Triunghiul investițiilor strategice: Germania, Austria, Elveția. Cât de expusă e economia românească la cea a Germaniei?
Într-o conferință organizată anul acesta de revista bilingvă româno-germană DeBizz se pune în analiză prezența în România a triunghiului investițional de succes Austria-Germania-Elveția. Reiau într-o formă contrasă, analiza realizată cu această ocazie, având la bază un studiu privind gradul de expunere al statelor răsăritene la cea mai puternică economie europeană (prezentat și la București în luna Aprilie 2016). Germania este cea mai mare economie a Europei în termeni de PIB, iar de aceea problemele Germaniei nu rămân captive spațiului dintre granițele Germaniei. O privire atentă și obiectivă asupra întregii economii europene va reuși să descopere impactul direct pe care îl resimt statele Uniunii ca urmare a legăturii lor cu economia germană. Geopolitical Futures și-a îndreptat atenția asupra repercusiunilor pe care relația directă cu economia germană o are asupra a cinci state central și est-europene: Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria și România. Pe termen scurt, confruntările din Germania vor pune presiune mai mare pe primele patru din cele cinci țări, din cauza gradului mare de integrare a acestora în regimul de export german. Experții americani citați consideră că România va suferi la rândul ei „durerea” dar din motive diferite legate mai curând de propriile provocări structurale decât de legătura directă cu evoluția economiilor occidentale. Totuși, pe termen lung, luptele Germaniei pentru redresare economică pot fi – spun analiștii americani – o mare oportunitate pentru unele dintre statele CEE.
Profesorul Cezar Mereuță primește o nouă distincție academică
În ziua de miercuri, 3 august a.c. domnul profesor Cezar Mereuță, cercetător asociat la Centrul de Macromodelare Economică al Academiei Române a primit calitatea de Membru de Onoare al Academiei de Științe Tehnice din România pentru merite deosebite în abordarea interdisciplinară energetică-microeconomie, concretizată în teoria și practica analizei nodale a sistemelor de companii.
Dezvoltare metropolitană comună Arad-Timișoara
Universitatea de Vest din Timișoara, prin Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor, a găzduit a treia ediție a Conferinței Științifice Anuale a Economiștilor Români din Mediul Academic din Străinătate – ERMAS 2016. Au participat economiști români din universități și instituții de cercetare din afara țării, precum și colegi ai acestora care activează în România. În cadrul evenimentului s-a desfășurat și conferința „Dezvoltare metropolitană comună Arad-Timișoara”, coordonată de Universitatea de Vest din Timișoara, în contextul lansării documentului strategic „România Competitivă”. Primarul municipiului Timișoara, Nicolae Robu și primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, „au semnat o rezoluție conform căreia administrațiile se angajează în a lucra la dezvoltarea metropolitană comună din punct de vedere economic, social și teritorial, având ca țintă atingerea unei populații de un milion de locuitori și creșterea calității vieții acestora.
Beneficiile prefigurate „pornind de la sinergiile posibile și de la setul de valori comune, tradiționale și moderne, identificate de organismele consultative ale celor două municipii” se referă la „crearea unui pol major de dezvoltare la nivel european”, prin parteneriat pentru „profilarea pe domeniul științei și tehnologiei, ca viitor brand al zonei de dezvoltare metropolitană comună Arad-Timișoara și specializarea inteligentă, valorificând avantajele competiționale ale Regiunii Vest, în acord cu Strategia Regională de Specializare Inteligentă”.
Viziunea pentru Dezvoltarea Metropolitană Comună Arad-Timișoara (DMCAT) este: „Împreună, două mari orașe cosmopolite Arad și Timișoara, pentru o nouă Metropolă Europeană competitivă, în vestul României! Un model multipolar de dezvoltare integrată, axat pe performanță și specializare inteligentă, capabil să valorifice oportunitățile și să genereze standarde ridicate de trai, prosperitate și competitivitate internațională printr-o abordare partenerială în folosul cetățenilor. O construcție bazată pe valori recunoscute: mentalitate deschisă, competență, pragmatism, tradiție, unitate în diversitate, verticalitate și curajul de a asuma soluții inovatoare.”
ioritățile comune ale DMCAT sunt:
„- Dezvoltarea metropolitană comună din punct de vedere economic, social și teritorial, având ca țintă atingerea unei populații de un milion de locuitori;
– Profilarea pe domeniul științei și tehnologiei, ca viitor brand al zonei de dezvoltare metropolitană comună Arad-Timișoara;
– Creșterea calității vieții locuitorilor din zona de dezvoltare metropolitană comună Arad-Timișoara;
– Creșterea mobilității și conectivității în zona de dezvoltare metropolitană comună Arad-Timișoara, în regiune și Europa;
Dezvoltarea și specializarea inteligentă, valorificând avantajele competiționale ale Regiunii Vest, în acord cu Strategia Regională de Specializare Inteligentă”.
Concretizările pentru care vor acționa autoritățile locale ale celor două municipii vizează:
– Integrarea priorităților zonei de dezvoltare metropolitană comună Arad-Timișoara în strategiile naționale, regionale, județene și locale;
– Includerea și pregătirea unui proiect pilot de Investiții Teritoriale Integrate (ITI) pentru ciclul financiar 2021-2027 destinat zonei de dezvoltare metropolitană comună Arad-Timișoara;
– Alocarea de resurse din bugetul național (programe de asistență tehnică) pentru accelerarea implementării conceptului de dezvoltare metropolitană comună Arad-Timișoara;
– Corelarea priorităților de investiții strategice ale unităților administrativ-teritoriale din DMCAT cu obiectivele zonei de dezvoltare metropolitană comună, în baza unui plan de acțiune integrat;
– Elaborarea unui „Master plan pentru dezvoltarea zonei metropolitane comune Arad – Timișoara”.
Știința și arta, creatoare de noi tehnologii
Interdisciplinar și transdisciplinar – termeni în general confundați între ei și folosiți mai ales pentru că „dă bine” – au de acum o cale în premieră la noi pentru trecere dincolo de simpla enunțare: dinspre Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L. Caragiale” din București (UNATC), spre domenii diverse ale cunoașterii. Arta ca sursă a unor noi tehnologii și ca suport al transferului acestora în investigație științifică și în producție formează esența Centrului Internațional de Cercetare și Educație în Tehnologii Creative – CINETic, ridicat de la zero printr-un proiect încadrat în Programul Operațional Sectorial „Creșterea competitivității economice”, deschis recent și – cel mai important – activ deja prin demersuri de cercetare. Este „un hub de creativitate și inovare, în care emoția face diferența față de ceea ce știam până acum că definește ideea de hub, pentru că starea de emoție generează creativitatea”, observă profesorul Adrian Curaj, în al cărui mandat ministerial s-a finalizat centrul de cercetare. „Avem aici întâlnirea fericită a științei cu arta”, completează prof. univ. dr. Adrian Titieni, rector al UNATC în cea mai mare parte a perioadei de lansare și implementare a proiectului, apreciind că, „acolo unde știința și arta își dau mâna, rezultă creativitate, iar creativitatea este cea care ne va duce înainte”. Este momentul ca știința să-și bazeze performanțele și beneficiile, dincolo de progresul tehnologic, și pe trăirile, capacitățile umane, apreciază profesorul, actorul și managerul Adrian Titieni. Actualul recor al UNATC, conf. univ. dr. Nicolae Mandea, evidențiază rezultatul de echipă al realizării, prin care o universitate cu profil artistic „se dovedește capabilă să desfășoare activități de cercetare de înalt nivel”. Ideea este întărită de asistent univ. drd. Alexandru Berceanu, inițiator și director al centrului CINETic: “Universitatea noastră va începe să fie un pilon în crearea de noi tehnologii și în utilizarea acestora, într-o varietate de direcții, pornind de la domeniul artisitic”.
Prin activitatea lui concretă, CINETic este definit ca „primul centru internațional specializat din România în studiul interacțiunii digitale, fiind totodată primul centru multidisciplinar cu caracter de unicitate de pe teritoriul țării noastre care va avea ca scop dezvoltarea de programe la intersecția dintre artă și tehnologie. Interacțiunea dintre om și sisteme computerizate de realitate virtuală și augmentată reprezintă un domeniu major în cercetarea internațională, fiind un element cheie în dezvoltarea tehnologică, precum și în dezvoltarea economică”. Noul centru cuprinde 6 laboratoare: Tehnici digitale creative în cinematografie; Interacțiune digitală sunet-lumină; Animație digitală; Design decor virtual și realitate augmentată; Interacțiune digitală; Dezvoltare cognitivă și psihologie aplicată prin experiențe imersive. Laboratoarele sunt dotate cu 10 linii complexe de echipamente de cercetare științifică și 10 tehnologii inovativ-creative de vârf în domeniul audiovizualului. Investiția în echipamente se trece de 3 milioane de euro. Sub aspect social-economic, punerea în funcțiune a centrului CINETic a dus la crearea a 12 locuri de muncă în domeniul cercetării.
Parcurgerea laboratoarelor, ca simplu privitor, aduce cu o călătorie inițiatică într-un mediu care provoacă la a regândi preconcepții despre dimensiuni, spațiu, „aici” și „acolo”. În sinteză și cu un apel minim la termeni tehnici, activitățile centrului permit realizarea a patru fluxuri tehnologice de cercetare inovativă unice în România: „motion capture (capturarea mișcării pe baza de senzori); măsurarea calitativă a luminii continue și discontinue; crearea fluxului integral pentru producție 3D în domeniul animației și al generării de decor virtual; măsurarea parametrilor de activare cerebrală prin intermediul unui sistem de achiziție de date fNRI (de măsurare a nivelului de oxigenare a fluxului sanguin la nivelul structurilor cerebrale prin lumină în spectrul infra-roșu)”.
Universități de elită trag un semnal de alarmă asupra „vânzătorilor” de diplome
Independent, dar consonant, Alianța Română a Universităților Tehnice – consorțiu nou format de marile instituții de profil Universitatea Politehnica din București, Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea Tehnică de Construcții din București, precum și Consiliul Național al Rectorilor au lansat documente de poziție prin care trag un semnal de alarmă față de situația gravă a formării profesionale de nivel academic, mai ales în perspectiva apropiată a legiferării dreptului ca diverși furnizori de formare din afara mediului universitar să acorde diplome echivalente cu studiile de licență.
Alianța Română a Universităților Tehnice. Rectorii reprezentând elita învățământului tehnic românesc – Viorel-Aurel Șerban (Universitatea Politehnica Timișoara), Vasile Țopa (Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca), Mihnea Costoiu (Universitatea Politehnica din București), Dan Cașcaval (Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași), Radu Sorin Văcăreanu (Universitatea Tehnică de Construcții din București) – au constituit, la Politehnica bucureșteană, Alianța Română a Universităților Tehnice (ARUT). Acestea „atrag atenția guvernului asupra faptului că politicile din domeniul educației – și cu precădere cele din domeniul învățământului superior – au creat dezechilibre majore la nivelul sistemului de învățământ și au fost luate fără consultarea instituțiilor relevante din domeniu, cu riscuri foarte grave pentru viitorul apropiat al economiei și educației naționale”. Consorțiul își afirmă „ca principală preocupare calitatea formării resursei umane în relație cu piața muncii” și anunță „o analiză extensivă a implementării procesului Bologna în contextul României”, considerând „că o astfel de analiză ar putea reprezenta o imagine clară și cuantificabilă a performanței modelului implementat în țara noastră și a modelului în care instituțiile de învățământ superior pot aborda noi perspective prin care să își optimizeze performanțele”, având în vedere că „resursa umană specializată este fundamentul creșterii economice”.
ARUT semnalează situația actuală a sistemului nostru educațional: „1) Prevederea legală cu privire la alocarea a 6% din PIB nu a fost respectată.
În 2015, alocarea a fost de 3,7% din PIB, sub circumstanțele în care România este una dintre țările din Uniunea Europeană cu cea mai mică finanțare acordată învățământului. 2) Finanțarea per student a scăzut în fiecare an. 3) Guvernul a oferit majorări salariale succesive fără să aloce, în realitate, buget pentru aceste creșteri. Promisiunile Guvernului au fost, astfel, suportate în mod independent de către universități, fără a se oferi o opțiune pentru menținerea stabilității bugetelor instituționale. 4) Deciziile instanțelor de acordare retroactivă a unor drepturi salariale, ca urmare a unor erori de natură legislativă – generate, așadar, de Guvern sau Parlament – au necesitat, în numeroase cazuri, suplimentarea fondurilor din venituri extrabugetare. 5) România este pe ultimul loc în UE în ceea ce privește proporția din PIB acordată cercetării. 6) În ciuda acestor uriașe dezechilibre create la nivelul bugetelor instituțiilor de învățământ superior, singurul instrument prin care universitățile pot spera să creeze stabilitate – Fondul Social European – este încontinuu obstrucționat în traseul lui către beneficiari. Întârzierile enorme în etapele contractării, precum și politicile care îngreunează desfășurarea procedurilor fac ca proiectele cu finanțare europeană – un instrument care ar trebui să fie activ și ușor de accesat – să fie un demers riscant pentru multe instituții”.
ARUT solicită: „1) Retragerea OUG 20/2016 pentru modificarea și completarea OUG 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016; 2) Creșterea semnificativă a finanțării pe student; 3) Stabilirea unor termene limită pentru atingerea a 6% din PIB pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare; 4) Optimizarea procesului de depunere și implementare a proiectelor, astfel încât acestea să poată fi contractate și implementate/derulate fără dificultăți și ambiguități. Reglementările europene în acest sens prevăd consultarea publică a măsurilor legislative cu impact economic și social la nivel național, deși recomandările instituțiilor sunt rareori luate în considerare în România. 5) Susținerea legii privind deducerea fiscală cu privire la cheltuielile de cercetare-dezvoltare, similar cu alte domenii strategice conexe, cum ar fi IT”. ARUT cere „eliminarea posibilității ca furnizori de formare care nu se supun niciunei proceduri de asigurare a calității <<să vândă>> diplome de nivel universitar fără nicio acoperire în competențele absolvenților”.
Viorel-Aurel Șerban, rectorul Universității Politehnica Timișoara, președintele ARUT: “Domeniul științelor inginerești asigură consolidarea economiei românești. Ne propunem ca în etapa imediat următoare să cristalizăm un pachet de reglementări, un pachet de propuneri”.
Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București: „Până în acest moment, pentru nivelurile de calificare 6, 7, 8 (licență, master, doctorat), singurele abilitate să ofere calificări sunt universitățile. Ceea ce se încearcă în această perioadă este să se introducă începând cu nivelul de calificare 6 furnizori neautorizați de formare profesională, ceea ce ar fi un precedent extrem de periculos. Universitățile au tot procesul de acreditare intern și internațional parcurs. Acum, ar urma să vină tot felul de SRL-uri aprobate de comitetul sectorial din județul X, să facă nivelul de calificare licență. Înseamnă că ne batem joc de toată formarea profesională din România!”
Vasile Țopa, rectorul Universității Tehnice din Cluj-Napoca: “Presiunea pe universitățile tehnice a crescut foarte mult. România are nevoie astăzi mai mult decât oricând de ingineri bine pregătiți”.
Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași: „Vom demara mobilități, schimburi de bune practici, la nivelul celor cinci universități, atât în ceea ce privește studenții, cât și cadrele didactice”
Radu Văcăreanu, rectorul Universității Tehnice de Construcții din București: „Unificarea vocilor universităților tehnice din România va contribui substanțial la mesajul puternic pe care trebuie să îl dăm, asumat la nivel de societate, dar care de fapt nu are finalitate. Prin toate strategiile spunem că domeniul ingineriei este important, dar în același timp rămânem cu declarația”.
Consiliul Național al Rectorilor. CNR, sub semnătura președintelui Sorin Mihai Cîmpeanu, rectorul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, “consideră că este de netolerat ca o calificare de nivel universitar 6 – licență, cum ar fi spre exemplu cea de marketing manager, să poată fi obținută în decurs de câteva zile/săptămâni (7 zile pentru exemplul menționat) fără nicio limitare în ceea ce privește specializarea de licență pe care cursantul ar trebui să o fi absolvit anterior, după plata unei sume, câteodată derizorii – 195 lei, către un furnizor de educație care nu s-a supus niciodată unei evaluări a calității/unui proces de acreditare. Calificări similare sunt obținute prin programe de formare de licență sau chiar de master, în învățământul superior”. Citând documente europene privind educația adulților și reamintind că “Guvernul României și-a propus crearea unui sistem de asigurare a calității, monitorizare și evaluare pentru ÎPV” (învățare pe toată durata vieții), CNR “consideră ca o prioritate națională dezvoltarea sistemului de formare profesională, la toate nivelurile, pentru a răspunde cerințelor pieței muncii, dar numai în condițiile stipulate prin Ordonanța 75/2005 privind asigurarea calității educației: «Furnizorii de educație trebuie să funcționeze astfel încât prin calitatea activității lor să satisfacă încrederea publică, iar învățământul să se afirme ca bun public»”. Ca urmare, CNR “solicită guvernului respectarea prevederilor Legii educației naționale nr. 1/2011, Ordonanței 75/2005, cu completările și modificările ulterioare, precum și a practicilor internaționale, să acționeze în vederea atingerii obiectivelor asumate prin strategia națională în domeniu și să elimine posibilitatea ca furnizori de formare care nu se supun niciunei proceduri de asigurare a calității să ofere diplome de nivel universitar fără nici o acoperire în competențele absolvenților”. De asemenea, CNR semnalează: „Există o așteptare enormă din partea întregii societății pentru creșterea calității procesului educativ la toate nivelurile, aceasta fiind o preocupare permanentă pentru universitățile membre CNR. Trebuie să admitem, chiar și în contextul unui sistem de asigurare a calității care își are originea în anii ’90, că nu întotdeauna rezultatele activității unora dintre universități sau pentru anumite programe de studii, corespund așteptărilor publice. În aceste condiții, cine garantează acoperirea diplomelor eliberate de furnizori autorizați, care funcționează în absența unor proceduri de evaluare externă a calității, în ceea ce privește competențele absolvenților?”
STATUL se crede DUMNEZEU, dar se comportă ca DRACU!
Când femeia cu care trăiești (cu care faci casă conform legii, adicătelea, cu acte, soacră și copil, ba și cu credite în cârcă, pe deasupra) de 25 de ani te sună și începe din senin să pizduiască și să suduie în draci, iar tu știi că ea nu are în vocabularul ei curent nici măcar nevinovatul „La naiba!” al Irinei Margaretei Nistor, atunci este clar că s-a întâmplat ceva grav. Ceva sau cineva a enervat-o până la exasperare și nu e cazul să intervii, darămite să o contrazici cu ceva. Așa că tac cumințel vreo 3 minute bune, în care sunt rechemate din morți, după toate aparențele, multe dintre rudele ălora care-și fac un titlu de glorie din aceea că, din spatele ghișeelor funcționărești, „freacă ridichea” prostimii, adică a tuturor celor care plătesc taxe și impozite și stau transpirați la cozile de la ghișee, suspinând din când în când, cu ultimele sforțări de viață, „căldură mare, monșer!”.
Apoi aflu cine mi-a înnebunit soția: în mod normal, la orice contract de servicii se poate percepe crearea de garanții de bună execuție. Când lucrezi cu STATUL, e normal ca STATUL să decidă că aceste garanții de bună execuție se constituie în conturile sale, nu într-ale tale. Adică te pune să-ți deschizi cont la Trezorerie, cont în care depui garanția stabilită. Zis și făcut. Du-te nevastă la Trezoreria STATULUI și deschide cont. Ba chiar depune și banii proprii ca garanție a bunei execuții viitoare. Apoi, întoarce-te nevastă la STAT să-i arăți că te-ai conformat, prezentându-i OP-ul de depunere a banilor. Hopa! Nu e bine. STATUL nu acceptă OP-ul tău. Vrea să te duci înapoi, să ceri scrisoare „scrisă”, adică extrasul de cont printat din Trezoreria LUI ca să vadă tot EL că banii sunt la EL în cont, nu la tine. Mai mult, STATUL cere ca „scrisoarea” să aibă ștampilă triunghiulară pe ea, că STATUL nu crede în varianta electronică și neștampilată, deși STATUL a decis încă de anul trecut că nu mai pretinde ștampila pe tot felul de hârtii.
Așa că, scumpă nevastă, du-te înapoi la trezorerie și cere extrasul cu pricina cu triunghiul vieții cu tot. Hopa din nou! Trezoreria spune că nu are banii în cont, deși i-a încasat acum trei zile. Deși nevasta a plătit cuminte și o taxă de URGENȚĂ, pentru deschiderea contului. Și atunci, unde sunt banii? La dracu! Sau la STAT. Cam tot una, în cazul nostru. De aia scriu STAT cu majuscule, pentru că se crede DUMNEZEU și se comportă ca DRACU. Pentru că STATUL ține banii tăi zile întregi – deși te-a taxat pentru depunerea DE URGENȚĂ – și-i freacă prin diverse conturi bancare ca să mai ciupească ceva dobânzi în plus față de taxa cu care tocmai te-a altoit. STATUL face bani din banii tăi, încălcând orice promisiune de serviciu prompt pe care ți-a făcut-o. Mergi nevastă, docilă, la ghișeu. Din nou. „Căldură mare, monșer!” Din nou! Hopa! Din nou! „Doamnă, ați pus banii într-un cont greșit, de aia nu vă dăm extrasul. Trebuia în alt cont, nu ală pe care vi l-am dat noi!” Fără „ne cerem scuze că v-am mâncat trei zile din viață și v-am purtat aiurea pe drumuri”, fără „Iertați-ne că noi am greșit”!.
Acu chiar că m-am enervat și eu: auzi, BĂ STATULE? Ia mai du-te la DRACU și lasă-mi nevasta în pace. O fi căldură mare monșer, dar la STAT, prostia e și mai mare! Și, din păcate, o plătim din buzunarele noastre!
Despre antreprenoriat responsabil, la SNSPA
În zilele de 23 și 24 iunie, la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), reprezentanți ai mediului economic, neguvernamental și public din peste 16 țări vor dezbate situația actuală și viitorul antreprenoriatului, dintr-o perspectivă responsabilă, în cadrul celei de-a IX-a ediții a conferinței internaționale ICEIRD. Această serie de conferințe a fost inițiată pentru a facilita dialogul între actorii asociați antreprenoriatului, pentru a determina schimburi de bune practici în scopul stimulării dezvoltării regionale.
La ediția din 2016, organizată de Facultatea de Management și Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA, împreună cu University of Sheffield, International Faculty, CITY College, sunt invitați în calitate de keynote speakers: Mattias Nordqvist (director al Center for Family Enterprise and Ownership din cadrul Jönköping University, Suedia), Ancuța Vameșu (Solidarity Laboratory, unul dintre cei mai mari susținători ai economiei sociale din România) și Emanuela Todeva (director al Research Centre on Business Clusters, Networks and Economic Development, University of Surrey, Marea Britanie).
În cadrul conferinței, vineri, 24 iunie 2016, Centrul de Cercetare în Management și Leadership din cadrul SNSPA propune două mese rotunde pe teme de actualitate. Prima este dedicată “Antreprenoriatului care funcționează”: “Rolul educatorilor, investitorilor, managerilor, factorilor de decizie și societății civile”. Această masă rotundă își propune să dezbată relațiile dintre mediul de afaceri, mediul neguvernamental, cel economic și politic, în contextul dezvoltării antreprenoriatului în România. Se vor aborda teme provocatoare, precum antreprenoriatul corporativ sau cum pot deveni eficiente sectoare precum sănătatea și alte sectoare considerate până recent ca fiind ale serviciilor publice. A doua masă rotundă investighează “Oportunitățile în sectorul antreprenoriatului social”. Se vor identifica și discuta stimulii și provocările asociate antreprenoriatului social. Un accent deosebit se va pune pe împărtășirea experiențelor participanților. La ambele mese rotunde și-au confirmat participarea reprezentanți ai mediului antreprenorial, ai celui neguvernamental, ai sectorului economic și ai mediului guvernamental.
Colocviul internațional „Visual Dada” la Universitatea din București
Colocviul este organizat de Centrul de Excelență în Studiul Imaginii (CESI) al Universității din București, în colaborare cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” (BCU) din București. Participă invitați din România, Marea Britanie, Elveția, Germania, Franța, Belgia, Ungaria, Slovenia, SUA, Australia și Noua Zeelandă. Deschiderea se va desfășura în prezența ministrului culturii, Corina Șuteu, a rectorului Universității din București, prof. univ. dr. Mircea Dumitru, a directorului BCU, Mireille Rădoi.
Vineri, între orele 09:30 și 18:00, vor susține conferințe: Stephen Forcer (University of Birmingham), DADA Vision! Re-visualising Dada; Kathryn Brown (Loughborough University); Collage as Form and Idea: Tristan Tzara, Pablo Picasso, Henri Rousseau; Sorin Alexandrescu (Universitatea din București), How many games for playing Dada?; de asemenea, vor avea loc panelurile: „Dada through different countries: Benelux, France, China, Romania”; „Dada − technique and aesthetic results: collage, typography, photomontage etc.”; de la ora 19.30 se va desfășura spectacolul de teatru Tzara arde și Dada se piaptănă (la „Unteatru”, Str. Sfinții Apostoli nr. 44).
Sâmbătă, între orele 09:30 și 18:00, vor prezenta conferințe: Cathérine Hug (Kunsthaus Zurich), Dadaglobe and Tristan Tzara’s publishing activities in collaboration with Francis Picabia; Ervin Kessler (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Academia Română), Vorbele izvorului. Marcel Duchamp, Fountain (1917); Matei Vișniec (Radio France Internationale, Paris), Cabaretul Dada (piesă în vrac și în lucru permanent); Matei Vișniec și Sorin Alexandrescu vor susține o videoconferință-dialog; de asemenea, se vor derula panelurile „Women in Dada”; „Dada in Architecture and different Arts”.
Inițiativă: cursuri de comunicare în toate facultățile
Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice Adrian Curaj a avut o întrevedere cu o delegație a Asociației Române de Relații Publice (ARRP) privind oportunitatea predării unor cursuri opționale de comunicare în toate facultățile din țară. La această întâlnire consultativă au participat Sorin Mihai Cîmpeanu – președintele Consiliului Național al Rectorilor, Sorin Chelmu – secretar general al Guvernului României, rectori și decani din întreaga țară, Gabriel Pâslaru – președintele ARRP, Camelia Spătaru și Cătălin Hosu – vicepreședinți ai ARRP, Andreea Pleșa – secretar general al ARRP, Dumitru Borțun – președintele Juriului de Onoare al ARRP, Răduț Bîlbîie – membru al Juriului de Onoare al ARRP.
Ministrul Adrian Curaj a subliniat: „O asemenea inițiativă trebuie salutată și ne vom strădui să o facem să funcționeze cât de repede posibil. Ea nu poate duce decât la creșterea eficienței învățământului românesc și la materializarea dezideratului de a produce specialiști mai buni, mai integrați și mai integrabili pieței muncii”.
Gabriel Pâslaru a spus, la rândul său: „Suntem extrem de încântați de felul entuziast în care ministerul a primit propunerea noastră, iar ARRP are experiența, expertiza și resursele necesare pentru a sprijini implementarea acestei măsuri”.
Evenimentul a făcut parte din „Zilele Comunicării ARRP 2016”, organizate cu ocazia împlinirii a 21 de ani de existență a Asociației, organizație care reunește profesioniști de comunicare și relații publice din mediul privat și de stat, studenți și proaspăt absolvenți ai facultăților de comunicare. Conducerea ARRP are o configurație înnoită: Camelia Spătaru, Cătălin Hosu, Mirela Rădulescu, Laura Constantin și Ella Nica – vicepreședinți, Georgiana Giunca – secretar general, Dumitru Borțun (președinte), Răduț Bîlbîie, Corneliu Cojocaru, Mirela Roman și Andreea Pleșa – membri ai Juriului de Onoare, Oana Georgescu și Luminița Ciocan – cenzori.
Universitatea din București, cel mai bine clasată din România în QS Top 200
Universitatea din București este instituția de învățământ superior din România cel mai bine clasată în QS Top 200 universități din țările în curs de dezvoltare din Europa și Asia Centrală (EECA). Clasamentul este realizat de QS Quacquarelli Symonds, analist global asupra învățământului superior.
Ediția din 2016 a clasamentului EECA include 200 de universități din 21 de state, cu 50 mai multe decât ediția precedentă. În clasament apar 11 universități românești, dintre care 5 constituie prezențe noi în clasament, România beneficiind de ediția extinsă din acest an. Universitatea din București rămâne cel mai bine clasată instituție de învățământ din România, crescând cu patru locuri și ajungând pe locul 32 în regiune. În Top 50 regional sunt incluse și universitățile din Consorțiul Universitaria: Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – locul 36 (de la locul 41), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – locul 49 (de la locul 51), Universitatea de Vest din Timișoara – locul 59 (de la 58).
Clasamentul reprezintă componenta regională a Clasamentului Internațional al Universităților creat de QS și vine în sprijinul studenților interesați de mobilități internaționale, membri ai comunității academice și interesați de politici educaționale din regiunea EECA, a țărilor în curs de dezvoltare din Europa și Asia Centrală. În același timp, clasamentul contribuie la
diferențierea universităților pe plan regional și mondial. Astfel, se urmărește analizarea performanțelor internaționale ale instituțiilor de învățământ superior.
Indicatorii luați în calcul sunt: reputația academică (30%) – evaluată prin două cercetări internaționale principale, prima fiind QS Global Academic Survey, care le cere cercetătorilor să identifice instituțiile pe care le percep că realizează cele mai bune performanțe în domeniul lor; reputația angajatorului (20%) – le solicită absolvenților angajați să numească instituțiile pe care le consideră că produc cei mai buni absolvenți din sectorul lor de activitate (reflectă reputația intuițională pe piața de angajare); rata facultate/student (15%) – numărul de studenți înscriși comparat cu personalul academic full-time (urmărește un indicator al angajării fiecărei instituții în a oferi standarde înalte de sprijin academic). Alți indicatori sunt: articole pe facultate (10%), impact web (10%), personal cu studii doctorale (5%), citări pe articol (5%), facultate internațională (2,5%), studenți internaționali (2,5%).
