Industria auto a devenit una dintre ramurile importante ale economiei românești. Între sectoarele economice, aceasta se plasează pe locul al patrulea, cu o pondere de 4,7% din total, aproape la egalitate cu sectorul producerii de energie care deține, la nivelul anului trecut, 4,9%. De la preluarea companiei Automobile Dacia de către grupul francez Renault în 2005, numărul companiilor din domeniu, precum și afacerile acestora, a crescut de peste cinci ori în 10 ani, de la 3,8 miliarde euro la peste 20 miliarde euro în 2015. Cu toate acestea, ponderea Automobile Dacia și Ford în cifra de afaceri a întregului sector a scăzut la mai puțin de o treime, 71% aparținând companiilor producătoare de piese și subansamble, conform datelor comunicate de Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM). Ascensiunea puternică, care a devansat așteptările specialiștilor, s-a bazat aproape exclusiv pe investiții străine. Astfel, procentajul din cifra de afaceri care a revenit companiilor cu capital românesc din totalul celei înregistrate în industria auto a fost, în 2014, de 12%. Sectorul auto deține însă cea mai mare pondere la export, cu aproape un sfert din total, în 2015 valoarea exporturilor însumând 13 miliarde euro.
Cu toată această evoluție spectaculoasă, datele statistice fiind edificatoare în acest sens, sectorul industriei auto se confruntă cu probleme structurale tot mai acute, atrage atenția Constantin Stroe, președintele ACAROM. El spune, de exemplu, că în vestul țării s-a ajuns la o penurie de mână de lucru calificată. Astfel, în această regiune nu mai pot fi deschise noi fabrici de profil, sau că producția celor existente să se mărească semnificativ. Acest fenomen este cauzat și de numărul redus de școli specializate în domeniile necesare industriei auto, ceea ce frânează dezvoltarea multor companii care nu găsesc personal calificat. Pe de altă parte, în zonele în care au existat unități importante ale industriei prelucrătoare, și ar exista muncitori calificați, infrastructura precară nu permite deschiderea de noi fabrici. Importanța acestui sector este dată și de cei peste 200.000 de angajați la nivel național.
Analiștii economici consideră că acest sector face parte din modelul de dezvoltare economică a României. În general, există două modele de dezvoltare, prin specializare sau diversificare. Însă capacitatea de diversificare a unei economii este direct proporțională cu dimensiunea acesteia. Iar puterea economică a României nu este suficient de mare pentru a se putea vorbi de posibilitatea de dezvoltare prin diversificare. Astfel că nouă nu ne rămâne decât specializarea, cel puțin în această etapă de dezvoltare.
O altă problemă majoră cu care se confruntă majoritatea investitorilor, dar în special cei din industria auto, constă în instabilitatea climatului economic și lipsa de consecvență a guvernelor din ultimii 20 de ani, ceea ce a dus la sistarea dezvoltării infrastructurii. În această perioadă au dispărut complet din peisajul industrial mari companii care puteau integra pe orizontală sute de alte firme. Este cazul foarte cunoscutelor Tractorul Brașov, Autobuzul București și ARO Câmpulung. Slaba dezvoltare a infrastructurii a condus până în prezent la pierderea a unor investitori de marcă, precum Mercedes, care s-au reorientat spre alte țări din regiune, ca Ungaria sau Polonia pentru construirea de noi uzine.
Cu toate acestea, în ultima perioadă au fost consemnate evoluții tehnologice semnificative în industria auto din România. A început fabricația de motoare ecologice din ultima generație atât la Dacia, cât și la Ford Craiova. A fost inaugurată o nouă fabrică de cutii de viteze moderne pentru mari producători internaționali: Daimler la Star Transmission Sebeș/Cugir și alianța Renault-Nissan la Dacia. În domeniul microelectronicii și mecatronicii avansate, care includ și activități de cercetare-dezvoltare, au investit companii precum Continental, Bosch, Infineon, Delphi, Draxlmaier și Kendrion. Au apărut companii noi în Banat, Brașov, Sibiu și Argeș care au introdus în fabricație tehnologii noi pentru componente auto complexe realizate din mase plastice, cauciuc și materiale compozite.
Anul 2016, marchează, din păcate, cea mai mare scădere din ultimii 10 ani la producția de autovehicule. În timp ce producția celor două mari fabrici de asamblare, Dacia și Ford, a scăzut cu 8,2% în primele șapte luni ale anului, iar exporturile s-au redus cu 8,4%. Conform datelor APIA, doar în luna iulie, numărul de automobile asamblate a scăzut cu 24%, față de aceeași lună a anului trecut, până la 29.932 de unități. Aceasta când de regulă luna iulie marchează un vârf de producție, pentru a se putea acoperi cererile din luna august, perioadă rezervată reviziilor generale ale liniilor de montaj. Una dintre principalele cauze ale acestei involuții a sectorului este pusă de specialiști pe seama întârzierii lansării unor modele noi ale celor doi constructori auto: Dacia și Renault. Astfel, în 2016, lansarea celor două noi modele Logan și Sandero facelift este programată pentru sfârșitul anului, iar intrarea în producție la Craiova a modelului Ford Ecosport de abia în a doua jumătate a anului trecut au atras o diminuare a producției de autoturisme atât la Mioveni, cât și la Craiova.
Companie cu capital privat, integral românesc, înființată în anul 1999, este distribuitor național al input-urilor de bază pentru producția agricolă: know-how, semințe, produse pentru protecția plantelor, îngrășăminte pentru sol, fertilizanți foliari, bioregulatori etc. Clienții (partenerii) săi sunt fermieri din toată țara (cultivatori), distribuitori locali, procesatori de produse agricole. Micii fermieri sunt deserviți fie prin magazinul propriu, fie prin intermediul magazinelor sau a distribuitorilor locali.
FIRMĂ DE TIP „CLUSTER”
Naturevo este o firmă de tip „cluster”. Astfel, selecția furnizorilor se face la nivelul standardelor internaționale, utilizând doar produse acceptate la nivel UE; distribuția produselor se face în paralel cu know-how-ul necesar; compania sprijină desfacerea produselor agricole obținute de fermieri către piețele interne și internaționale; echipa de vânzări reunește ingineri agronomi cu cunoștințe complexe în domeniul agricol și care beneficiază de training în mod continuu, pentru dezvoltarea și consolidarea cunoștințelor. Naturevo are ca firme afiliate: Naturevo Praxis SRL; Naturevo Barter SRL; Naturevo Bulgaria OOD.
VALORI NATUREVO
FLEXIBILITATE PROFESIONALISM ÎNCREDERE EMPATIE CONSULTANȚĂ CERCETARE ȘI INOVAȚIE ÎNVĂȚARE CONTINUĂ
MISIUNE NATUREVO
Naturevo identifică nevoile fermierilor din România, cărora le recomandă soluții de calitate sub marca tehnologiilor Flexitechagro® pentru agricultură. Tehnologiile Flexitechagro® sunt rezultatul cercetării și inovării continue și reprezintă soluții adaptate condițiilor specifice din România și a schimbărilor climatice din ultimii ani, pentru realizarea unei agriculturi durabile. Naturevo sprijină fermierii pentru a obține producții mai mari, mai curate și produse de o calitate superioară, în condițiile menținerii și îmbunătățirii ecosistemelor. Totodată, Naturevo oferă valoare adăugată produselor din portofoliu prin asigurarea consultanței pentru problemele fermierilor din toate zonele țării și contribuie la creșterea nivelului de trai, prin asigurarea accesibilității la cele mai noi informații în domeniul nutriției și protecției plantelor.
CERCETARE-DEZVOLTARE
Activitatea de cercetare și dezvoltare derulată de Naturevo are ca rezultat selectarea și introducerea în programe a produselor care cresc randamentul de utilizare a nutrienţilor, reduc consumurile energetice şi de apă, cresc rezistenţa plantelor la factorii de stres biotic şi abiotic. De asemenea, Naturevo dezvoltă programe integrate pe bază de teste multiple în locaţii diferite,în funcţie de condiţiile pedo-climatice specifice. În plus, Naturevo elaborează teste de compatibilitate fizică, stabileşte reţete optime, tehnice şi economice și întocmește programe adaptate dinamic în funcţie de evoluţia factorilor de producţie (sol, climă, echipamente).
PROGRAME NATUREVO
FLEXITECHagro® – tehnologii flexibile pentru agricultură cu produse care cresc randamentul de utilizarea a nutrienților, reduc consumurile energetice și de apă și cresc rezistența plantelor la factorii de stres biotic și abiotic.
Naturevo ECO – tehnologii pentru agricultura ecologică. Naturevo, distribuitor autorizat din România de produse pentru agricultură ecologică, certificat de Organismul de Certificare AustriaBioGarantie.
Concept 0,00 reziduuri – îmbinarea armonioasă a factorilor de producție, astfel încât în produsul agricol să nu existe reziduuri sau limitele să fie mult sub cele acceptate.
PROGRAME NATUREVO FLEXITECHagro®
FLEXITECHagro® înseamnă tehnologii flexibile pentru diverse culturi și zone pedo-climatice.
Aspecte determinante în elaborarea tehnologiilor:
Specificitatea și diversitatea condițiilor de cultură a plantelor (sol, climă, loc etc.);
Dinamica factorilor de producție de-a lungul vegetației;
Potențialul tehnico-economic al fermierilor;
Evaluarea profitabilității;
Respectarea principiilor și recomandărilor de bune practici – agricultură durabilă;
Asigurarea profitabilității culturii;
Trasabilitatea produsului agricol.
MIJLOACE UTILIZATE ÎN PROGRAMELE FLEXITECHagro®:
Cele mai noi cunoștințe în domeniu;
Ghidurile de bune practici agricole – conform cu legislația UE și recomandările agrotehnice;
Semințe și material de plantat în funcție de zonele de cultură și de specificitatea condițiilor locale;
Îngrășăminte de sol adaptate pentru caracteristicile solului, plantă cultivată, cultura anterioară și creșterea randamentului de utilizare a elementelor nutritive etc.;
Fertilizanți foliari complecși cu macro și microelemente specifice pentru culturi, faze de vegetație, carențe, cu efecte complementare, sinergice sau colaterale etc.
MIJLOACE UTILIZATE ÎN PROGRAMELE FLEXITECHagro®:
Insecticide, fungicide, erbicide, acaricide, rodenticide integrate în programele FLEXITECHagro®, la nivel ICM (Management Integrat al Culturilor);
Bioregulatori, stimulatori de creștere, metabolism, înrădăcinare, răsărire sau inhibitori;
Produse pentru tratarea semințelor și a materialului de plantat;
Produse pentru combaterea dăunătorilor din depozite.
NATUREVO ECO
Sănătatea consumatorilor de produse agricole realizate prin agricultura ecologică și un mediu înconjurător curat sunt cele mai importante beneficii ale folosirii produselor ecologice. Naturevo selectează de la furnizori internaționali produse care sunt pretabile agriculturii ecologice și le recomandă în programele FLEXITECHagro® – ecologic. În acest scop sunt folosite produse cu viteză mare de degradare în sol, mediu, plantă, sunt adăugate produse care măresc viteza de degradare a unor pesticide sau fertilizanți, sunt folosite produse naturale cu efecte de mărire a rezistenței la infecții, factori de stres și este potențată activitatea microorganismelor folositoare, îmbunătățind absorbția selectivă.
Naturevo este primul distribuitor autorizat din România de produse pentru agricultura ecologică, certificat de Organismul de Certificare AustriaBioGaranție
ACTIVITĂȚI NATUREVO
Distribuire la nivel național a input-urilor de bază pentru producția agricolă.
Consultanță și soluții tehnice asigurate fermierilor prin intermediul echipei de vânzări, a departamentului tehnic și de marketing.
Evaluare clienți și urmărire activități financiar-contabile și juridice.
Barter – Naturevo preia de la fermieri mari cantități de produse agricole (cca. 6% din cifra de afaceri) și se implică în comerțul de tip barter cu legume și fructe, care se derulează majoritar pe piața internă.
Transport în interes propriu și la terți, specializat pentru: mărfuri generale (1,5 t/3,5 t/7,5 t/24 t); mărfuri ADR (1,5 t/3,5 t/7,5 t/24 t); cereale (24 t).
PORTOFOLIU
Naturevo- Produse pentru protecția plantelor (PPP)-Adama Alcedo (Alchimex) Arysta LifeScience BASF Bayer CropSciene Dow AgroScience Summit Agro United Phosphorus LimitedFertilizanți, bioregulatori, produse eco-Ag-Chem Altinco Ameropa Borealis L.A.T. Gmbh CICH Navodari Compo Omya International Timac AgroSEMINȚEBiocrop Dow AgroScience Euralis Semințe Monsanto RAGT Saaten Union SCDA Teleorman Rapool Ring România
Portofoliul este dinamic și se adaptează în funcție de condițiile specifice pieței și pentru că este necesar ca tehnologiile să se adapteze la condițiile impuse de schimbările climatice. Toate produsele incluse în portofoliu corespund principiilor impuse de agricultura durabilă. Portofoliul Naturevo cuprinde 600 de produse, respectiv 800 de repere active, dintre care: 33 produse exclusive, comercializate în diferite variante de ambalare și loturi (aprox. 80 repere).
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a lansat „Programul de Guvernare 2016-2020 al mediului de afaceri”. „Acesta a fost transmis tuturor partidelor politice și așteptăm să ne cheme la discuții să vedem cine și-l asumă. Avem câteva semnale de la partidele mari că ar fi interesate”, a declarat Florin Jianu, președintele CNIPMMR. Programul este structurat pe șapte capitole și cuprinde Măsuri administrative/instituționale, Accesul la finanțare, Sprijinirea și promovarea antreprenoriatului, Stimularea creării de locuri de muncă în sectorul privat, IMM-urile inovative și internaționalizarea, Sprijinirea turismului, Măsuri legislative.
„Dacă acest Program se concretizează, va duce la o creștere a investițiilor, care în prezent sunt la jumătate din cât ar fi nevoie”, a menționat președintele CNIPMMR.
IMM-URILE PROPUN UN NOU MINISTER
Măsuri legislative propuse de CNIPMMR
Adoptarea Legii parteneriatului public-privat
Adoptarea Legii mediatorului de credite, având ca scop:
Adoptarea Legii holding-ului, având ca scop:
Adoptarea Legii fondului de formare profesională a angajaților, care va reglementa:
Finalizarea noii Legi a turismului, care să organizeze domeniul, să stabilească mecanismele de finanțare publice și private pentru turism și destinații, implicarea mediului de afaceri și profesionalizarea administrației pentru turism.
Adoptarea Legii prevenției: nicio sancțiune administrativă fără o acțiune de prevenție.
Adoptarea Legii debirocratizării: unui întreprinzător să nu îi fie cerut niciun document pe care deja îl deține o altă autoritate a statului.
Obiectivele strategice ale mediului de afaceri vizează crearea unei structuri administrative , Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, plasarea României în primele 20 de țări la nivel global, protejarea investitorilor români prin susținerea eforturilor acestora de investiții și promovare a intereselor de export ale acestora. De asemenea, CNIPMMR consideră necesar transferul de autoritate de la stat către entități de tip public-privat, debirocratizarea masivă, un sistem fiscal atractiv, programe de finanțare adecvate antreprenoriatului implementate în parteneriat public-privat și reducerea șomajului în rândul tinerilor cu vârste până în 25 de ani de la 24%, cât este în prezent, la sub 10%, în doi ani, și la sub 5% în următorii doi ani.
Florin Jianu, președintele CNIPMMR
„Programul pe care l-am lansat este rezultatul consultărilor cu membrii din teritoriu și își propune să fie primul program plecat din mediul de afaceri. Măsurile pe care le propunem nu au impact asupra bugetului”, a declarat Florin Jianu.
În opinia inițiatorilor Programului, înființarea Ministerului Antreprenoriatului și Turismului ar trebui să asigure dezvoltarea unitară a politicilor de susținere a IMM-urilor, atragerea de investiții, promovarea exporturilor, implementarea programelor naționale de finanțare a IMM-urilor și a programelor de ajutor de stat. În același timp, înființarea unei astfel de instituții ar îngloba într-un singur loc toate structurile de finanțare ale antreprenoriatului.
În privința accesului la finanțare, CNIPMMR susține un Cod Fiscal care să nu se modifice timp de patru ani, reducerea TVA de la 20% la 19%, începând cu ianuarie 2017, eliminarea impozitului pe construcții special, începând cu ianuarie 2017, menținerea cotei de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor la 1% pentru cele care au un salariat și 3% pentru cele fără salariați și menținerea impozitării la 1% din venit pentru firmele nou-înființate, cu cel puțin un salariat constituite pe o durată mai mare de 48 de luni.
Un punct deosebit de important în cadrul Programului îl ocupă înființarea unei bănci pentru IMM-uri, care să aibă programe speciale de finanțare a IMM-urilor, dar și implementare programelor din fonduri europene.
IMM-URILE EXCLUSE DE LAACHIZIȚIILE PUBLICE
Guvernul României a abrogat prin o Ordonanţă de urgenţă dispoziţiile alin. (2) al articolului 16 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, care dispuneau că „întreprinderile mici şi mijlocii beneficiază de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garanţia pentru participare şi de garanţia de bună execuţie, cerute în achiziţiile publice de produse, lucrări şi servicii”. În acest sens, Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR, precizează: „Cunosc foarte bine acest dosar, ca ministru opunându-mă vehement eliminării acestei prevederi care sprijinea în mod direct IMM-urile la achiziţii publice prin reducerea cu 50% a nivelului impus privind cifra de afaceri, garanţiilor solicitate sau a garanţiilor de bună execuţie. Comisia Europeană a ridicat problema unei discriminări pozitive a IMM-urilor, în sensul că pentru acelaşi contract, se solicită două tipuri de garanţii: un nivel de garanţie pentru o companie mare şi un nivel de garanţie redus la jumătate pentru un IMM. Soluţia pe care am identificat-o şi pe care Comisia Europeană o acceptase a fost aceea a reducerii nivelului garanţiei la 50% pentru toți operatorii, atât pentru IMM-uri, cât şi pentru companiile mari. În acest fel, eliminam discriminarea pozitivă, dar în acelaşi timp menținem un nivel scăzut şi accesibil IMM-urilor pentru care licitaţiile publice reprezintă un balon de oxigen pentru desfăşurarea activitătii, ştiut fiind faptul că, la nivel global, statul este cel mai mare contractor. Nu suntem de acord în niciun fel cu soluţia adoptată de guvern şi solicităm public repararea imediată a acestei injustiții făcute companiilor mici si mijlocii şi capitalului autohton”.
SOLUȚII PENTRU TINERII ȘOMERI
Măsuri concrete sunt propuse și pentru sprijinirea și promovarea antreprenoriatului. Printre acestea se regăsește înființarea gratuită a firmei, 1 euro capital social, o zi înființare, o e-semnătură gratuită, un e-sediu, un prim cont bancar gratuit (dacă se alege deschiderea contului la banca pentru IMM-uri a statului), un grant de maxim 25.000 euro pentru întreprinzătorii debutanți care să acopere 90% din valoarea investiției, proceduri simplificate pentru viza de antreprenor, operaționalizarea legii business angels și a legii privind finanțarea participativă – crowdfunding.
Florin Jianu susține că se impune crearea unui program pentru rezolvarea ratei ridicate a tinerilor șomeri, până în 25 de ani, care sunt în evidența ANOFM și nu urmează niciun program educațional.
„Angajatorii care angajează tineri șomeri, aflați în evidența agențiilor de ocupare a forței de muncă, până în 25 de ani, pe durată nedeterminată și program complet de lucru, să plătească în primul an, o taxă fixă de 100 lei, reprezentând contribuții și impozite, cu obligația păstrării locului de muncă timp de doi ani. Considerăm, totodată, că este necesară creșterea valorii bonurilor de masă de la 9,75 lei/zi la 20,00 lei/zi, fără a fi impozitate la angajat și la angajator și neimpozitarea primelor de Paște și de Crăciun, în cuantum de până la 1,5 ori din valoarea salariului minim pe economie”, a declarat președintele CNIPMMR.
Și turismul se numără printre domeniile vizate de Programul lansat de CNIPMMR. Astfel, pentru acest domeniu se propune buget multianual de promovare a României ca destinație turistică, de la minimum 10 milioane euro pe an, facilități pentru investiții în turism, atragerea de investiții semnificative în infrastructura turistică, reducerea TVA la marja agenției de turism de la 20% la 9%, constituirea Fondului de garantare în turism, Stimularea incoming-ului, implementarea Programului Prima Piscină, operaționalizarea legii voucherelor de vacanță pentru angajații din sistemul public.
ing. Constantin Isac, vicepreședinte al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR)
După protestul de amploare al transportatorilor auto de diverse categorii și în urma deciziei Executivului referitoare la tarifele poliței de răspundere civilă auto (RCA), o apreciere de ansamblu și o privire asupra temei în perspectivă ne oferă ing. Constantin Isac, vicepreședinte al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR:
Dincolo de aprecierile la nivelul străzii, care sunt datele concrete, la scară națională, ale participării la acțiune?
Din datele noastre, ale UNTRR, participarea la protest în București s-a desfășurat cu 600 de mijloace auto, dintre care 200 de autotractoare, autobuze, microbuze în Piața Victoriei și 400 de vehicule pe centura orașului. În restul țării, participări importante s-au înregistrat în Brașov, Constanța, Suceava, Iași, Baia Mare, Oradea, Arad, Timișoara, Pitești. Concomitent, s-au desfășurat acțiuni similare în multe alte orașe mai mici. Cumulat, participarea a fost de peste 5000 de vehicule din toate categoriile, atât în orașe, cât și pe centurile acestora și în puncte de trecere a frontierei.
„(…) este pentru prima oară după 17 ani când Guvernul cu avizul Consiliului Concurenței aprobă înghețarea tarifelor RCA în conformitate cu art. 4, alin. 3, din Legea 21/1996 a concurenței”, subliniază patronatele din transporturile rutiere.”
Piața, transportatorii și companiile de asigurăriPlafonarea prețurilor este apreciată drept „un risc strategic” de către Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, care nu susține ca asemenea intervenții să devină o practică, argumentând: „Odată deschisă această posibilitate, poate să crească apetitul și altor grupuri de interese, din alte sectoare economice, ca să vină cu acest gen de propuneri. Este periculos, întrucât cea mai bună protecție este concurența între actorii din piață. Dacă vine statul și stabilește el un preț, e un risc ca statul să cartelizeze piața. În loc ca acest lucru fie făcut de companii, întâlnindu-se pe la colțuri, vine statul și îi cartelizează el și, pe termen mediu, este mai rău pentru consumatori”. Referindu-se la menținerea pe piața RCA, Virgil Șoncutean, CEO al Allianz-Țiriac, semnalează: „Dacă prețul de referință va fi insuficient, orice scenariu este posibil; o spun cu maximă responsabilitate, nu este un avertisment gratuit. Vom avea dificultăți mari să explicăm acționarilor de ce să rămânem; nu înseamnă că vom ieși. Nu este o discuție cu final cunoscut. Orice scenariu devine posibil și deschis la masa discuțiilor. Această toamnă va fi o toamnă fierbinte în discuția cu acționarii. În prezent, suntem într-un cerc vicios în care toată lumea pierde. Din păcate, nu se discută suficient despre cauze și soluții, se discută despre efecte și despre vinovați. Realitatea de la care trebuie să pornim trebuie bazată pe cifre, nu pe opinii, impresii sau zgomot. Punctul de pornire este frecvența și severitatea daunelor“.
Cum apreciați rezultatul acțiunii, în raport cu solicitările de la care ați pornit?
Rezultatul este mulțumitor. Când spun aceasta, am în vedere componentele atinse, așa cum au fost ele solicitate. A fost adoptată o ordonanță de urgență în ședința guvernului din data de 14 septembrie 2016, prin care s-a stabilit plafonarea tarifelor de primă RCA pe o perioadă de șase luni, conform daunalității înregistrate pe perioada anterioară, daunalitate rezultată din raportul de audit Milliman pentru piața asigurărilor RCA. În perioada imediat următoare, aceste tarife vor fi calculate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), împreună cu reprezentanții patronatelor din transporturi, pentru a se asigura o transparență totală. Tarifele calculate vor fi avizate de Consiliul Concurenței și de guvern, spre a fi aplicate imediat după data de 3 octombrie; de remarcat că, deși în OUG este prevăzută o perioadă de 30 de zile pentru elaborarea și avizarea tarifelor, ne-au fost făcute promisiuni ferme de urgentare maximă. Pentru autocamioanele de peste 16.000 kg, a fost calculat un tarif de primă RCA de maximum 7.500 lei, la care se aplică sistemul bonus-malus. Acest tarif este de trei ori mai mic decât cel aplicat până în acest moment. Pentru celelalte categorii de autovehicule, vor fi făcute calculele în perioada următoare. Prin aceeași ordonanță, s-a obținut adoptarea în interval de șase luni a unei noi legislații pentru asigurările RCA, care să preîntâmpine fenomenele apărute în ultimul an, cum au fost creșterile foarte mari de tarife, necorelate cu nivelul de daunalitate și aplicarea extrem de defectuoasă a sistemului bonus-malus, care a generat handicap concurențial mare, în special pentru transportatorii români cu flote mici.
O componentă pozitivă a hotărârii guvernamentale obținute este și introducerea în noul text de lege a noțiunii de tarif de referință, care să se constituie într-un reper bazat pe principalele elemente luate în calcul, precum daunalitate, frecvență a daunelor, cheltuieli de administrare etc. De asemenea, s-au obținut introducerea sistemului de plată lunară a poliței RCA, precum și aplicarea compensării directe între asiguratul RCA și asiguratorul la care a fost încheiată polița, urmând ca acesta să compenseze cu asiguratorul vinovatului.
Pornind de la acest nivel, ca organizație patronală, ce veți face în perioada următoare?
În etapa imediat următoare, vom supraveghea atent calcularea tarifelor care vor fi aplicate pe perioada de plafonare. În același timp, vom urmări elaborarea noii legi RCA în comisiile de specialitate ale parlamentului.
Până la urmă, domnule director general, cât lemn se taie ilegal din pădurile administrate de Romsilva?
Tăierile ilegale și defrișările masive sunt subiecte sensibile și ,,la modă”, iar presiunea mediatică a dus la exacerbarea modului de prezentare a tăierilor ilegale.
Tăierile și defrișările nu le socotiți totuna?
Datele ultimilor cinci ani nu arată defrișări masive în pădurile administrate de Romsilva. Este adevărat că s-au constatat tăieri în condiții ilegale, care au provocat pagube în fondul forestier aflat în administrarea sau paza Romsilva, dar nu au depășit 0,5% din volumul total de masă lemnoasă recoltat. Partea noastră de responsabilitate e că nu le-am putut preveni din fază incipientă. Facem eforturi pentru diminuarea tăierilor ilegale și pentru combaterea pieței asociate de lemn ilegal. E o activitate complexă, care angrenează gărzile forestiere, jandarmeria, poliția rurală etc. O mare parte din problemele cauzate de tăierile ilegale se va rezolva prin noul pachet de măsuri legislative pentru îmbunătățirea managementului pădurilor și stoparea tăierilor ilegale aprobat de guvern la 31 august, inclusiv ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, care prevede peste 100 de noi sancțiuni și dublarea cuantumului amenzilor. De asemenea, aplicația pentru smartphone ,,Inspectorul pădurii” aduce ca noutate față de sistemul de urmărire a trasabilității masei lemnoase „Radarul pădurilor” repere clare asupra transporturilor de lemn considerate suspecte.
Sunt de-ajuns argumentele acestea în fața celor care arată spre Romsilva în multele împrejurări care țin de distrugerea pădurii?
Cei care acuză Romsilva de distrugerea pădurilor o fac fie pentru că nu dețin informații corecte sau suficiente despre noi, fie pentru că se plasează într-o extremă exagerată, considerând că exploatările forestiere ar trebui interzise complet. Romsilva este regie autonomă de interes național, sub autoritatea statului, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură – Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – și are ca scop principal gestionarea durabilă și unitară a fondului forestier proprietate publică a statului. Se face frecvent confuzia între Romsilva și minister, or acesta are competențe în realizarea politicilor naționale de management silvic și cinegetic, de sinteză, coordonare, monitorizare, inspecție și control. Romsilva nu reprezintă toate pădurile României, ci administrează (nu deține) fondul forestier proprietate publică a statului: 3.150.924 ha, ceea ce reprezentă mai puțin de 50% din suprafața fondului forestier național. Pe lângă această suprafață, mai administrează și asigură paza și protecția, în baza unor contracte de prestări servicii, pentru 1.035.998 ha care aparțin altor deținători. Ce se întâmplă în cealaltă jumătate din pădurile României nu ține de noi. Confuzii se fac și în ceea ce privește ocoalele silvice. Nu orice ocol silvic din România este unitate teritorial administrativă în subordinea regiei. Romsilva are în structura sa 314 ocoale silvice (de stat), dar mai sunt aproximativ 150 de ocoale silvice care gestionează păduri private.
Administrarea presupune și refacerea pădurii, nu? Concret, ce face Romsilva?
Un lucru deosebit de important pe care populația trebuie să îl cunoască este că Romsilva împădurește, în termen de doi ani de la tăierea definitivă, toate suprafețele de pe care s-a recoltat masa lemnoasă, ca urmare a aplicării tăierilor de produse principale. Peste 70% din pădurile administrate au obținut certificarea forestieră a managementului forestier (FSC). Până la ora actuală, Romsilva deține trei certificate FSC care atestă gospodărirea de bună calitate.
Romsilva cumpără terenuri pentru împădurire?
Anul acesta, pentru prima dată Romsilva a dispus alocarea a 25 milioane de lei pentru achiziția de terenuri degradate care urmează să fie împădurite. Sumele sunt asigurate din fondul de conservare și regenerare a pădurilor constituit la nivelul Regiei, potrivit Legii 46/2008 privind Codul silvic. Intenționăm să continuăm în anii următori această politică de achiziție, cu o procedură transparentă, stabilită prin HG 118/2010.
Dar obținerea terenurilor pentru perdele forestiere?
Programul este derulat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, care urmează să organizeze licitații pentru firmele care plantează și întrețin aceste perdele. Romsilva are rol doar în exproprierea terenurilor (în cazul în care proprietarii nu doresc să se implice voluntar în program). Dintre perdelele forestiere existente, aproximativ 740 ha sunt pe terenurile Romsilva. Țara noastră are nevoie de 19.000 ha de perdele forestiere; în prezent există aproximativ 2.000 ha. Sunt în derulare acțiunile de întocmire a documentațiilor cadastrale și înscriere în cartea funciară a terenurilor supuse exproprierii (22,3 ha, pe care urmează să se înființeze perdele forestiere de protecție pe autostrăzile A1 și A2), precum și de evaluare a acestor terenuri în vederea emiterii hotărârii de guvern pentru aprobarea exproprierii și acordarea despăgubirilor cuvenite fiecărui proprietar. Romsilva a realizat din fonduri proprii și în regie proprie un tronson de perdea forestieră de protecție a autostrăzii A2, pe raza comunei Stelnica, județul Ialomița, cu lungimea de 7,897 km și suprafața de 23,69 ha. Deoarece prevederile Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție sunt foarte greu (dacă nu chiar imposibil) de aplicat, s-a constituit un colectiv de lucru, format din specialiști ai Ministerului Transporturilor, Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și Romsilva, care să propună un proiect pentru modificarea legislației și operativitatea procedurilor de expropriere a terenurilor pentru cauză de utilitate publică.
În ansamblu, cum caracterizați utilitatea economico-socială a activităților Romsilva?
Sunt activități uzuale pentru noi, despre care populația nu are informații. Romsilva asigură economia națională cu lemn, cu alte produse si servicii, fără a dezechilibra ecosistemele forestiere ca factori de mediu; asigură populației necesarul de lemn de foc pentru încălzit; sprijină prin sponsorizări cu material lemnos refacerea gospodăriilor distruse de calamități, construirea de școli, lăcașuri de cult etc.; asigură gratuit puieți pentru persoane fizice sau juridice, pentru împăduriri (1 milion de puieți pentru acțiuni derulate de societatea civilă în 2015); personalul silvic participă la stingerea incendiilor și combaterea delictelor silvice alături de organele abilitate. Importanța economiei forestiere, în general, și a sectorului silvic, în mod expres, apare cu mai multă claritate în contextul abordării și înțelegerii conținutului funcțiilor exercitate de pădure: funcția de producție (exploatarea lemnului, obținerea de profit, atingerea indicatorilor economici) și cea de protecție (influențe favorabile sau servicii utile societății).
Interviu cu Mihai Cristian Dărmănescu, creatorul brandului Alfredo Seafood, unul dintre primii trei cei mai importanți jucători de pe piața importatorilor și distribuitorilor de pește și fructe de mare
Care sunt principalele ingrediente ale businessului cu pește și fructe de mare?
Alfredo Seafood este un brand 100% românesc, prezent de 15 ani pe piața peștelui și a fructelor de mare. Am început cu importuri de pește congelat și de cel puțin trei ani comercializăm produse atât proaspete, cât și congelate, sub marca Alfredo Seafood. Cred că unul dintre elementele principale de care ai nevoie pentru a reuși în acest business este pasiunea pentru domeniu și încredere în produsele pe care le promovezi. Peștele este una dintre cele mai importante surse de proteine și trebuie să fie nelipsit dintr-o dietă sănătoasă. Noi ne-am făcut un scop din a descoperi cele mai bune zone de pe glob de unde să aducem pește cât mai puțin conservat, motiv pentru care am optat și pentru sloganul Alfredo: „Pește perfect ales”. Căutăm apele curate, unde se practică pescuitul responsabil, iar zonele de unde ne aprovizionăm sunt dintre cele mai diverse: de la apele Atlanticului de Nord, la coastele Canadei și ale Statelor Unite din Pacificul de Nord și până la Alaska, Atlanticul de Sud, Mediterana, India, Asia de Sud-Est sau insulele Falkland. În momentul de față, Alfredo este între primii trei cei mai importanți jucători de pe piața produselor pe bază de pește și fructe de mare. Scopul nostru este să devenim un vector al schimbării în ceea ce privește tendințele de consum ale românilor.
În România consumul anual de pește este de circa șase kg/capita. Puțin în comparație cu, spre exemplu Spania, unde e aproape 40 kg/capita. Care sunt tendințele pieței?
Începând cu 2013, trendul este unul ascedent. În ultimul an, piața de pește a crescut cu circa 3%, iar pentru cea de fructe de mare estimăm o creștere de 5% pentru anul în curs. Totuși, în momentul de față, românii au o masă pe bază de pește o dată la trei săptămâni, ceea ce este extrem de puțin. În Spania, pentru că tot ați menționat-o, se consumă două mese de pește pe săptămână! Noi vrem să creștem și în România consumul de pește, pentru că este unul dintre cele mai sănătoase alimente, o sursă curată de proteină. În urmă cu 30 de ani, în România se consumau 18 kg/capita, dar după 1990 s-a înregistrat un declin accelerat, până la cinci kg/capita. Alfredo și-a propus să ridice consumul de pește la o masă pe săptămână. Viziunea noastră este să ajungem la această cifră în următorii cinci ani și suntem conștienți că pentru acest lucru e nevoie de efortul concertat al întregii industrii, de la importatori și producători, la retaileri, media și chiar HoReCa.
Ați menționat necesitatea cumulării eforturilor importatorilor, producătorilor, retailerilor din industrie, pentru a stimula creșterea consumului de pește și produse pe bază de pește. Ce trebuie făcut concret în această direcție?
Tendința actuală, pe care am observat-o în rândul consumatorilor, este de orientare spre produse bio, de preferință autohtone. Baza pe care putem promova mai mult alimentația sănătoasă există, deci. Oamenilor trebuie să li se ofere nu doar produse la raft, ci și informație. Sau, de ce nu, educație! Parte din misiunea noastră este și să le explicăm consumatorilor ce înseamnă o dietă echilibrată, de ce nu trebuie să consumăm doar produse dintr-o anumită categorie alimentară în detrimentul celorlalte, de ce e sănătos și recomandat de nutriționiști consumul de pește măcar o dată pe săptămână. În prezent, valoarea pieței este de 350 milioane euro pe an, urmând ca, dacă reușim să ajungem la o masă de pește pe săptămână, așa cum ne dorim, ea să se ridice, peste cinci ani, la un miliard de euro anual.
Care e cel mai ofertant segment al pieței de pește în acest moment și care sunt trendurile pe viitor?
În momentul de față, cele mai mari vânzări din punct de vedere al volumelor le înregistrează macroul, iar, ca valoare, rege rămâne somonul. Viitorul este, cu siguranță, pe piața peștelui proaspăt.
Din ce în ce mai mulți oameni încep să se orienteze spre produse bio. Să încercăm să facem o scurtă clarificare de termeni în ceea ce privește peștele, pentru că am observat că multă lume nu știe care este exact diferența dintre pește sălbatic, pește bio sau pește de acvacultură.
Peștele bio este peștele de acvacultură, pește crescut la standarde de calitate foarte înalte, iar peștele sălbatic este cel prins direct din oceane, râuri sau lacuri. Noi aducem atât pește sălbatic, din cele mai bune zone ale lumii, cât și pește de acvacultură. Majoritatea peștelui din surse interne provine din acvacultură. O altă prejudecată împotriva căreia vom lupta este legată de teama unei categorii a consumatorilor de a cumpăra pește sălbatic, pentru că nu sunt siguri că este proaspăt sau că nu este adus din zone contaminate. Peștele în general, iar cel sălbatic în special, reprezintă un element fundamental într-o dietă echilibrată. Așa că transmit următorul mesaj către consumatorii români: nu evitați peștele sălbatic, pentru că astfel veți avea o dietă mult mai săracă în nutrienți!
Sursele externe de aprovizionare cu pește și fructe de mare acoperă tot globul: de la Atlanticul și Pacificul de Nord, la sudul Atlanticului, China, Vietnam sau India. Dar consumatorul român este dornic și de produse autohtone. Ce surse interne avem?
Noi ne aprovizionăm și de pe piața locală: peștii de apă dulce cum sunt crapul, păstrăvul, șalăul provin din acvaculturi și din pescuit industrial de pe teritoriul României. Dar producția autohtonă s-a diminuat alarmant din cauza braconajului. Populația de pește din Delta Dunării a scăzut dramatic, la circa 10% față de cât era acum 20 de ani, conform unor estimări din piață. Este nevoie de o creștere a responsabilității pentru ca în Delta Dunării, și nu numai, situația să se îmbunătățească și, treptat, să revină la normal.
Toate brandurile care comercializează pește și fructe de mare spun că marfa lor e cea mai bună. Cum procedați?
Este extrem de important să ai cele mai bune surse de aprovizionare, pentru ca produsele pe care le vei oferi consumatorilor să fie de o calitate ireproșabilă. Eu merg în toată lumea pentru a vizita potențialele surse și a vedea dacă peștele care se găsește acolo merită să fie importat și adus pe piața autohtonă. Mă asigur că în acele locuri se pescuiește responsabil, că apele sunt curate, că peștele provenit de acolo întrunește toate criteriile pentru a fi dorit în toate piețele mature. Dar, dacă locurile de unde luăm peștele și fructele de mare sunt foarte diversificate, un lucru rămâne întotdeauna neschimbat: nu facem niciodată rabat de la calitate! Peștele sălbatic, comercializat sub brandul Alfredo Seafood, este cel mai competitiv produs din piața autohtonă. Avem game cu care ne putem întrece cu cei mai premiați jucători europeni, iar în mod special peștele sălbatic, pe care îl marcăm cu sintagma „pescuit în libertate”, este un produs prețios, de tip vânat, care este dorit de consumatorii cunoscători ai unui produs elitist, de o calitate excelentă.
Consider că doar promisiunea unui brand vechi în piață poate asigura garanția morală a unui produs corect.
Dacă în ultimii ani piața asigurărilor s-a confruntat cu probleme din cauza crizei ce a debutat în anul 2008, societățile de brokeraj își consolidează poziția, tot mai mulți români înțelegând că apelarea la un broker de asigurări nu presupune costuri suplimentare și este o soluție în avantajul lor.
Alexandru Ivan: „Am înființat una dintre firmele de brokeraj de pe piață”Alexandru Ivan a debutat în business încă din ultimul an de facultate, în 1996, când, împreună cu doi colegi, a înființat una dintre primele firme de brokeraj de pe piața de capital (Bursa de Valori București și Rasdaq).„Din această firmă, pe care am înființat-o în studenție cu cei doi colegi și care a însemnat ceva pe piață, fiecare a făcut o altă firmă și astfel au rezultat trei firme noi. În piața de capital am activat până în 2002, când am trecut în zona de banking, pe partea de trezorerie, la Raiffeisen. Piața de capital intrase într-o perioadă de declin, investițiile în piața de capital întârziau să apară. După o perioadă la trezorerie, am trecut, tot la Raiffeisen, pe partea de corporate în departamentul care se ocupa de finanțarea sectorului agricol și zootehnic. Am mai activat câțiva ani aici după care am făcut încă o schimbare. Am înființat o firmă de leasing de aparatură medicală (a doua de acest profil din România). După această experiență, m-am alăturat grupului Țiriac, inițial tot pe zona de leasing. Ulterior, am înființat, în cadrul grupului, firma Trust Brokers, care este un broker de asigurare și pe care o conduc din 2011”, declară Alexandru Ivan.
Apelarea la broker nu scumpește asigurarea
Din ce în ce mai ocupați, oamenii caută soluții care să-i scape de anumite griji și una dintre acestea s-a dovedit a fi brokerul de asigurare, care se ocupă de tot ce este necesar pentru o asigurare și poate fi un consultant permanent pentru client. „Intermedierea în asigurări s-a dezvoltat constant în ultimii 10 ani. Oamenii au înțeles că este mult mai ușor să îți faci asigurare printr-un broker decât direct. Pe brokerii de asigurare îmi place să-i asemăn cu avocații. Brokerul este acea entitate care ajută clientul să deslușească ițele contractului și stă alături de client pentru orice fel de asistență. Aceste servicii sunt gratuite. Brokerul este plătit de furnizorul de asigurări, prețul asigurării rămâne același când asigurarea este încheiată prin intermediul brokerului. În multe alte țări, beneficiarul asigurării își plătește singur brokerul. La noi, piața asigurărilor este puțin dezvoltată și oamenii nu văd utilitatea plătirii unui broker. Ar trebui să se înțeleagă necesitatea asigurării, dar în România sunt încă foarte mulți care plătesc câteva mii de euro asigurare pentru mașina pe care o țin în fața blocului, dar nu plătesc câteva sute de euro pentru asigurarea de viață sau de sănătate. E nevoie de asigurare, pentru că plătești puțin pentru un risc enorm. Pentru dezvoltarea pieței de asigurări cred că sunt importante reforma în sistemul de sănătate, coroborată cu deductibilitatea fiscală, pentru asigurările private de sănătate, asigurările de viaţă și pentru pensiile private, Pilonul III”, a declarat, pentru Economistul, Alexandru Ivan, director general la Trust Brokers.
Piața asigurărilor nu s-a dezvoltat, are aceleași produse
Reprezentantul Trust Brokers apreciază că, din cauza puterii scăzute de cumpărare și a educației financiare deficitare, piața asigurărilor din România s-a dezvoltat foarte puțin sau chiar deloc. „A rămas cu aceleași asigurări de autovehicule (RCA şi Casco), care în prezent reprezintă peste 70% din totalul asigurărilor. Deși, în ultimii ani, pe piața asigurărilor s-au înregistrat și falimente, deocamdată e greu de spus ce efecte au produs acestea asupra pieței. Falimentele Astra și Carpatica au însemnat o curățare a pieței, pentru că cele mai multe reclamații pentru neplată veneau de la aceste companii. Aceste scandaluri pe noi nu ne-au afectat aproape deloc, pentru că noi am pus pe primul loc satisfacerea clientului și pe urmă câștigurile”, spune Alexandru Ivan.
Oamenii trebuie să înțeleagă că fac asigurarea pentru ei
Obligativitatea asigurării locuințelor nu a avut nici un efect asupra pieței pentru că, atâta timp cât nimeni nu verifică dacă oamenii își asigură casele, aceștia nu o fac. Singura constrângere e aceea că asigurătorii nu fac asigurări facultative fără asigurarea obligatorie. „Ar trebui să înțeleagă că este pentru ei, că în cazul unui cutremur lucrurile nu vor sta deloc bine. În ceea ce privește riscurile, prin asigurarea obligatorie a locuinței (PAD) sunt asigurate calamitățile naturale: cutremurele, alunecările de teren și inundațiile. În cazul Bucureștiului, cea mai probabilă calamitate este cutremurul”.
Un domeniu sensibil și cu o mare nevoie de asigurări este agricultura, dar riscurile mari nu au conturat până acum soluții pentru acest sector. Societățile de asigurări nu au produse pentru agricultori. Nu sunt asigurate grindina, seceta și înghețul și asta este o problemă, mai ales în contextul fenomenelor meteo extreme înregistrate în ultimii ani.
„Societățile de asigurări consideră că este un risc prea mare dacă statul nu intervine. În ultimii ani, piața asigurărilor se confruntă și cu o creștere a daunalității. În ultima perioadă, în România se acordă despăgubiri din ce în ce mai mari pentru vătămare corporală și nu există o practică a instanțelor pentru uniformizarea sumei”, afirmă directorul general al Trust Brokers.
Trust Brokers, cinci ani de creștere
Trust Brokers a fost fondată în vara anului 2011 și are ca activitate intermedierea de asigurări, fiind în topul celor mai importanți brokeri de asigurare din țară. Compania oferă servicii de intermediere de asigurări atât pentru persoane fizice, cât și pentru persoane juridice.
De la înființarea sa a crescut constant. „Profesionalismul, transparența și calitatea serviciilor sunt atuurile principale pentru care clienții ne-au rămas alături de-a lungul timpului”, declară Alexandru Ivan.
Capitalul are roți, el vine singur dacă nu-i așternem gropi în față. Capitalul are roți și fuge ușor de un Stat-barieră.
Știți care este deosebirea dintre statistică și bikini? Niciuna! Niciuna nu contează, dar contează ce ascund. Câteva exemple: Peste 70% din creditele bancare sunt destinate IMM. Dar doar circa 15% dintre IMM se finanțează prin bănci. Statistica arată că firmele românești pompează resurse proprii în creșterea economică. Acolo doar unde cash-ul este la el acasă. Mai probabil este însă că resursele interne abia ajung pentru supraviețuire. „Dacă nu ai bani, să nu te împrumuți niciodată”, asta face majoritatea antreprenorilor români.
O a doua statistică: analfabetismul financiar în România e de 80%. Ce ascunde asta? Avem cel mai mare risc de colaps economic personal și cel mai mic grad de intermediere financiară, cu o cerere de credite foarte scăzută, deși există lichiditate disponibilă. Băncile nu au ce să facă cu banii, „clienții sunt mulți și proști”, dar nici băncile nici statul nu depun eforturi serioase de a-și scăpa clienții și cetățenii de analfabetism și implicit de criză financiară personală.
O a treia statistică-bikini: România are circa 20 firme/1.000 locuitori, jumătate față de media europeană (cea mai mare densitate e în Cehia, 95 IMM/1.000 locuitori). România este prinsă astfel în capcana companiilor mari și a firmelor de stat „anchilozate” și generatoare de pierderi. E prizoniera și a multinaționalelor (60% din cifra de afaceri totală). România rămâne și prizoniera deciziilor clientelare sau luate în afara țării.
Antreprenoriatul nu e o prioritate pentru statul român, deși statul român susține că este „pro-business”. Statul trebuie să devină înțelept, iar „înțelepciunea” cică înseamnă și „atitudinea corectă față de realitate”. Realitatea este că, deși raportează o creștere economică de 5,2% (S1, peste așteptări), România are salarii mici, firme puține și sărăcie multă. Asta nu suportă amânare și nici compromisuri de natură electorală. Capitalul privat este plin de euforie creatoare și inovatoare. Statul trebuie să încurajeze euforia capitalului, nu să o alunge. În viitor, talentul va reprezenta factorul critic de producție. Iar cea mai bună cale să prezici viitorul este să-l inventezi. Ca să asigure un viitor mai bun, Statul trebuie mai întâi să se reinventeze pe sine în relația cu business-ul, care se reinventează permanent.
Economistul redescoperă euforia reinventării și arată megatendințele globale și felul în care România poate deveni mai înțeleaptă, mai competitivă, mai bogată. „Profitul este un simbol al succesului și al muncii, nu al exploatării! Pentru asta trebuie să ne batem” (Mugur Isărescu). Pentru asta se bate Economistul, pentru oamenii care se luptă să facă profit într-un stat-barieră care nu înțelege încă profitul.
Cei mai recenți indici macroeconomici comunicați de Institutul Național de Statistică sunt prezentați într-o formă sintetică, comparativ cu cei din perioada corespunzătoare a anului trecut. În plus, sunt prezentați în aceeași manieră și principalii indicatori monetari comunicați de Banca Națională, precum și datele execuției bugetului consolidat de stat.
Raportul privind situația pieței de capital din România a fost prezentat în plenul Consiliului ASF în data de 9 martie a.c. și cuprinde principalele elemente ale evoluției piețelor bursiere în anul financiar 2015.
Raportul constituie radiografia stării pieței de capital urmare a aplicării strategiei Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) de depășire a stadiului de piață de frontieră și de a obține calitatea de piață emergentă.
În același timp, pentru dezvoltarea pieței de capital din România, strategia Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) este de a continua să implementeze cele cinci mari obiective care constau în: revizuirea legislației primare și secundare, consolidarea și modernizarea infrastructurii pieței de capital, dezvoltarea pieței de obligațiuni, stimularea creșterii numărului de emitenți și a lichidității pieței, dezvoltarea pieței de retail și promovarea educației financiare.
Analiștii economici consideră că acest sector face parte din modelul de dezvoltare economică a României. În general, există două modele de dezvoltare, prin specializare sau diversificare. Însă capacitatea de diversificare a unei economii este direct proporțională cu dimensiunea acesteia. Iar puterea economică a României nu este suficient de mare pentru a se putea vorbi de posibilitatea de dezvoltare prin diversificare. Astfel că nouă nu ne rămâne decât specializarea, cel puțin în această etapă de dezvoltare.
O altă problemă majoră cu care se confruntă majoritatea investitorilor, dar în special cei din industria auto, constă în instabilitatea climatului economic și lipsa de consecvență a guvernelor din ultimii 20 de ani, ceea ce a dus la sistarea dezvoltării infrastructurii. În această perioadă au dispărut complet din peisajul industrial mari companii care puteau integra pe orizontală sute de alte firme. Este cazul foarte cunoscutelor Tractorul Brașov, Autobuzul București și ARO Câmpulung. Slaba dezvoltare a infrastructurii a condus până în prezent la pierderea a unor investitori de marcă, precum Mercedes, care s-au reorientat spre alte țări din regiune, ca Ungaria sau Polonia pentru construirea de noi uzine.
Cu toate acestea, în ultima perioadă au fost consemnate evoluții tehnologice semnificative în industria auto din România. A început fabricația de motoare ecologice din ultima generație atât la Dacia, cât și la Ford Craiova. A fost inaugurată o nouă fabrică de cutii de viteze moderne pentru mari producători internaționali: Daimler la Star Transmission Sebeș/Cugir și alianța Renault-Nissan la Dacia. În domeniul microelectronicii și mecatronicii avansate, care includ și activități de cercetare-dezvoltare, au investit companii precum Continental, Bosch, Infineon, Delphi, Draxlmaier și Kendrion. Au apărut companii noi în Banat, Brașov, Sibiu și Argeș care au introdus în fabricație tehnologii noi pentru componente auto complexe realizate din mase plastice, cauciuc și materiale compozite.
Anul 2016, marchează, din păcate, cea mai mare scădere din ultimii 10 ani la producția de autovehicule. În timp ce producția celor două mari fabrici de asamblare, Dacia și Ford, a scăzut cu 8,2% în primele șapte luni ale anului, iar exporturile s-au redus cu 8,4%. Conform datelor APIA, doar în luna iulie, numărul de automobile asamblate a scăzut cu 24%, față de aceeași lună a anului trecut, până la 29.932 de unități. Aceasta când de regulă luna iulie marchează un vârf de producție, pentru a se putea acoperi cererile din luna august, perioadă rezervată reviziilor generale ale liniilor de montaj. Una dintre principalele cauze ale acestei involuții a sectorului este pusă de specialiști pe seama întârzierii lansării unor modele noi ale celor doi constructori auto: Dacia și Renault. Astfel, în 2016, lansarea celor două noi modele Logan și Sandero facelift este programată pentru sfârșitul anului, iar intrarea în producție la Craiova a modelului Ford Ecosport de abia în a doua jumătate a anului trecut au atras o diminuare a producției de autoturisme atât la Mioveni, cât și la Craiova. 
