Evaluarea calității învățământului preuniversitar, în dezbatere publică
Se află în dezbatere publică (dezbateripublice@edu.gov.ro) proiectul de modificare și completare a Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice a organizațiilor furnizoare de educație şi proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea standardelor (standarde de autorizare de funcţionare provizorie și de acreditare), a standardelor de referință (standarde de calitate) și a indicatorilor de performanță pentru evaluarea și asigurarea calității în învățământul preuniversitar.
Metodologia și standardele propuse au fost elaborate de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP). Standardele au trecut printr-o primă rundă de consultări publice (ianuarie 2015-iulie 2016) şi au fost pilotate (martie-iunie 2015) în peste 680 de unități de învățământ preuniversitar de stat din mediul rural și mediul urban. Varianta finală a proiectului integrează observațiile rezultate în urma pilotării și observațiile membrilor Comisiei Consultative a ARACIP.
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice subliniază că „prin noile standarde, activitatea de evaluare instituțională va fi reorientată spre concentrarea activității școlare pe promovarea bunăstării (ante)preșcolarului/elevului și pe îmbunătățirea continuă a rezultatelor învățării. De asemenea, se pune un accent deosebit pe valorizarea resursei umane în educație și pe promovarea răspunderii sociale și a bunei guvernări. Alte două direcții de acțiune sunt fundamentarea funcționării și dezvoltării instituției școlare pe dovezi alături de consolidarea dialogului și a colaborării între instituția de învățământ, părinți, autoritate locală și cu întreaga comunitate, în beneficiul (ante)preșcolarilor/ elevilor”.
Noile standarde sunt centrate pe 10 aspecte esențiale:
1. Comunicarea cu beneficiarii de educație, cu personalul instituției de învățământ, cu instituții și persoane din comunitate și din afara acesteia;
2. Rezultatele învățării obținute de (ante)preșcolari și elevi;
3. Bunăstarea la nivelul (ante)preșcolarilor și al elevilor și al personalului instituției de învățământ;
4. Rezultatele învățării și bunăstarea (ante)preșcolarilor și elevilor aparținând categoriilor defavorizate pe criterii economice, educaționale, culturale, etnice sau de orice altă natură;
5. Rezultatele învățării și bunăstarea (ante)preșcolarilor și elevilor cu dizabilități / cu cerințe educaționale speciale;
6. Rezultatele învățării și bunăstarea (ante)preșcolarilor și elevilor talentați și/ sau capabili de performanțe înalte;
7. Capacitatea managerială și instituțională;
8. Capacitatea profesională a corpului profesoral;
9. Combaterea discriminării, asigurarea drepturilor minorităților și interculturalitatea vieții școlare;
10. Dimensiunea europeană a educației oferite.
Metodologia și standardele propuse vor sta la baza procesului de acreditare și evaluare periodică a unităților școlare și a programelor de studii începând cu anul 2018-2019.
Consultare publică privind evaluarea externă a calității academice
Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) a demarat consultarea publică referitoare la Standardele specifice privind evaluarea externă a calității academice la programele de studii universitare de licență și de master (Standarde specifice). Obiectivul consultării publice este obținerea de observații și propuneri, din partea tuturor părților interesate, pentru finalizarea Standardelor specifice.
Standardele revizuite sunt dezvoltate într-o formă unitară și prezintă o serie de indicatori relevanți în evaluarea calității academice la nivel de domenii de studii de licență și de master, apartenența programelor de studii la un anumit domeniu, precum și enumerarea disciplinelor care definesc specificul unui program de studii. Documentele dezvoltate au scopul de a reprezenta un instrument transparent și eficient de evaluare academică și de a oferi sprijin instituțiilor de învățământ superior pentru elaborarea și/ sau revizuirea programelor de studii, în vederea asigurării corelării între calificările similare oferite de către diferite universități.
Standardele sunt disponibile pe site-ul ARACIS, la adresa www.aracis.ro.
Pentru analizarea observațiilor primite și dezbaterea formei finale a Standardelor specifice, ARACIS va organiza două ședințe de lucru cu reprezentanți ai comisiilor permanente de experți de specialitate ale ARACIS, ai universităților și ai Consiliului Național al Rectorilor.
Construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă ne va scurtcircuita la buzunare
Proiectul privind construirea a încă două reactoare nucleare la CNE Cernavodă este contestat de către Fondul Proprietatea, care susține că prețul negociat cu partenerii chinezi, de 82,5 euro/MWh este exagerat de mare, comparativ cu prețul actual de piața OPCOM, respectiv 35 – 40 euro/MWh. În comunicatul remis presei de către Fondul Proprietatea, se consideră că această diferență uriașă de preț denotă clar că proiectul este nefezabil și nu în beneficiul acționarilor.
„Va fi stabilit un preț de referință pentru care investitorul chinez va primi o garanție sub forma unui contract pentru diferență”, a spus Radu Dudău, coordonatorul strategiei energetice, în cadrul unei conferințe organizate de news.ro. Și președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat pentru continuarea proiectului și că dorește ca negocierile cu partea chineză să se finalizeze cât mai rapid, în ciuda prețului astronomic la care statul român se angajează să cumpere energia electrică.
Dacă ținem cont că cele două reactoare nucleare vor acoperi aproximativ 20% din consumul național de electricitate, creșterea la consumatorul final va fi substanțială. În plus, trebuie ținut cont de scăderea competitivității economiei naționale pe plan extern din cauza scumpirii peste media europeană a energiei electrice.
În schimb, Nuclearelectrica susține că prețul de 82 Euro/MWh reprezintă prețul de piață estimat de Comisia Europeană pentru perioada 2030-2050. „De asemenea, având în vedere datele estimate la nivel European și de Banca Mondială, se preconizează pe termen lung o creștere a prețului la energie. Coroborat, Proiectul Unităților 3 si 4 va fi pus în funcțiune în intervalul 2025-2030, așadar, deși realizarea proiectului implică în prezent utilizarea unui mecanism suport, evoluția ulterioară a prețurilor poate transforma acest mecanism dual în beneficiu pentru consumator”, mai arată Nuclearelectrica.
Dar pe prognozele de preț nu se poate pune mare bază, chiar dacă sunt efectuate de Uniunea Europeană. Sau mai ales de această instituție, care este supusă unor mari presiuni din partea grupurilor de lobby. Iar industria nucleară beneficiază de un puternic grup de presiune, mai ales din partea francezilor care au dezvoltat-o foarte mult.
Dacă ne uităm pe prognozele făcute cu doar doi ani în urmă pentru prețul petrolului ne umflă râsul de capacitatea de anticipare a birocraților de la Bruxelles. Așa că Nuclearelectrica, cât și Guvernul ar trebui să se mai gândească dacă merită sau nu, mai ales că nu facem decât să dăm de lucru muncitorilor chinezi, România nemai dispunând de o industrie nucleară de la producția de echipamente pentru reactoare și până la producerea combustibilului.
Cele mai performante firme din Capitală, premiate de CCIB la cea de a XXIII-a ediţie a Topului Firmelor din Municipiul Bucureşti
„Ediţia din acest an a Topului Firmelor din Municipiul Bucureşti are pentru noi o semnificaţie deosebită, întrucât este primul eveniment de anvergură, dar şi de suflet pentru echipa noastră, organizat după ce am revenit în sediul nostru istoric. Premiem perseverenţa acelor manageri şi antreprenori care nu au renunţat la visul lor şi le recompensăm, chiar dacă doar moral, determinarea pe care au dovedit-o de-a lungul anilor în care şi-au depăşit limitele, au dărâmat mituri, au schimbat mentalităţi şi percepţii, au construit echipe solide şi unite şi au zidit, cu onestitate şi tenacitate, afaceri de elită”, a afirmat prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei bucureştene, în deschiderea ediţiei a XXIII-a Topului firmelor din Capitală, se arată în comunicatul transmis redacției noastre.
La eveniment au participat, alături de oameni de afaceri de succes, personalităţi marcante ale lumii academice şi oficialităţi de la nivelul Executivului, Instituţiei Prefectului, primăriilor de sector şi organizaţiilor neguvernamentale. Printre personalităţile care au onorat invitaţia Camerei bucureştene s-au aflat: dr. Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor; Paul Nicolae Petrovan, prefectul Capitalei; Corneliu Cârstea, subprefectul Capitalei; Tomniţa Michaela Florescu, viceprimar, Primăria Capitalei; Daniela Popa, viceprimar, Primăria sectorului 1; Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti; prof. univ. dr. Pavel Năstase, preşedintele Senatului Academiei de Studii Economice (ASE); prof. univ. dr. ing. Dorel Mihai Paraschiv, prorector, ASE; Andrei Dimitriu, director general al Filarmonicii „George Enescu”, Ion Stănciulescu, preşedintele Patronatului Român din Cercetare-Proiectare; Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor, Doru Simovici, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Bacău.
„Consider evenimentul din această seară o mare sărbătoare. Aş vrea să-l felicit pe preşedintele CCIB, Sorin Dimitriu, pentru că a acordat atâta atenţie companiilor bucureştene care au depăşit cea mai grea perioadă, perioada tulbure a tranziţiei, în care capitalul românesc a avut mult de suferit. Apreciez recunoştinţa pe care o arată domnia sa şi întreg colectivul companiilor Capitalei. Recunoştinţa este astăzi o floare monumentală şi foarte rară, deşi recunoştinţa ar trebui să fie luneta prin care privim lumea”, a afirmat dr. Iulian Iancu, în cadrul evenimentului.
În cadrul evenimentului, au fost acordat o serie de premii speciale. Începând cu anul 2010, Camera bucureşteană decernează, anual, Trofeul HERMES unor personalităţi cu o contribuţie semnificativă la susţinerea şi dezvoltarea si sustinerea activitatii Camerale. Anul acesta, trofeul HERMES a fost acordat prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, presedintele CCIB, pentru consecvenţa şi curajul demersurilor sale în vederea recuperării şi apărării patrimoniului istoric al Camerei bucureştene.
De asemenea, au fost acordate trofee de excelenţă companiilor care în ultimii cinci ani s-au clasat pe prima poziţie în competiţia elitelor, trofeul „George G. Assan” firmei Fan Courier Express SRL pentru „Brandul românesc al anului”, trofeul „Ioan V. Socec” Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, trofee de excelenţă în management: Aristide Caranda (Caranda Baterii SRL) şi Flavia Voinea (Radio România Bucureşti); trofeul de excelenţă pentru promovarea oportunităţilor de afaceri oferite de ţara noastră: echipa „Investiţi în România” – TVR Internaţional. Un premiu special a fost acordat prof. univ. dr. ing. Gheorghe I. Gheorghe, preşedintele Secţiunii Cercetare-Dezvoltare-Inovare a CCIB şi vicepreşedinte al Camerei bucureştene, pentru contribuţia la dezvoltarea cercetării aplicative.
Potrivit metodologiei de top, dintre cele 120.615 de firme cu sediul social în Capitală, care au depus bilanţul aferent anului 2015, au îndeplinit criteriile de eligibilitate 34.390 firme, adică 28,5% din total. Dintre acestea, Camera bucureşteană premiază 6.710 firme, adică 19,5% din totalul firmelor considerate eligibile şi care reprezintă 5,6% din totalul firmelor care au depus bilanţul aferent anului trecut. În vederea realizării unui clasament cât mai obiectiv, firmele câştigătoare sunt structurate pe şase domenii de activitate: cercetare-dezvoltare şi high tech; industrie; construcţii; servicii; comerţ, turism; agricultură, pescuit, piscicultură şi, în cadrul fiecărui domeniu, pe cinci clase de mărime: întreprinderi foarte mari, mari, mijlocii, mici şi microîntreprinderi.
Călin Georgescu, proiect de țară. Între utopie și rațiune
Călin Georgescu este unul dintre specialiștii recunoscuți în România și în afara ei. Călin Georgescu a fost președinte al Clubului de la Roma pentru Europa și un nume care de-a lungul timpului a fost vehiculat de multe ori pentru o funcție publică, inclusiv cea de prim-ministru al României. Din motive necunoscute mie, investirea într-o funcție publică nu s-a materializat niciodată, dar acest lucru nu a fost împotriva dlui. Georgescu. Ba, dimpotrivă. Într-o lume balcanică, în care clasa politică suferă profund în ochii opiniei publice, imaginea lui Călin Georgescu nu a făcut decât să crească. Este văzut ca un specialist, ca un tehnician care pare că nu dorește să vină în politică pentru interese meschine, ci vrea doar să propună un proiect.
Și iată că într-un moment în care instituțiile importante ale României, președinția, guvernul, Academia, lucrează la proiecte și strategii, dl. Călin Georgescu propune un proiect de țară, prin intermediul unei cărți. „Cumpăna României” se numește volumul apărut recent la Editura Christiana. Trebuie să remarcăm că volumul are un subtitlu sugestiv: „Proiectul meu de țară este: hrană, apă, energie, gândit pe baza conceptului de dezvoltare durabilă”. Precizarea este necesară, pentru că în felul acesta înțelegem că demersul editorial al dlui. Georgescu își dorește să depășească nivelul strict al unei apariții editoriale, ci își propune să fie un demers coerent pentru viitorul României în următoarele decenii.
Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament
Se prelungește sesiunea de primire a proiectelor grupurilor de producători
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat prelungirea sesiunii de depunere a proiectelor de investiții prin intermediul submăsurilor 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol” și 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) până la data de 30 decembrie 2016, ora 16.00.
Beneficiarii eligibili pentru acest tip de finanțare acordată prin PNDR 2020 sunt grupurile de producători din sectorul agricol și pomicol recunoscute oficial de MADR (înainte de solicitarea sprijinului, dar după 1 ianuarie 2014), conform legislației naționale în vigoare (Ordonanța Guvernului nr. 37/2005 cu modificările și completările ulterioare), care au ca scop principal valorificarea în comun a produselor agricole, care deservesc interesele membrilor prin investițiile prevăzute în proiect și care se încadrează ca IMM (microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii cf. L 346/2004) – încadrarea în categoria IMM se va demonstra doar la depunerea Cererii de Finanțare.
Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament
Fonduri europene gestionate direct de orașe
Pentru prima oară, în exercițiul bugetar 2014-2020, orașele au responsabilitate directă în gestionarea fondurilor europene – aceasta a fost ideea centrală a evenimentului care a reunit la București primari ai mai multor orașe din România și reprezentanți ai unor municipalități din alte țări și ai Comisiei Europene. Evenimentul a cuprins conferința „Orașul meu în Europa noastră”, workshop-ul Rețelei de Dezvoltare Urbană și un târg de realizări în economia circulară. Detalii asupra aplicării în România a finanțării directe, conform Agendei urbane a Uniunii Europene, a prezentat comisarul european pentru politică regională Corina Crețu:
Beneficiare vor fi 39 de municipii. Nu va beneficia capitala, deoarece București-Ilfov intră în categoria regiunilor în tranziție, având PIB pe cap de locuitor între 75% și 90% din media europeană, pe când celelalte regiuni de dezvoltare economico-socială de la noi se situează sub acest interval și deci sunt eligibile pentru astfel de alocare.„Fondurile disponibile pentru orașele din România în perioada de programare 2014-2020 oferă oportunități deosebite. Trebuie să recunosc faptul că sunt foarte mulțumită că România a ales să aloce aproape 1,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea urbană durabilă, fonduri care vor fi gestionate în mod direct de către orașele reședință de județ. Aceasta reprezintă 11% din alocarea prin Fondul European de Dezvoltare Regională pentru România și este mult peste nivelul minim de 5% și peste media UE, de 8%”.
Cum aplici modelul „dați un leu pentru Ateneu!” în secolul XXI
Finanțarea participativă (crowdfunding) este o metodă de obținere a resurselor financiare prin contribuția unui grup de oameni, ca o metodă alternativă la creditul bancar, listarea la bursă, sprijinul financiar public, fonduri proprii sau altele. Deși denumirea de crowdfunding este folosită începând cu secolul XXI, această metodă de finanțare a fost folosită în trecut în diferite situații.
Cu titlu de exemplu, amintesc faptul că în anul 1886 a fost inaugurată Statuia Libertății în portul din orașul New York pentru a celebra împlinirea a 100 de ani de la câștigarea independenței Statelor Unite ale Americii. Statuia a fost construită în Franța prin metoda crowdfunding-ului, iar Statele Unite ale Americii au construit soclul statuii apelând la aceeași metodă de finanțare. Pentru strângerea fondurilor financiare necesare construirii soclului, Joseph Pulitzer a afirmat că statuia reprezintă „un dar al tuturor cetățenilor francezi, către toți cetățenii Americii”.
Un alt exemplu poate fi Ateneul Român, care a fost construit în perioada 1886-1888 prin metoda crowdfunding-ului sub sloganul „Dați un leu pentru Ateneu!”. De-a lungul timpului, și alte numeroase proiecte au fost finanțate prin această metodă, cu precădere în muzică, film sau literatură.
În prezent, prin tehnologia internetului a fost facilitat accesul la finanțarea prin crowdfunding. Astfel că la nivel internațional putem menționa site-uri precum Kickstarter, IndieGoGo, GoFundMe etc, iar la nivel național Multifinanțare, Creștem idei, Pot și eu, We are here etc.
Chiar dacă oportunitatea accesării fondurilor prin crowdfunding va fi apreciată de la caz la caz, un lucru este sigur, crowdfunding-ul funcționează și este în creștere1. Pentru dezvoltarea jocului video Star Citizen au fost strânși prin crowdfunding peste 117 milioane dolari, iar fondurile strânse sunt în creștere, astfel că doar în ziua de 26 iulie 2016 au fost strânși aproximativ 30.000 dolari. Pebble Time este un smartwatch lansat pe piată tot în urma finanțării prin crowdfunding3, astfel că aproximativ 80.000 de oameni au finanțat cu aproximativ 20 milioane dolari crearea acestui produs.
Consultanță fiscală pentru întreprinzători, prin România Durabilă
Proiectul „România Durabilă” și-a derulat un nou episod al demersului consecvent care pune față în față probleme, întrebări, îndoieli, temeri ale micilor întreprinzători exponenți ai economiei private și soluții sau cel puțin idei valorificabile din expertiza profesioniștilor, precum și din autoritatea decidenților. De data aceasta, subiectele de consultanță pentru IMM-uri au gravitat în zona fiscală. Punctul de plecare l-a constituit reafirmarea de către moderatorul dezbaterii, Daniel Apostol, a nevoii de informare, de formare și, înainte de orice, de educare financiară concretă.