțării: „sistem laser de mare putere, fascicul gama de mare intensitate, fizică nucleară cu laseri de mare putere, fizică nucleară și aplicații cu fascicule gama de mare intensitate, fizică fundamentală cu fascicule laser și gama combinate”.
Ca să devină utile efectiv, este nevoie de cunoașterea potențialului lor, a oportunităților pe care le deschid pentru domenii economice de top și implicit pentru business. Cu scopul cunoașterii, clusterul MHTC (Măgurele High Tech Cluster), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH), Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) și Primăria Măgurele au derulat conferința „Afaceri competitive bazate pe rezultatele cercetărilor științifice avansate”.
A zecea parte din puterea Soarelui, pe un milimetru pătrat
Acad. Nicolae Victor Zamfir, director general al IFIN-HH și manager al proiectului ELI-NP, a făcut o expunere asupra investiției, susținute din fonduri europene și din resurse bugetare. Sublinierea sa a fost că „proiectul este de un interes foarte mare la nivelul întregii societăți românești”. Disponibilitățile de manifestare, cu aplicabilitate pe măsură, se vor regăsi în puterea instalației de a concentra pe un milimetru pătrat a zecea parte din puterea Soarelui. Proiectul va deveni operațional în 2019. Se vor putea dezvolta tehnologii moderne bazate pe laser, vor exista aplicații în domenii precum gestionarea produselor radioactive, protecția mediului, medicină, tomografie industrială, criminalistică industrială, investigarea unor obiecte de valoare culturală etc. Posibilități de abordare în astfel de direcții, chiar prime încercări cu dotările actuale au fost prezentate de cercetători de pe platforma fizicii de la Măgurele.Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament
„IT-ul românesc: direcția spre dezvoltare!”
Interviu cu Bianca Muntean, director executiv iTech Transilvania Cluster, manager Aries Transilvania.
Care este situația actuală din IT-ul românesc?
Conform unui studiu realizat de iTech Transilvania Cluster by ARIES, în România își desfășoară activitatea 13.734 companii de IT, distribuite național după cum urmează: 39% București, 9% Cluj, 5% Timiș, 4% Brașov, 4% Iași, 3% Ilfov, 3% Prahova, 3% Bihor, 30% altele.
După cum se poate observa, București, Cluj și Timiș găzduiesc mai bine de jumătate din companiile IT din România, Brașov, Iași, Ilfov și Prahova adunând alte 20 de procente din totalul companiilor IT.
Care sunt obiectivele iTech Transilvania și de ce a fost acest Cluster înființat la Cluj?
Obiectivele clusterului iTech Transilvania sunt de a crea un cadru de colaborare între actorii din mediul economic, cei din mediul universitar și cei din administrația publică locală, în scopul generării de proiecte inovative. Oferirea și organizarea de cursuri de formare pentru angajații entităților membre a fost un prim demers în acest sens. Astfel, au fost organizate o serie de cursuri tehnice și soft skills.
Scopul principal pentru care a fost creat acest cluster este facilitarea proiectelor colaborative între membrii săi și alte firme/organizații din țară și străinătate, sprijinirea inovării, oferirea de cursuri tehnice și soft-skills angajaților firmelor membre și crearea unei baze de cunoștințe și de traineri pentru derularea de proiecte colaborative în domeniul resurselor umane.
Ce proiecte aveți în derulare și cum colaborați cu mediul academic?
În prezent avem mai multe proiecte în derulare și anume:
- iTech Transilvania Cluster by ARIES Transilvania
- Enterprise Europe Network – Bisnet Transylvania
- Data Analytics Platform for Climate Resilience
- Clusterul de Industrii Creative Transilvania
- Date de la sateliții de Observare a Pământului, în special aferente misiunilor ESA;
- Date deschise de la furnizori locali și senzori IoT;
- Capacități de stocare și procesare;
- Instrumente pentru vizualizare, programare și procesare;
- Instrumente pentru dezvoltatori (de exemplu, IoS, Android).
„Sunt fericit că sunt cetățean european”
Fondatorul și președintele Cris-Tim Radu Timiș consideră că cei 10 ani de la aderare au adus României multe avantaje.
„Eu sunt fericit că sunt cetățean European. Oriunde mă duc, nu mi-e jenă că sunt român. Nu mi-e jenă dacă aud pe cineva vorbind românește, nu îmi e jenă să-i spun «Bună ziua». Muncitorii români, dar nu doar muncitorii, ci și elitele, sunt extrem de apreciați pentru că sunt foarte creativi, foarte inventivi, avem compasiune, lăsând la o parte romii care ne-au făcut ceva probleme. Dacă nu accesăm fonduri este din cauza noastră.
Când s-a negociat aderarea, polonezii dormeau pe holuri pe la Bruxelles și ai noștri nici măcar nu erau pe acolo. Unde este patriotismul? Unde sunt oamenii care să ne reprezinte? Hai să ne uităm la salariile lor. De ce nu se dau salarii pe performanță? Aș vrea să știu de ce cei care au lucrat anul acesta pe fonduri europene iau salariu. E cineva penalizat? Dimpotrivă. Au luat bonusuri de performanță. Păi dacă noi în mediul privat am funcționa așa și am da bonusuri de performanță pentru nerealizarea indicatorilor, a doua zi am da faliment”, afirmă Radu Timiș.
Fondatorul Cris-Tim consideră că este nevoie de o susținere a capitalului autohton, care în prezent este în mare suferință. Acum cinci ani spuneam că dacă în ritmul ăsta capitalul românesc dispare din piață, cine va mai susține politica peste 10 ani. Cine vor fi susținătorii politicului? Păi, dacă peste încă cinci sau 10 ani capitalul românesc va fi redus la 10%, vom vedea cine va conduce țara și ale cui interese le va reprezenta. Pentru că, în mod normal, capitalul își reprezintă interesele lui. Niciodată o companie multinațională care vine într-o țară, indiferent care țară, nu își va lăsa resursele ei și resursele acționarilor, ca cineva din politică, respectiv, care doarme rău noaptea, dimineața să ia o decizie împotriva lor. Aici este o mare problemă a noastră. Ar trebui ca după alegeri, după ce se reașează lucrurile, să vedem noi, mediul de afaceri, ce mesaj le transmitem viitorilor guvernanți. Ce ar trebui ei să facă pentru ca totuși să rămânem români într-o țară românească. Ar trebui să reflectăm asupra acestui lucru”, conchide Radu Timiș.
[is_guest]
Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament
[/is_guest] [is_logged_in]O problemă cu care se confruntă la ora actuală este cea a forței de muncă, pentru că mulți români activi au plecat din țară. „La forța de muncă depinde foarte mult de arealul în care te afli cu capacitatea de producție. Aș vrea să spun că lângă București, unde avem o fabrică de ready meal, nu avem absolut deloc muncitori din București. Nu vine nici măcar unul sau, dacă vine, vine pentru 3-4 zile și nu rezistă, pentru că condițiile de muncă sunt la 3-4 grade. E muncă fizică, iar gradul de sănătate este foarte redus. Dacă înainte, cum este în zona Boldești-Filipeștii de Pădure, unde aducem muncitori de pe un areal de 200 de km, aducem oameni de la țară, care încă trăiesc în mediul natural, au activitate fizică în gospodărie, sunt mai sănătoși și mai puternici. În zona orașelor e dezastru generat de noua formă de existență. Toată lumea stă la televizor, pe tabletă, pe telefon, nimeni nu mai vrea să facă nimic fizic. Nu se mai face mișcare. Și atunci, noi cei care avem un business în zona muncii fizice avem o mare problemă și tot mai mult automatizăm tocmai ca să nu avem probleme cu forța de muncă. De exemplu, la fabrica de ready meal am adus o linie complet automatizată care face ce făceau 40 de oameni pentru șnițele pui Shanghai sau alte produse. Nimeni nu mai pune mâna pe nimic, pentru că nu mai rezistă oamenii să stea în picioare, nu mai au forță fizică. Pe de altă parte, ca să ne asigurăm forța de muncă avem un parteneriat cu Liceul din Filipeștii de Pădure, unde am creat două clase. Sunt cu burse de la noi. Noi am renovat în mare parte liceul cu banii noștri. Anul viitor vom mai face două clase. Mai departe, vrem să facem parteneriate cu licee și cu școli pe zona profesională ca să ne putem asigura oamenii de care avem nevoie. Avem mare satisfacție că majoritatea elevilor sunt copiii angajaților companiei. Ei, având încredere în compania în care lucrează, și-au trimis copiii la aceste clase și am avut chiar mai mulți copii decât au fost locuri. E o problemă mai specială în zona Bucureștiului. Pe zona de comerț, nu mai găsești un vânzător. E o mare problemă”, a declarat Radu Timiș. Una dintre soluții este aducerea de muncitori din Asia, din Ucraina sau Republica Moldova, dar fiind o țară de tranzit, aceștia vin, stau puțin și pleacă în Occident. „Fiind o țară de tranzit, avem mari probleme. Vin aici și pleacă. Probabil vom lua muncitori din Ucraina, din Republica Moldova. O să avem lupte între noi, angajatorii. Cum motivezi mai bine muncitorul. Pe de altă parte, acolo unde se lucrează la cultura de companie muncitorul se simte afectiv legat de acea firmă problemele sunt mai mici. Noi am avut noroc că anul ăsta nu prea am avut mișcări de personal, dar dăm două mese pe zi, îi aducem cu autocarul, oamenii iau pauză jumătate de oră după masă, stau pe fotolii, ascultă muzică, le oferim și o cafea gratuit. În funcție de cum te implici să creezi condiții muncitorilor. Oamenii nu sunt doar niște simple unelte”, consideră președintele Cris-Tim. Din 40 de magazine am rămas cu 15. Integrarea în UE a adus și o concurență acerbă pe piața de retail, iar mulți producători autohtoni s-au văzut dați la o parte din piață. Pe lângă faptul că le e greu să fie acceptați în marile lanțuri de supermarketuri, acestea îi concurează neloial prin mărcile proprii pe care le vând la prețuri ce practic nu lasă loc de concurență. „E concurență mare și între ei. Sunt 7-8 jucători mari, de parcă am fi o țară mare. Toate lanțurile sunt aici. 70% din oameni cumpără în funcție de preț și, atunci, acestea și-au făcut lanțuri propii ca să poată să aibă cel mai bun preț la raft. Dar cel mai bun preț nu înseamnă și cea mai bună calitate. Nu sunt controlate cum trebuie. Sunt făcute în fabrici mici care nu respectă toate regulile. Unele sunt făcute în afara țării. Dacă sunt făcute în țări din UE, acele firme nu mai au obligații către stat și atunci merg pe prețuri mici, uneori chiar de dumping. Mulți ani au mers pe pierdere. Când ai pierderi ce faci? Muți obiceiul de consum pe tine, și pe celălalt l-ai omorât. Și atunci, în funcție de puterea capitalului pe care o are, de resursele pe care le atrag chiar de la Banca Mondială. Au zis că România e un teritoriu ca în Africa, trebuie să-l dezvoltăm. Am făcut și eu o rețea de magazine, dar n-am putut să mă bat cu ei. Și atunci am închis magazinele. Din 40 am rămas cu 15, pentru că nu ai cum să fii competitiv la nivel de capital, la nivel de know-how al puterii de negociere. Sunt multe inegalități pe care noi nu am reușit în cei 10 ani de la aderare să le eliminăm”, declară Radu Timiș. [/is_logged_in]Teme de doctorat propuse de marile companii
La nivel macroeconomic, PIB-ul României a crescut cu 63% față de acum 10 ani: în valoare absolută, de la 98 miliarde euro în 2006 la 160 miliarde euro în 2015. În perioada 2006-2015, PIB pe locuitor la noi a crescut de la 4.550 euro la 8.100 euro (creștere cu 78%), în timp ce PIB mediu în UE a crescut de la 25.500 euro/loc la 28.700 euro/loc (creștere cu 12%). În 2006, PIB pe locuitor în România reprezenta 17% din cel mediu european și a ajuns la 28% în 2015, fiind totuși mai mic în comparație, de exemplu, cu Portugalia (60% din media UE), Ungaria (38,7%), dar mai mare decât cel din Bulgaria (21,1%).
În același interval de timp, 2,5 milioane de români au părăsit țara, ajungându-se la o lipsă acută de forță de muncă, în special în domeniul construcțiilor. Sumele trimise de cei care lucrează în străinătate până în septembrie 2014 au atins 61,6 miliarde euro, valoare aproape cât cea a investițiilor străine directe din țara noastră.
Contrar unor aprecieri, avem sold pozitiv în relația financiară cu UE: 39,9 miliarde euro – fonduri financiare nerambursabile primite, comparativ cu 13,4 miliarde euro – contribuția țării noastre la bugetul european; așadar, am înregistrat un excedent de 26,5 miliarde euro. Totodată, am primit fonduri pentru agricultură în valoare totală de 16,8 miliarde euro – plăți directe și pentru proiecte.
[is_guest]
Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament
[/is_guest]
[is_logged_in]Tot în ultimul deceniu, inflația a scăzut de la 6,5% în 2006 spre 2% în 2016. S-a redus rata dobânzii la care statul se împrumută, de la aproximativ 10% în 2006 la circa 3% în prezent, ceea ce a dus la reducerea ratei dobânzii la creditele acordate de bănci. A crescut rata șomajului, de la 5,9% în 2005 la 6,7 % în 2015. După 10 ani în UE, România încă are cea mai mare rată a sărăciei dintre toate statele membre: 24,6% în 2015. De asemenea avem o inegalitate a distribuției veniturilor, care a crescut de la 6,7 la 7,2, între 2009 și 2014, conform datelor Eurostat. În investiții și comerț, s-a înregistrat o dublare a investițiilor străine directe, de la 34 miliarde euro la 1 ianuarie 2007 la 64 miliarde euro la 31 decembrie 2015. Au crescut semnificativ exporturile: de la 25,9 miliarde euro în 2006 la 54,6 miliarde euro (110%). Principala țintă a exporturilor este Germania (creștere de la 1,1 miliarde euro la 10,8 miliarde euro, însă și deficit comercial ajuns la 1,7 miliarde euro în 2015). 47% din totalul exporturilor este reprezentat astăzi de mașini și echipamente, față de 22% în primul an de aderare la UE. Exportul de servicii este de 10,4 miliarde euro. Exporturile de produse agroalimentare au crescut de la 563 milioane euro la 3,2 miliarde euro (de 5 ori). Importurile au crescut de la 40,7 miliarde euro în 2006 la aproape 63 miliarde euro (54%). Importurile de produse agroalimentare au crescut de la 1,8 miliarde euro la 4,7 miliarde euro (160%). În aceste condiții, deficitul comercial a scăzut de la 14,8 miliarde euro la 8,4 miliarde euro. Peste 70% din întregul comerț internațional al țării se face cu UE. Deficitul balanței comerțului cu bunuri a scăzut treptat, de la o medie de 10% din PIB în 2001-2008 la 6% în 2009-2014. În ceea ce privește agricultura și dezvoltarea rurală, fondurile primite de la bugetul UE se ridică la 16,8 miliarde euro, din care 8 miliarde euro, pentru dezvoltare rurală și 8,8 miliarde euro, pentru plăți directe și mecanisme de piață. În 2004, bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale era de 25.000 miliarde lei (circa 650 milioane euro), iar în prezent este de circa 1,7 miliarde euro (161%); creșterea nu s-a regăsit în aceeași proporție în randamentele agricole, dar apare în investiții precum ferme moderne, unități de procesare, mașini și utilaje agroalimentare, investiții care au contribuit la creșterea calității și competitivității produselor noastre. De menționat, în aceeași perioadă, sunt și concurența puternică și uneori neloială din partea producătorilor agroalimentari din UE, precum și ponderea mare a terenurilor agricole deținute de străini: se apropie de 40%. În educație și cercetare, deceniul este marcat de scăderea numărului de studenți și a calității acestora, determinante fiind de slaba pregătire din liceu și gradul de promovare a examenului de bacalaureat. Implementarea Procesului Bologna, acceptată prea ușor, poate fi considerată o păcăleală, pentru că angajatorii caută absolvenți bine pregătiți, fără să facă diferența între absolvenții de licență și cei de masterat. În aceste condiții, dispare interesul pentru programele de masterat, atât timp cât salarizarea nu este diferențiată. Programul de pregătire doctorală de trei ani este foarte redus, ceea ce afectează calitatea tezelor de doctorat. ASE a transmis adrese către instituțiile statului și către marile firme private, cerându-le să propună teme de cercetare aplicativă, care vor fi incluse în oferta educațională a anului universitar 2017-2018. Finanțarea din fonduri europene a programelor de doctorat și postdoctorat și-a dovedit o utilitate semnificativă în susținerea participării la conferințe internaționale. Accesul cercetării în domeniul economic la finanțare din fonduri publice a fost în acești ani relativ redus, ca urmare a criteriilor de selecție, greu accesibile cercetătorilor români. În schimb, este de remarcat accesul studenților și cadrelor didactice la burse Erasmus. Rămâne discutabilă dorința decidenților de a impune criterii de promovare bazate pe articole publicate numai în reviste din străinătate și pe cărți publicate în edituri din afara țării, criterii aproape imposibil de îndeplinit într-o perioadă scurtă, cum a fost cea a ultimilor ani.[/is_logged_in]Noua „Arcă a lui Noe” – Un business cu suflet, cu lemn, cu stil și cu timp
Iosif Harasemiuc și Rubén Perju sunt parteneri de afaceri și fondatori ai unui brand care se numește NOAH și face ceasuri de mână din lemn, un brand pe care îl regăsim în online, dar despre care, în România, s-a vorbit puțin. NOAH aduce un aer nou în designul de ceasuri, care în România este inexistent.
De unde v-a venit ideea? Îmi place să lucrez cu lemnul și în școala de arhitectură de la Cluj am făcut machete sau obiecte de produs din lemn. Amândoi avem o afinitate pentru acest material cald, care este apropiat de natura umană. Am știut că prin colaborarea designer cu inginer, avem suficientă cunoștințe și resurse pentru a putea construi orice produs pe care îl visam. Iar acum, suntem luați prin surprindere de rezultatul final și de amploarea pe care o ia acest proiect, care a început în 2012 în Suceava. Acum, în 2016, ne-am mutat în Cluj-Napoca, cu tot cu atelier, reușim să culegem roadele și putem să creștem împreună cu echipa noastră. Care este legătura dintre brandul pe care l-ați creat și a cărui notorietate este în proces de dezvoltare și legendara Arcă a lui Noe? Sunt multe asemănări, produsul îl putem asocia cu Arca. Când punem în balanță cele două, există un semn de egalitate: amândouă au fost inginerie avansată, au fost inspirație divină, amândouă sunt rezistente la apă și au un scop precis. Mergem mai departe și ne gândim la Noe care este un personaj biblic, prezentat ca fiind foarte vertical. Atunci noi am considerat că brandul trebuie să se numească Noah, iar în momentul în care orice om aude de noi, se gândește la arca lui Noe. Logo-ul reprezintă Arca, iar numele este Noah, și așa avem două elemente reprezentative care se asociază bine brandului. Ca orice brand, am căutat un nume care să arate bine vizual, să fie memorabil, să aibă impact.
