Valea Laserului: Facilități pentru start-up-uri de cercetare
Viceprim-ministrul Costin Borc, ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, vede ansamblul de la Măgurele „ca bază a unui proiect România Competitivă, legat de conceptul de industrializare 4.0, care să cuprindă industrie, furnizori locali, start-up-uri, cercetare-dezvoltare”. O posibilă piedică în realizare, apreciază ministrul, ar ține de „lipsa capacității administrative”, motiv pentru care propune „concentrarea la nivelul unei agenții guvernamentale”.
Consonant, ministrul Finanțelor Publice, ec. Anca Dana Dragu, s-a referit la politica fiscală de sprijinire a domeniului IT și a start-up-urilor: „Ca facilități, din august, impozitul pe venit e zero pentru persoanele care lucrează în cercetare-dezvoltare. În curând vom adopta extinderea la start-up-uri cu profil de cercetare. Avem un proiect cu Fondul de Garantare pentru IMM-uri în folosul noilor companii start-up”.
La rândul său, secretarul de stat Dan Barna în Ministerul Fondurilor Europene a anunțat lansarea programului „Diaspora Start-up”, prin care românii din afara țării vor putea „nu neapărat să se întoarcă, ci să-și deschidă afaceri în România”. Activarea diplomației științifice ca implicare specifică în proiectul ELI-NP se află în atenția Ministerului Afacerilor Externe. Prof. univ. dr. Mihai Dima, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și Inovare, a subliniat că „existența la ELI-NP a unor facilități de vârf pe plan mondial face să existe țări foarte interesate pentru dimensiunea științifică a ofertei, căreia prin Laser Valley i se va adăuga și dimensiunea economică”. Practic însă, președintele ANCSI atrage atenția că „procedura încadrării specialiștilor veniți din străinătate nu este fluidă”, ceea ce creează dificultăți.
Din perspectiva Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, secretarul de stat Cezar Soare afirmă disponibilitatea inițierii unui program pentru realizarea în zonă de locuințe, centre medicale și alte facilități pentru populație.
Valea Laserului: Investiții care pot genera 600 milioane euro anual
Dotarea cu instalații, punerea în funcțiune și activitatea laserului și a sistemului de raze gama de la Măgurele, precum și dezvoltarea întregii zone, impun corelarea unui ansamblu de factori. Li se spune actori, părți implicate, stakeholders – chiar cu forma „stecholderi”, semn al frecvenței, intrării în uz și adaptării termenului; altfel spus, obișnuință și asumare. Sunt ministere, institute de cercetare, universități, întreprinderi, clustere. Pentru concentrarea demersului lor și armonizarea cu viziunea ansamblului, s-au reunit în evenimentul „Highest Level Stakeholders Meeting”, dincolo de termeni, cea mai importantă fiind acțiunea.
„E nevoie de un concept de guvernanță care să includă mai multe instituții, pentru că până acum lumea s-a concentrat pe partea științifică, pe construcția acestei facilități care va găzdui laserul”, a subliniat prim-ministrul Dacian Cioloș, prezent la reuniune, argumentând că „dincolo de instituțiile guvernamentale sau cele de cercetare de acolo, trebuie să motivăm, să incităm și să implicăm și autoritățile publice locale, și mediul de afaceri. Investițiile pot genera o cifră de afaceri de peste 600 milioane euro anual și până la 6.000-7.000 de locuri de muncă, cu valoare adăugată ridicată. Este momentul să dăm semnalul că avem la Măgurele o mină de aur, un potențial de dezvoltare foarte mare, mai greu de valorificat strict de către autoritățile locale și de aceea avem nevoie de implicarea coordonată a mai multor factori. Pentru un astfel de proiect, este necesar și un impuls mai mare decât de obicei. Guvernul își va oferi sprijinul, iar, în mandatul acesta, vom face ceea ce ține de noi pentru a facilita coordonarea resurselor de dezvoltare în regiune”.Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament: http://www.economistul.ro/abonamente/
Valea Laserului – de la cercetare de top la business high tech
Numită în sens generic cel mai mare laser din lume, Infrastructura Luminii Extreme – Fizică Nucleară (Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics – ELI-NP), este caracterizată în termeni de specialitate drept „cea mai avansată infrastructură de cercetare din lume care se va axa pe studiul fizicii fotonucleare și aplicații ale acesteia, fiind alcătuită dintr-un laser de foarte mare intensitate constând din doi laseri cu pulsuri ultrascurte de 10PW și cel mai strălucitor fascicul reglabil de raze gama”.
Tot din surse specializate, se pot sintetiza trăsăturile investiției aflate în plin proces de concretizare pe platforma având ca nucleu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” de la Măgurele. ELI-NP este un proiect cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională și face parte din Planul pe Termen Lung al Fizicii Nucleare din Europa, ca infrastructură majoră. Structural, cuprinde două componente: „un sistem laser de foarte mare intensitate, cu două brațe laser de 10 PW, capabile să atingă intensități de ordinul a 1023 W/cm2 și câmpuri electrice de 1015 V/m; un fascicul γ foarte intens (1013 γ/s) strălucitor, cu o lărgime de bandă de ~0.1%, cu E γ până la 19,5 MeV, care este obținut prin retroîmprăștierea incoerentă Compton a fotonilor dintr-un fascicul laser pe un fascicul foarte strălucitor, intens, de electroni (Ee până la 720 MeV), produs de un accelerator clasic”.Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament: http://www.economistul.ro/abonamente/
Valea Laserului, Măgurele: Noua destinaţie pentru investiţii
Oamenii care vor lucra la Măgurele vor fi niște mici semizei! Ei vor coagula lumina într-o rază laser care la capacitatea de vârf va ajunge să aibă o forță de 10% din puterea Soarelui. Toată această desfășurare științifică va avea aplicații în domenii precum: medicină, industrie, protecția mediului sau industria de apărare. Laserul de la Măgurele poate fi un exemplu fericit pentru economia românească. Vorbim de prea multe ori despre o realitate a economiei românești, și anume, aceea că suntem în fața unei economii „low-cost”. Laserul de la Măgurele este o realizare de vârf, din toate punctele de vedere, care sfidează acea zonă a economiei românești cantonată în produse cu valoare adăugată scăzută. Proiectul de la Măgurele arată că România poate excela într-un domeniu lăsat multă vreme în umbră, este vorba despre sectorul de cercetare-dezvoltare, dar care este esențial pentru economia modernă.
În ultimii 20 de ani, ne-am obișnuit să spunem că România nu reușește să atragă fonduri europene. Motivele invocate au fost foarte diverse, dar aici merită numite cele referitoare la incapacitatea administrativă de a realiza proiecte și la faptul că fondurile europene sunt strict controlate, din punctul de vedere al legalității cheltuirii lor, de instituțiile de la Bruxelles, fapt care le face mai greu de deturnat și ca atare neinteresante pentru mediul local. Dacă la Măgurele se poate, atunci se poate să construim și autostrăzi!
În fine, proiectul de la Măgurele trebuie să fie un exemplu și pentru dezvoltarea regională. Un astfel de proiect industrial aduce în zonă investitori români și străini și este un adevărat motor de dezvoltare. Nu putem face câte un laser în județul Vaslui, în Neamț, în Harghita sau Covasna, dar autoritățile locale trebuie să înțeleagă din Valea Laserului că dacă la Măgurele se poate, atunci se poate să vină investitori și în zonele defavorizate ale României, cu condiția să existe proiecte bine făcute.
Isteria Pokemon s-a stins
„Pokemon Go” este probabil cel mai de succes joc pentru smartphone-uri din istorie – dar cu siguranță și jocul care a făcut cele mai mari furori în acest an. Însă, la fel de rapid cum a apărut pe piață, s-a declanșat și declinul, după ce a atins vârful de popularitate în luna iulie. Nici producătorul acestuia, compania Niantic, nu a făcut nimic pentru a-l revigora.
Cauzele care au condus la dispariția prematură a acestui joc ce a născut pasiuni extreme, dar și contestări la fel de dure sunt rezumate de „Business Insider” astfel:
- S-a diminuat foarte mult numărul de jucători activi. După volumul accesărilor din App Store, nu ar fi surprinzător dacă numărul jucătorilor s-ar fi redus chiar și cu 90% față de vârful din iulie
- După ce vânează o lună sau două, cei mai mulți dintre jucători reușesc să „prindă” majoritatea pokemonilor și să epuizeze practic toate punctele de interes ale jocului.
- Toate funcțiile care pot fi utilizate cu titlu gratuit s-au epuizat, astfel că toate punctele fierbinți au murit.
- Cu nimic nou de urmărit, motivația pentru a explora în continuare este mult mai mică.
Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament: http://www.economistul.ro/abonamente/
Romsilva, cel mai mare furnizor de lemn pentru piaţa românească
În continuarea dialogului cu ing. Ciprian Dragoș Pahonțu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, privind funcțiile pe care pădurea le îndeplinește (de producție și de protecție), abordăm câteva concretizări la zi ale acestora: răspunsuri la cerințe ale industriei de profil, dezvoltare și necesități proprii silviculturii, legislație în domeniu, formare și educație în spiritul ocrotirii pădurii și înțelegerii managementului forestier.
Tinerii silvicultori, performeri la YPEF
Tinerii silvicultori Sylvya Pașca, Georgiana Mătieș și Daniel Toma, alcătuind echipa Colegiului Național „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu Mureș, coordonați de prof. Daniela Pogăcean, au reprezentat România la finala europeană a concursului YPEF – Young People in European Forests („Tinerii în Pădurile Europei”) desfășurată anul acesta în Letonia, cu participanți din 12 țări. Sylvya Pașca a realizat performanța clasării pe locul II. ,,Îi felicit pe tinerii noștri, iubitori de silvicultură, pentru participarea la acest concurs european important în educarea tuturor tinerilor și mă bucur pentru performanța Sylvyei, care a obținut locul al doilea. Romsilva este implicată puternic în educația forestieră, pentru că aceasta contribuie direct la dezvoltarea durabilă a pădurilor din România, unul din obiectivele de bază ale Regiei”, subliniază directorul general Ciprian Dragoș Pahonțu. Romsilva se implică direct în organizarea etapei naționale de la prima ediție (2011), iar anul acesta a finanțat deplasarea la competiția organizată în Parcul Natural Tervete, de către administratorul pădurilor de stat din Letonia – Latvia’s State Forests (LVM). Ediția precedentă, din 2015, a fost organizată în țara noastră, de către Romsilva.Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament: http://www.economistul.ro/abonamente/
Iași, capitala celei mai sărace regiuni din UE
Județul Iași, cu peste 770.000 de locuitori este al doilea, după municipiul București raportat la numărul de locuitori. Din punct de vedere economic, județul și în special municipiul Iași au atras investiții din zona producătorilor de componente auto, dar și în IT. Avantajul Moldovei este dat de forța de muncă mai ieftină decât în restul țării. Un alt avantaj competitiv al Iașiului este dat de existența unui centru universitar puternic, cu două instituții de învățământ de prestigiu: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” și Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” – care împreună școlarizează 40.000 de studenți. Astfel, Iașiul beneficiază de specialiști în domenii diverse de activitate, ceea ce atrage investitorii. Totuși, la nivelul județului, spre deosebire de municipiul Iași, rata ocupării forței de muncă este relativ scăzută, 150.000 din totalul locuitorilor fiind salariați. Spre exemplu, în județul Timiș, care are cu 20% mai puțini locuitori, numărul salariaților este de 225.000, arată datele Comisiei Naționale de Prognoză.
Astfel, valoarea PIB per capita a ajuns anul trecut în județ la aproape 5.400 de euro, cu 20% mai scăzută decât media înregistrată la nivel național, dar cu aproape o treime mai mare decât cea înregistrată la nivelul regiunii din nord-estul țării, arată datele Comisiei Naționale de Prognoză (CNP).
Salariul mediu net în județul Iași a fost în 2015 de 1.800 lei pe lună, mai mic decât
Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament: http://www.economistul.ro/abonamente/
Timişoara, tot mai aproape de Bucureşti
Geografic, Timişoara se află la circa 560 de kilometri de Capitală. Economic, se situează în imediata vecinătate. Ca produs intern brut pe locuitor, aportul economic al Timişoarei face ca întregul judeţ să se situeze imediat după Bucureşti, cu 45.435 lei (în 2015), cu 32% peste media națională. Salariul mediu net lunar a depăşit 2.000 de lei anul trecut, valoare imediat apropiată celei din Bucureşti-Ilfov. La nivel ceva mai larg, zona Timișoara-Arad a atins anul trecut, proporţional, 80% din cifra totală a exporturilor Capitalei.
Cel mai bun oraş pentru afaceri
În clasificarea Forbes a principalelor 40 de orașe de la noi, Timișoara este declarat cel mai bun oraș pentru afaceri din România în 2016, calificativ primit pentru a doua oară. Primarul Nicolae Robu apreciază că „în Timișoara merg bine nu doar afacerile din domeniile IT și automotive, ci și alte industrii, prin prisma cifrei de afaceri realizate de companiile respective și a valorii adăugate cu care acestea operează”. O cercetare a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind Planul de mobilitate urbană durabilă pentru polul de creștere Timișoara oferă informaţii care pot contribui la o imagine cuprinzătoare a dinamicii economice a oraşului. Pe fondul scăderii populației orașului în ultimii 10 ani cu 0,3%, odată cu creșteri în comunele suburbane, profilul economic al zonei este caracterizat ca diversificat: „fabricarea componentelor auto este deosebit de competitivă. Alte motoare economice semnificative sunt fabricarea de textile și încălțăminte, activitățile de inginerie și consultanță, precum și prelucrarea și conservarea cărnii”.Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament: http://www.economistul.ro/abonamente/
De ce creşte Clujul?
Capitala Europeană a Tineretului în 2015 țintește acum cu mari șanse să devină Capitala Europeană Culturală în 2021. Până atunci, Cluj-Napoca este capitala românească a atragerii de investiții și a dezvoltării de business în timp scurt, post-criză, dând exemple către întreaga țară. Numai vara asta, festivalul UNTOLD a adus încasări în businessul clujean de 23 milioane euro și peste 300.000 de vizitatori în doar patru zile.
Am scris recent o analiză în revista bilingvă DeBizz, analiză pe care o reiau aici, arătând cum Clujul este o frumoasă poveste de succes pe care prea rar și prea puțin o dăm ca exemplu restului țării. Cu o forță de muncă înalt calificată și o repartizare echilibrată a resurselor materiale, județul Cluj reprezintă unul din polii de creștere economică la nivel regional și național. Clujul este lider în evoluția principalilor indicatori economico-sociali din regiune în 2016. Iar multe publicații economice precum DeBizz, FORBES, CAPITAL sau Piața Financiară nu se sfiesc să arate atributele succesului clujean: capitala economică a Transilvaniei depășește anul acesta Capitala de facto a României în topul celor mai bune orașe pentru afaceri.Piaţa imobiliară: Cluj mai scump decât Bucureşti
Cluj-Napoca este acel oraș al țării în care oamenii vin să trăiască în timp ce restul țării suferă de depopulare. Dacă între recensămintele din 1992 și 2002 Capitala a pierdut peste 140.000 de locuitori (respectiv 7% din populația totală), clujenii s-au împuținat cu numai 10.000 (respectiv o scădere de doar 3%). Mai mult, între 2002 și 2011 populația Bucureștiului a mai scăzut cu 43.000 de locuitori (minus 2%), în timp ce în orașul de pe Someș au apărut 7.000 de locuitori în plus (creștere de 2%). Când spui Cluj-Napoca, te gândești la IT, la parcuri industriale care atrag investitori de renume și clădiri de birouri, la autostrada care va lega Clujul de Occident, la aeroportul internațional care o face deja, dar există companii care performează în domenii precum energie, produse cosmetice, transporturi de marfă pe calea ferată, producția dalelor din ceramică și producția de software. Clujul devine căutat și la nivelul tranzacțiilor imobiliare, acest domeniu a fost cel din care a provenit unul dintre primele semne că Bucureștiul va fi depășit de Cluj-Napoca în topul celor mai bune orașe pentru afaceri: în 2015, Cluj-Napoca a devenit orașul cu cele mai mari prețuri solicitate pe metru pătrat de apartament. În orașul de pe Someș, la finalul anului trecut, un metru pătrat util de apartament costa, în medie, 1.111 euro, în timp ce în București prețul
era de 1.094 euro pe metru pătrat util, conform unei analize realizate de portalul Imobiliare.ro.
