Romsilva a cumpărat, în numele statului român, peste patru mii hectare de pădure

0

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță că a finalizat „achiziția a 4.063,25 hectare de pădure situate în județul Neamț, în zonele administrative ale comunelor Grințeș, Ceahlău și Poiana Teiului, în numele statului român. Valoarea tranzacției a fost de 111,83 milioane lei, sumă provenită din Fondul de Accesibilizare, aprobată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 5/2025.

Documentele oficiale au fost semnate vineri de către directorul general al Romsilva, Marius-Dan Sîiulescu, împreună cu reprezentanți ai proprietarului terenului forestier.

Aceasta reprezintă cea mai mare achiziție realizată vreodată de Romsilva în numele statului român, iar suprafața de 4.063,25 hectare va intra în patrimoniul public al statului. Terenul forestier achiziționat este administrat de Ocolul Silvic Poiana Teiului, din cadrul Direcției Silvice Neamț”.

Marius-Dan Sîiulescu: „Această achiziție reprezintă o realizare semnificativă pentru statul român, iar prin sprijinul Guvernului României și al colegilor noștri de la Direcția Silvică Neamț, am reușit să introducem în patrimoniul statului o vastă zonă de pădure. Vom continua să facem astfel de achiziții atunci când apar astfel de oportunități. De asemenea, ne propunem să preluăm terenuri agricole degradate pentru a le împăduri, contribuind astfel la creșterea suprafeței pădurilor de stat. Acesta este un patrimoniu vital pentru mediu, economie și comunitățile locale.”

Mircea Fechet, ministrul mediului, apelor și pădurilor: „Prin achiziția acestei suprafețe importante de pădure contribuim direct la creșterea fondului forestier din țara noastră. Pădurile sunt cele mai reziliente în combaterea schimbărilor climatice, ale căror efecte devastatoare le resimțim cu toții. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, avem bugete consistente pentru împăduriri și reîmpduriri și trebuie să profităm de aceste apeluri care sunt deschise până în ianuarie anul viitor. De asemenea, săptămâna aceasta a fost adoptată o Ordonanță de Urgență care a crescut valoarea primei de sechestrare forestieră cu peste 40% la hectar, anual.  Această majorare a subvenției sunt convins că va veni în sprijinul activității noastre de a crește suprafețele de pădure din România și în sprijinul proprietarilor de terenuri agricole devenite neproductive din punct de vedere agricol.”

Romsilva precizează că, de la înființarea sa, în 1991, până în 2024, „a achiziționat, în numele statului, de la proprietari privați, un total de 10.322,76 hectare de fond forestier, precum și 1.923,67 hectare de terenuri inapte pentru agricultură, care au fost ulterior împădurite. Aceste achiziții au contribuit la extinderea fondului forestier al statului cu 12.246,42 hectare.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează aproximativ 4,2 milioane de hectare de păduri, aflate în proprietatea publică a statului sau în alte forme de proprietate, pe bază de contracte. Toate pădurile aflate în proprietatea publică a statului beneficiază de certificarea managementului forestier conform standardelor internaționale”.

O idee de tarif vamal din SUA care are sens  

0

de Simon Johnson

LOS ANGELES – Din păcate, nu există absolut nimic bun de spus despre anunțurile făcute de președintele american Donald Trump în cadrul recentului său eveniment „Ziua Eliberării” din Grădina cu Trandafiri a Casei Albe. Oricât ai încerca să „împachetezi frumos” politicile economice ale lui Trump, pur și simplu nu există nicio logică coerentă în spatele tarifelor comerciale „reciprocitare” pe care le propune.

Kim Clausing, de la UCLA, a rezumat perfect situația: „Cea mai mare creștere de taxe din ultimele peste cincizeci de ani va împovăra consumatorii americani, generând mii de dolari în taxe suplimentare pentru gospodăria medie.” Michael Strain, de la American Enterprise Institute, este la fel de clar: „[Aceste noi tarife] vor reduce, nu vor crește, numărul locurilor de muncă în industrie. Ele vor diminua competitivitatea companiilor producătoare.” Iar în ceea ce privește metodologia folosită pentru a calcula noile tarife, Doug Holtz-Eakin nu se abține: „Au o bază de neapărată apărare pentru o politică de neapărată apărare.”

Clausing a lucrat în Departamentul Trezoreriei sub președintele Joe Biden, iar Strain și Holtz-Eakin sunt economiști republicani respectați. Când acești trei sunt atât de uniți în opinie, este un semnal puternic că noile tarife ale lui Trump reprezintă un dezastru național iminent.

Interesant este că, cu o zi înainte de anunțul lui Trump, 50 de senatori – conduși de republicanul Lindsey Graham și democratul Richard Blumenthal – au avansat o propunere bipartizană de tarifare mai rezonabilă, menită să exercite presiune asupra Rusiei pentru a căuta o pace reală cu Ucraina. Structura generală a propunerii este rațională, iar cel mai evident defect – faptul că impune tarife țărilor care importă petrol din Rusia, și nu Rusiei în sine – este complet remediabil.

Important este că proiectul de lege din Senat poate avea un impact real chiar și fără a fi adoptat de Cameră. Doar amenințarea cu o acțiune a Congresului în această direcție este suficientă pentru a atrage atenția Kremlinului. După toate perturbările în comerț, ajutor extern și relațiile cu NATO și ceilalți aliați ai SUA, Trump are nevoie de o victorie pe plan internațional. Acest proiect de lege îl poate ajuta să o obțină și, poate, Graham, Blumenthal și Trump ar putea împărți Premiul Nobel pentru Pace, dacă Rusia chiar ajunge să caute o pace autentică.

Glenn Hubbard (fost președinte al Consiliului Consilierilor Economici sub George W. Bush) și Catherine Wolfram (care a lucrat pe teme similare ca oficial de rang înalt în Trezorerie în timpul administrației Biden) au expus foarte clar modul corect de a pune presiune pe Rusia. Hubbard și Wolfram subliniază că Rusia are nevoie de venituri constante în valută forte pentru a-și procura armament și alte echipamente de război din străinătate, iar exporturile de combustibili fosili (evaluate la aproximativ 600 de milioane de dolari pe zi) sunt singura sursă semnificativă de venit în dolari a Kremlinului. Strategia pe care o propun este simplă și ingenioasă:

„Administrația ar trebui să impună sancțiuni oricărei companii sau persoane – din orice țară – implicată într-o vânzare de petrol și gaze naturale rusești. Rusia ar putea evita aceste sancțiuni secundare prin plata unei taxe per transport către Trezoreria SUA. Plata ar purta numele de Tarif Universal Rus și ar începe de la o sumă redusă, dar ar crește în fiecare săptămână fără un acord de pace.”

Majoritatea petrolului rusesc este transportat pe mare, iar toate aceste transporturi (și tranzacțiile financiare aferente) sunt atent monitorizate de specialiști din sectorul comercial. Astfel, ar fi ușor de verificat dacă Rusia nu plătește tariful cerut pentru un transport, iar toate părțile implicate în tranzacție – inclusiv proprietarul sau operatorul vasului, asiguratorul și cumpărătorul – ar deveni pasibile de sancțiuni. Dacă aceste părți private refuză să plătească în termen de 30 de zile, ele însele ar fi supuse sancțiunilor. Dovezile recente confirmă că nimeni – nici măcar entități din India sau China – nu vrea să fie prins în plasa sancțiunilor americane.

Un tarif de 20 de dolari pe baril de petrol rusesc ar genera între 40 și 50 de miliarde de dolari anual, bani care ar ajunge la bugetul SUA. Ideal ar fi ca amenințarea cu aplicarea Tarifului Universal Rus (TUR) să convingă Rusia să intre în negocieri serioase, iar eliminarea tarifului să facă parte dintr-un acord care să pună capăt invaziei devastatoare și complet nejustificate și să aducă pace durabilă în Ucraina. Se poate stabili ușor ca orice nouă agresiune militară să activeze imediat noi tarife sau majorări în cadrul TUR. Pentru a scăpa de TUR, Rusia nu trebuie decât să înceteze să atace alte țări.

Dacă Rusia continuă să negocieze cu rea-credință, SUA tot ar colecta anual miliarde din TUR. În acest scenariu, cel puțin Rusia ar acoperi parțial costurile impuse altora prin agresiunea sa totală asupra Ucrainei. În timpul pandemiei COVID, Rusia nu a redus producția de petrol, nici măcar când prețurile mondiale au scăzut sub 20 de dolari. Sub TUR, Rusia va avea nevoie de venituri mai mult ca niciodată, deci nu ar trebui să apară o scădere a ofertei globale de petrol.

Tarifele lui Trump din „Ziua Eliberării” au fost apogeul unui început catastrofal pentru administrația sa pe scena internațională. Are mare nevoie de o victorie pentru a spori prestigiul SUA în lume și pentru a convinge investitorii că America nu a devenit un loc complet nihilist și autodistructiv. O versiune ușor îmbunătățită a propunerii bipartizane – una care impune costuri reale Rusiei – ar face exact acest lucru.


Simon Johnson, laureat al Premiului Nobel pentru economie în 2024 și fost economist-șef la Fondul Monetar Internațional, este profesor la MIT Sloan School of Management, director de facultate al inițiativei Shaping the Future of Work a MIT și copreședinte al Consiliului pentru Risc Sistemic al Institutului CFA. Este coautor (împreună cu Daron Acemoglu) al cărții Power and Progress: Our Thousand-Year Struggle Over Technology and Prosperity (Putere și progres: Lupta noastră milenară pentru tehnologie și prosperitate) (PublicAffairs, 2023).

Traducere, adaptare, editare: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro

Financial Intelligence organizează cea de-a șaptea ediție a evenimentului Forumul Energiei

0

Financial Intelligence organizează cea de-a șaptea ediție a evenimentului Forumul Energiei, luni, 14 aprilie, începând cu ora 10:00, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel.

Evenimentul va putea fi urmărit și online, LIVE, pe site-ul Financialintelligence.ro, pe pagina de Facebook Financial Intelligence și pe canalul de Youtube Financial Intelligence.

Teme de dezbatere:

  • Evoluția pieței de energie din România
  • Prelungirea schemei de compensare-plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale – protecţie pentru consumatori, riscuri pentru furnizori şi industrie
  • Cum trebuie să fie tranziția către o economie verde, pentru menținerea unei industrii puternice și a securității energetice
  • Ce ar trebui să facă România în contextul apariţiei Declaraţiei de la Anvers, Busolei Competitivității UE şi a Raportului Draghi
  • PNRR, Fondul de modernizare şi Fondurile Structurale 2021-2027: trei surse importante de finanțare din fonduri europene a proiectelor din energie;
  • Guvernanţa corporativă în sistemul energetic
  • Sectorul energetic la BVB
  • Investiţiile din sistemul energetic
  • România și potențialul ei pentru energiile regenerabile
  • Prosumatorii – oportunitate sau risc pentru sistemul energetic
  • Gazele din Marea Neagră: Rolul proiectului Neptun Deep și al tuturor exploatărilor offshore de gaze naturale în consolidarea securității energetice a UE
  • Legea Offshore-Wind
  • Înmagazinarea gazelor naturale
  • Finanțarea prin creditele verzi
  • Avem o lege a hidrogenului – ce trebuie să facem în continuare
  • Energia nucleară – contribuție la realizarea obiectivelor climatice
  • Eficiența energetică în România
  • Stațiile electrice și mașinile electrice – evoluția din România
  • Prețurile la energie din România comparativ cu alte state din UE
  • Securitatea cibernetică în energie

Speakerii evenimentului sunt: Florin SPĂTARU, Consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului; Sebastian BURDUJA, Ministrul Energiei (mesaj video); Casian NIȚULESCU, Secretar de stat, Ministerul Energiei; George NICULESCU, Președinte, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei; Bogdan CHIRIȚOIU, Președinte, Consiliul Concurenței; Cosmin GHIȚĂ, Director General, Nuclearelectrica; Dan DRĂGAN, Președinte al Consiliului de Administrație, SNGN ROMGAZ S.A.; Radu CONSTANTIN, Chief Administrative Officer, Hidroelectrica; Marian NĂSTASE, Președinte al Consiliului de Administrație, ALRO; Bende SANDOR, Președinte, Comisia pentru Industrii și Servicii, Camera Deputaților; Lucian RUSU, Membru în Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, Senat; Cristina PRUNĂ, Deputat USR, Vicepreședinte, Comisia pentru industrii și servicii, Camera Deputaților; Corneliu BODEA, CEO Adrem și Președinte CRE; Daniel APOSTOL, Director General, FPE – Federația Patronală a Energiei; Ștefan VUZA, Președinte, Chimcomplex; Bogdan LEU, Manager de proiect, Transelectrica; Virgil POPESCU, Europarlamentar, Membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European; Lorant ANTAL, Președinte, Comisia pentru energie, infrastructură energetică, resurse minerale, Senat (mesaj video); Adrian TĂNASE, Director General, BVB; Dana DĂRĂBAN, Director Executiv, ACUE – Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (confirmat); Ion LUNGU, Președinte, CNR – CME; Laurențiu URLUESCU, Președinte AFEER; Laurențiu STAN, Founder & CEO, Kapital Minds; Roxana MIRCEA, Managing Partner, REI Grup  Ioan DEMETER, Business Development Director, MWARE Solutions; Oana ÖZMEN, Avocat, fost deputat; Cătălin STANCU, Associated Senior Expert, Horváth; Septimiu STOICA, Președinte AGA, BRM; Martin MOISE, PrimVicepreședinte PATRES (Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenarabile din România; Liviu GAVRILĂ, Vicepreședinte RWEA (Asociația Română Pentru Energie Eoliană); Irene MIHAI, Policy Officer, RPIA; Monica DAVID, Vicepreședinte, Asociația Energia Inteligentă.

Evenimentul va fi moderat de Ancuța STANCIU, Membru Fondator și Redactor Șef, Financial Intelligence și Adina ARDELEANU, Membru Fondator și Redactor Șef Adjunct, Financial Intelligence.

PARTENERI: Transgaz, ALRO, Hidroelectrica, Nova Power & Gas, Hellen’s Rock, Alive Capital, Transelectrica, Adrem, Exim Banca Românească, Nuclearelectrica, Tinmar Energy, MWARE Solutions, Electrica Furnizare, REI Grup, MET Romania, FPE – Federația Patronală a Energiei, ACUE – Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din România, Kapital Minds, CIS Group, SNGN ROMGAZ SA – Filiala de Înmagazinare Gaze Naturale DEPOGAZ Ploiești, INSPET, AFEER – Asociația Furnizorilor de Energie din România, ROMGAZ, Horvath, ELCEN – Electrocentrale Bucuresti, MOL Romania, Bursa de Valori București, PNE – Pure New Energy, Hellenic Cables – ICME ECAB, Bursa Română de Mărfuri, FREYWILLE, Consiglieri, Huawei, Simusca.

PARTENERI INSTITUȚIONALI: Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei, Future Energy Leaders Romania, Asociația Energia Inteligentă, RPIA – Asociația Industriei Fotovoltaice din România, RWEA – Asociația Română pentru Energie Eoliană, AIEE – Asociația Inginerilor Energeticieni și Electricieni, Centrul Român al Energiei, PATRES – Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România, ANIS Romania – Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii, ICSS, Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, IMM Romania, Camera de Comerț Româno – Britanică.

PARTENER DE MONITORIZARE: mediaTRUST

PARTENERI MEDIA: AGERPRES, România Durabilă, Economistul, Club Economic, Focus Energetic, InvesTenergy, The Diplomat-Bucharest, BiziLive TV.

Mai multe detalii despre eveniment puteți găsi aici.

Cine va conduce economia globală post-americană?


de Jim O’Neill

LONDRA – De la alegerile prezidențiale din SUA de anul trecut, am comentat în mod regulat diverse aspecte ale agendei lui Donald Trump și ce ar putea însemna aceasta pentru America, piețele financiare și restul lumii. Nu a lipsit haosul – dar acest lucru era în mare parte de așteptat, având în vedere „metoda” stângace și imprevizibilă a președintelui în ceea ce privește elaborarea politicilor.

După cum am remarcat în februarie și din nou în martie, alte economii ar putea răspunde agresivității lui Trump prin stimularea cererii interne și reducerea dependenței de consumatorii și piețele financiare americane. Dacă există un aspect pozitiv în această situație haotică, este acela că europenii și chinezii au început deja să urmărească astfel de schimbări. Germania relaxează „frâna datoriilor” și permite investiții absolut necesare, iar China se pare că analizează opțiuni pentru stimularea consumului intern.

Pentru orice țară care depinde de comerțul și piețele internaționale, este cât se poate de clar că, chiar dacă Statele Unite pot fi convinse să-și tempereze politicile de război comercial, vor fi necesare noi aranjamente comerciale. Multe state caută deja modalități de a-și crește comerțul reciproc și de a încheia noi acorduri pentru reducerea barierelor netarifare în sectorul serviciilor, care crește rapid.

Ca bloc, restul G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Regatul Unit) este aproape la fel de mare ca SUA. Dacă adăugăm ceilalți participanți la „coaliția celor dispuși” propusă de premierul britanic Keir Starmer, foștii aliați ai Americii ar putea compensa o mare parte din pagubele provocate de Trump. La fel, dacă China și-ar putea reforma Inițiativa Belt and Road în strânsă coordonare cu India și alte economii emergente mari, acest lucru ar putea avea un efect transformațional.

Astfel de măsuri ar atenua efectele politicilor tarifare și amenințărilor din partea SUA. Însă punerea lor în practică nu va fi ușoară – dacă ar fi fost, s-ar fi întâmplat deja. Aranjamentele comerciale și financiare actuale reflectă o varietate de factori politici, culturali și istorici, iar administrația Trump va încerca să submineze orice schimbare a statu quo-ului care ar putea avantaja China.

Ceea ce contează, așadar, este modul concret în care alte economii mari își stimulează cererea internă, mobilizează investițiile și creează noi legături comerciale. La o conferință recentă despre „globalizare și fragmentare geoeconomică,” organizată de think tank-ul Bruegel și Banca Centrală a Olandei, mi s-a reamintit cât de dezechilibrată a fost creșterea PIB-ului global de la începutul secolului. O analiză simplă a cifrelor anuale ale PIB-ului nominal din perioada 2000–2024 arată că SUA, China, zona euro și India au contribuit împreună cu aproape 70% din întreaga creștere, iar SUA și China aproape 50% din total.

Această constatare subliniază și mai mult faptul că amenințările tarifare ale SUA trebuie contracarate printr-o cerere internă mai mare în alte părți ale lumii. Dar iată o doză de realism: singura altă țară care ar putea, de una singură, să-și crească cererea și importurile suficient de mult pentru a compensa scăderea ponderii Americii în economia globală este China.

Dar dacă China nu acționează singură? După cum am văzut, europenii deja fac pași pentru a crește investițiile și cheltuielile pentru apărare în moduri care vor aduce beneficii atât economiei UE, cât și altora, precum Regatul Unit. Și, desigur, economia Indiei a crescut mai rapid decât multe altele în ultimii ani, ceea ce sugerează că ar putea avea spațiu pentru un stimul suplimentar intern. Ce s-ar întâmpla dacă toate aceste economii și-ar coordona politicile?

O astfel de coordonare probabil nu ar avea același impact global ca acordul G20 de la Londra din 2009, care a introdus reforme globale pe scară largă și noi instituții pentru a aborda cauzele crizei financiare globale și consecințele acesteia. Dar dacă aceste țări ar transmite lumii că sunt implicate într-un fel de consultare pentru armonizarea politicilor economice și promovarea unor obiective comune, acest lucru ar putea avea un impact pozitiv considerabil.

În cele din urmă, un alt lucru de la conferința Bruegel mă tot frământă. A fost un grafic, prezentat de cercetătorul senior André Sapir, care evidenția asemănările dintre ascensiunea Japoniei – când PIB-ul său a ajuns la aproximativ 70% din cel al SUA în anii 1990 – și cea a Chinei de azi. Atunci, ca și acum, marea teamă în America era că va fi „depășită.” Dar ce-și dorește cu adevărat America? Să poată spune că este cea mai mare economie în termeni nominali sau să asigure bunăstare și prosperitate cetățenilor săi?

Aceste lucruri nu sunt neapărat același lucru. Ceea ce administrația americană actuală nu reușește să înțeleagă este că dezvoltarea și creșterea altor țări îi pot face pe americani mai bogați. Poate că, într-o zi, americanii vor alege lideri care pot înțelege acest principiu economic de bază. Deocamdată, însă, ei par condamnați la mulți ani de turbulență și incertitudine persistentă.


Jim O’Neill este fost președinte al Goldman Sachs Asset Management și fost ministru al Trezoreriei din Marea Britanie.

Traducere, adaptare, editare: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro

Digital Innovation Summit Bucharest 2025: Patru zile de inovație, securitate și colaborare pentru un viitor digital sustenabil

0

Cea de-a doua ediție a Digital Innovation Summit Bucharest (DISB) s-a încheiat astăzi, 11 aprilie 2025, după patru zile intense de dialog strategic, inovație tehnologică și parteneriate internaționale, care au confirmat rolul României ca un hub regional pentru transformarea digitală și securitatea cibernetică. Organizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București, evenimentul a reunit peste 2.000 de participanți din peste 30 de țări: decidenți guvernamentali, lideri din industrie, experți în securitate și inovatori din domeniul tehnologiilor emergente.

Summitul a fost deschis pe 8 aprilie a.c. printr-un dialog de nivel înalt privind viitorul digital al României, în prezența oficialilor guvernamentali. Conferința Internațională de Diplomație Cibernetică a adus în prim-plan teme precum cooperarea globală în combaterea atacurilor cibernetice, reglementarea AI și securitatea cibernetică.

Critical Infrastructure Protection Forum (CIP Forum) a marcat a doua zi a DISB, aducând în discuție riscurile emergente în transport, energie și orașe inteligente. Totodată, summitul a găzduit lansări în spațiul Web 3.0 – de la parteneriatul digital cu Muzeul Nikola Tesla și colecția „Teslaverse”, până la NFT-uri instituționale dezvoltate de Ghidul Primăriilor, Agerpres, Universitatea „Titu Maiorescu” și chiar evenimente aeronautice, cum este BIAS. Toate aceste inițiative marchează începutul unui nou model de identitate digitală.

Palatul Parlamentului a găzduit dezbateri strategice în cadrul primei ediții a Blockchain Intelligence Forum, conferințe pe tema educației digitale, precum și lansarea proiectului ENKIVERS – o inițiativă europeană pentru protejarea conceptelor vizuale prin tehnologie. Exercițiile de securitate cibernetică și reuniunea anuală EURODEFENSE au subliniat angajamentul pentru un ecosistem de apărare cibernetică rezilient și colaborativ.

Summitul s-a încheiat astăzi, 11 aprilie 2025, cu Automotive R&D Conference, eveniment de referință pentru industria auto. Lideri din domeniu au discutat despre electrificare, inteligență artificială, siguranță cibernetică și perspectivele inovării în mobilitatea sustenabilă. România își afirmă astfel potențialul de a deveni un pol de cercetare și dezvoltare auto la nivel european.

Digital Innovation Summit Bucharest 2025 a dovedit că România are capacitatea, voința și partenerii potriviți pentru a construi o societate digitală sigură, sustenabilă și competitivă la nivel global. Prin dialog, inovație și încredere, punem bazele unei transformări reale.” – a declarat Adrian-Victor Vevera, Director General al ICI București.

Summitul a fost organizat cu sprijinul Danubius, SIMAVI, Cisco, Gardiyan, Motorola Solutions, MultiversX, Claroty, MSAB, Acronis, Raiffeisen Bank, Custom Production Europe, TotalSoft, Renovatio, CEC Bank, Tema Energy, BCR, MediGo Center, RADIOCOM, Domeniile Avereșt

BCR și Școala de Bani transformă Ziua Educației Financiare într-o mișcare națională: duc lecțiile despre bani acolo unde nu te aștepți

0

Banca Comercială Română (BCR), prin programul Școala de Bani, marchează Ziua Educației Financiare cu o serie de inițiative naționale care apropie conversațiile despre bani de viața de zi cu zi, transformându-le într-o experiență firească, accesibilă tuturor. Școala de Bani aduce noțiunile despre buget, economii și decizii inteligente exact acolo unde se află oamenii: în școli, dar și în spații publice, în mijlocul comunității, în contexte reale și uneori neașteptate.

#EduFin la nivel național: din Constanța până la Botoșani

  • La Constanța, Zbor Hub găzduiește un maraton de 9 ore de sesiuni interactive #EduFin, susținut de 6 traineri.
  • La Botoșani, peste 1.500 de elevi participă la cel mai mare eveniment local de educație financiară, organizat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean.
  • În București, pe linia 381 va circula Autobuzul Educației Financiare, special decorat, unde călătorii vor primi, în parteneriat cu Societatea de Transport București, sfaturi utile și explicații simple despre gestionarea banilor. 
  • La Palatul Copiilor din Capitală, roboțelul Pepper discută despre bani cu sute de copii în fiecare zi din această săptămână.
  • Național: Platforma LifeLab.ro, dezvoltată de BCR împreună cu profesori din toată țara, oferă peste 400 de materiale interactive care integrează educația financiară în orele de română, matematică sau istorie. 
  • Național: astăzi, mai mulți creatori de conținut vor face mini-ateliere de educație financiară, alături de profesorii Școlii de Bani în locuri neconvenționale: în autobuz, pe șantiere, în piețe. 


„Sărbătorim educația financiară prin normalizarea conversației despre bani. E important să te raportezi la bani, fără frică, fără stres. De aceea, vrem să fim acolo unde oamenii chiar trăiesc, nu doar unde învață. Pentru că banii sunt peste tot, în toate contextele vieții și, dacă înțelegi cum să-i gestionezi corect, ai mai multă încredere în tine și în viitorul tău” – a declarat Nicoleta Deliu-Pașol, Head of Communication & CSR, BCR

Astfel, astăzi, pe 11 aprilie, lecțiile despre bani nu mai sunt doar în bănci sau școli, ci apar exact acolo unde românii își petrec timpul: la mall, la sala de sport, în autobuz, la cinema, cu prietenii, în familie. Pentru că discuțiile despre bani sunt parte din viața de zi cu zi, iar educația financiară este oriunde și oricând.

De la începutul acestui an, peste 20.000 de români au participat la activitățile programului Școala de Bani – dintre care aproximativ 2.000 sunt adulți – în cadrul a 168 de ateliere și conferințe organizate în 121 de orașe, cu sprijinul a peste 150 de angajați BCR.

După peste 9 ani de activitate, misiunea BCR și a programului Școala de Bani rămâne aceeași: să contribuie la creșterea nivelului de încredere financiară al românilor, oferindu-le cunoștințele și instrumentele necesare pentru a lua decizii informate despre bani, indiferent de vârstă sau profesie.

Sărbătorirea printr-o Zi Națională a Educației financiare a fost stabilită prin Legea nr. 83 din 2022. Cu această ocazie, instituțiile publice și autoritățile centrale și locale pot organiza evenimente dedicate educației financiare: conferințe, seminarii, mese rotunde, sau alte activități publice.

Asigurările, între megatendințele globale și provocarea transformării competențelor

0

Patronatul Industriei Asigurărilor din România (PIAR) anunță lansarea a două studii de referință: „Impactul megatendințelor asupra sectorului asigurărilor” și „Impactul schimbărilor asupra forței de muncă și competențelor din sectorul asigurărilor”, realizate de PwC. Inovația tehnologică, schimbările climatice, schimbările demografice și așteptările clienților vor continua să evolueze și vor remodela felul în care asigurătorii vor face afaceri în viitorul apropiat. Digitalizarea și inteligența artificială vor fi factori cheie în transformarea sectorului, la nivel global. 

Dincolo de îmbătrânirea și scăderea populației active, sistemul educațional tot mai puțin performant și lipsa competențelor necesare rămân provocările majore ale pieței muncii din România, ceea ce pe termen lung va reprezenta principala barieră pentru dezvoltarea companiilor. 

În acest context, 91% dintre reprezentanții industriei locale și globale de asigurări sunt determinați să investească în digitalizare și să își pregătească echipele pentru viitor, punând accent pe dezvoltarea competențelor, în special a celor digitale avansate. Dacă în prezent abilități precum reziliența, gândirea analitică și învățarea continuă sunt piloni de bază, pe viitor, competențele în utilizarea AI, analiza datelor, gândirea creativă și securitatea cibernetică vor îmbogăți contribuția umană, sprijinind sectorul în generarea de inovație și creare de valoare.

Liderii consultați în studii privesc cu optimism următorii trei ani, anticipând o integrare graduală a inteligenței artificiale în companii, în special pentru a optimiza platformele tehnologice, procesele de business și fluxurile operaționale, ceea ce va conduce în timp la acoperirea sarcinilor repetitive și la eliberarea potențialului pentru proiecte inovatoare, creative sau strategice, oferind profesioniștilor oportunitatea de a contribui la dezvoltarea sustenabilă a sectorului.

„Cele două studii reprezintă un instrument extrem de util managementului companiilor de asigurări și echipelor de resurse umane, oferind informații relevante despre cum va arăta viitorul. Acest aspect favorizează o pregătire eficientă și din timp pentru valorificarea oportunităților și contribuie la dezvoltarea unui business sustenabil și la crearea de locuri de muncă cu valoare adăugată”, a declarat Judith Kis, Președintele PIAR – Patronatul Industriei Asigurărilor din România. 

„Tranziția digitală și accelerarea inovației sunt deja o realitate în industria asigurărilor, iar aceste studii oferă un cadru solid pentru a înțelege cum putem naviga cu succes acest proces de transformare. Cred cu tărie că viitorul acestei industrii depinde de abilitatea noastră de a atrage și forma talente, de a integra tehnologia în mod inteligent și de a rămâne aproape de oameni, cu soluții relevante, empatice și responsabile”, a declarat Mihai Tecau, Director General OMIASIG.

„Două studii extrem de valoroase și utile, care oferă o imagine bună asupra pieței asigurărilor din România și a contextului socio-economic prezent. Ceea ce mi se pare interesant este faptul că provocările digitalizării și schimbărilor demografice sunt aceleași în România, ca în alte țări din Europa”, a declarat Sebastian Hopfner, Președintele Platformei de Dialog Social din cadrul Insurance Europe.

Studiile au fost realizate în cadrul proiectului PROASIG  – Promovarea dialogului pentru ocupare și formare în asigurări, cod SMIS 305698. Aceste analize explorează tendințele din industrie în contextul tranziției verzi și digitale, atât în România, cât și la nivel european, iar rezultatele obținute urmează a fi puse la dispoziția tuturor companiilor de asigurări din România.


Patronatul Industriei Asigurărilor din România – PIAR este o organizație patronală, constituită în anul 2020, în baza Legii 62/2011 a dialogului social. Patronatul a fost înființat la inițiativa Groupama Asigurări, UNIQA Asigurări, UNIQA Asigurări de Viață și PAID. În prezent numără 10 membri, prin alăturarea ulterioară a BRD Asigurări de Viață, Omniasig, ASIROM, BCR Asigurări de Viață, Grawe și ABC Insurance, care împreună însumează 65% din angajații sectorului. Principalele obiective ale PIAR sunt reprezentarea industriei de asigurări în Dialogul Social, inițierea de soluții privind îmbunătățirea legislației în vigoare pe piața muncii din România, precum și promovarea de bune practici în domeniu. 

INS: Câștigul salarial mediu brut pe economie în luna februarie 2025 a fost 8932 lei şi cel net 5351 lei

0

Conform unui comunicat al Institutului Național de Statistică, în luna februarie 2025, câştigul salarial mediu brut a fost 8932 lei, cu 22 lei (+0,2%) mai mare decât în luna ianuarie 2025. Câştigul salarial mediu net a fost 5351 lei, în creştere cu 23 lei (+0,4%) față de luna ianuarie 2025. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţile de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (11619 lei) și în fabricarea produselor din tutun (10860 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (3263 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3345 lei).

Comparativ cu luna februarie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 9,7%.

În luna februarie 2025, comparativ cu luna precedentă, nivelul câştigului salarial mediu net a fost influențat, în aproape egală măsură, atât de creşteri, cât și de scăderi. Astfel, creșterile câştigului salarial mediu net din activităţile sectorului economic  au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (prime anuale, al 13-lea salariu sau prime pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), precum și de realizările de producţie ori încasările mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

  • cu 33,9% ȋn fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 30,2% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii;
  • între 6,5% și 12,5% în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, tranzacţii imobiliare, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice;
  • între 2,5% și 6,0% în alte activităţi extractive, cercetare-dezvoltare, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, repararea, întreţinerea şi instalarea mașinilor şi echipamentelor, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), construcţii, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), transporturi pe apă.

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna ianuarie 2025 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (prime anuale sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

  • cu 12,7% în industria metalurgică, respectiv cu 11,5% în extracţia minereurilor metalifere;
  • între 4,5% și 8,5% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, extracţia cărbunelui superior şi inferior, transporturi aeriene, activităţi de servicii anexe extracţiei;
  • între 2,0% și 4,0% în activităţi de editare, colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor reciclabile (inclusiv activităţi şi servicii de decontaminare), fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, activităţi de spectacole, culturale şi recreative, fabricarea echipamentelor electrice, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, transporturi terestre şi transporturi prin conducte.

În sectorul bugetar, câştigul salarial mediu net a crescut uşor comparativ cu luna precedentă în administraţia publică (+0,8%), în timp ce în sănătate şi asistență socială (-1,8%), respectiv în învăţământ (-1,1%) a înregistrat uşoare scăderi.


 În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creșterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.

Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației.

Profit obținut de Pepco, direcționat către copii aflați în dificultate

0

Compania Pepco România anunță continuarea, împreună cu organizația SOS Satele Copiilor, a campaniei „Ursuleții Faptelor Bune”, caracterizată ca „o inițiativă care reunește generozitatea și sprijinul pentru copiii aflați în dificultate. 100% din profitul obținut din vânzarea colecțiilor speciale de ursuleți caritabili este direcționat către programele SOS Satele Copiilor România, contribuind astfel, anual, la sprijinirea a aproximativ 1.000 de copii care beneficiază de îngrijire și susținere”.

După cum subliniază Pepco România, „campania Ursuleții Faptelor Bune revine în această primăvară, oferind o ocazie specială ca, de Paște, fiecare ursuleț cumpărat să aducă o dublă bucurie – pentru persoana care îl primește în dar, precum și pentru un copil care are nevoie de sprijin, âmbet și speranță. Prețul unui ursuleț este de 32 de lei, iar colecția specială poate fi găsită în toate magazinele Pepco din țară. 

În acest sezon, ursuleții ajung pe rafturi într-un design complet nou, inspirat din universul marin: sunt costumați în rochie sau cămașă în dungi alb-albastre, accesorizate cu detalii precum steluțe de mare și corăbii, care oferă un plus de personalitate noii colecții”.

Raluca-Rodica Popescu, Corporate Social Responsibility Specialist Pepco România: „Campania «Ursuleții Faptelor Bune» este o dovadă a solidarității și a credinței că fiecare gest mic poate aduce schimbări semnificative. La Pepco, suntem obișnuiți să facem fapte bune, însă atunci când clienții noștri ni se alătură, binele se multiplică. Fiecare ursuleț cumpărat nu reprezintă doar un cadou care aduce zâmbetul pe chipul unui copil, ci și o investiție în viitorul altora, contribuind direct la prevenirea separării copiilor de familiile lor din comunități vulnerabile, oferindu-le astfel certitudinea că își vor putea îmbrățișa părinții în fiecare zi. În plus, o parte din banii strânși sunt direcționați către activități care le oferă copiilor din Satele SOS oportunități de a învăța, de a se distra și de a se dezvolta armonios. Acesta este un parteneriat între Pepco, clienții noștri și SOS Satele Copiilor România – un parteneriat care face o diferență reală în viața copiilor, oferindu-le șansa de a visa și de a construi un drum mai luminos.”

Inițiatorii campaniei precizează că, „în fiecare an, clienții Pepco au oportunitatea de a achiziționa ursuleți caritabili, susținând astfel misiunea companiei de a combate inegalitățile și de a oferi copiilor și adolescenților din medii defavorizate șansa unui start favorabil în viață. Campania Ursuleții Faptelor Bune este un proiect pe care Pepco îl derulează încă din anul 2019, iar România se numără printre primele țări care au adoptat această inițiativă. Pe lângă România, campania se desfășoară și în Polonia, Germania, Bulgaria, Cehia, Serbia, Spania, Croația, Italia, Lituania, Slovacia și Ungaria.

Ursuleții caritabili Pepco sunt lansați anual, în două ediții speciale – una în sezonul primăvară/vară și alta în sezonul toamnă/iarnă. Fiecare colecție se remarcă nu doar prin designul unic și atent gândit, ci și prin mesajul puternic pe care îl transmite. Ursuleții devin astfel nu doar jucării îndrăgite de copii, ci și simboluri ale generozității și sprijinului pentru cei care au nevoie. Cu fiecare ediție, Pepco reiterează angajamentul său de a aduce o schimbare pozitivă în viețile copiilor vulnerabili.

An de an, copiii care fac parte din programele dezvoltate de SOS Satele Copiilor beneficiază de o serie de activități esențiale pentru dezvoltarea lor personală și educațională. Aceste activități includ servicii psihologice, oportunități de socializare și timp liber prin excursii de 1-3 zile, vizite la muzee și alte activități. De asemenea, pentru a sprijini integrarea școlară, copiii primesc suport școlar și meditații, având în vedere că majoritatea copiilor aflați în îngrijire alternativă întâmpină dificultăți semnificative la nivelul cunoștințelor și al deprinderilor de învățare. Totodată, sunt oferite resurse materiale pentru a preveni abandonul școlar, în special pentru copiii din familii vulnerabile”.

Diana Podaru, director general SOS Satele Copiilor România: „Într-o lume ideală, toți copiii ar crește alături de părinții lor, cu iubire și bucuria copilăriei, ar merge la școală, cu haine curate și ar sta seara în jurul mesei, cu povești de peste zi. Dar nu este nici pe departe așa. În România, aproape jumătate dintre copii sunt la risc de sărăcie și excluziune socială, iar sărăcia continuă să fie unul din motivele majore pentru care copiii sunt separați de familia lor. Vorbim de copii care nu au acasă un minimum necesar – hrană zilnică, curent electric, haine, spațiu de dormit suficient, iar de rechizite nici nu poate fi vorba. Știm, din experiența celor peste 30 de ani, că un ajutor specializat contribuie la depășirea situației de criză în care familia se află, iar copiii cei mai vulnerabili chiar au o șansă reală la o viață fără greutăți. În acest demers, implicarea partenerilor de bine este vitală și suntem recunoscători. Mulțumim, @PepcoRomânia, an de an ne bucurăm împreună cu fiecare familie care este mai puternică.”

Pepco arată că „popularitatea ursuleților este în continuă creștere, iar impactul lor este tot mai mare. În 2024, Pepco a vândut peste 193.000 de ursuleți, iar profitul obținut a fost direcționat către un număr de peste zece organizații sociale partenere din întreaga Europă, continuând astfel să sprijine copii și tineri vulnerabili din diverse colțuri ale lumii.

Cu un mesaj simplu, dar puternic, acela că fiecare gest de bunătate contează, campania „Ursuleții Faptelor Bune” a devenit un exemplu de responsabilitate socială cu un impact real. Datorită rezultatelor obținute și a implicării constante din partea clienților Pepco, inițiativa a fost premiată anul acesta cu locul al doilea la Romanian Sustainability & CSR Awards, în cadrul categoriei Cause Related Marketing. Această distincție validează eforturile comune ale Pepco România și SOS Satele Copiilor și confirmă faptul că parteneriatele durabile, bazate pe solidaritate și grijă față de cei mai vulnerabili, pot transforma acțiuni aparent mici în sprijin concret pentru sute de copii din întreaga țară”.

Pepco este recunoscut ca „unul dintre cei mai mari value retailers din Europa, care oferă haine pentru întreaga familie și articole pentru casă la prețuri foarte atractive. După aproape 20 de ani de creștere constantă, magazinele Pepco sunt vizitate de clienți care efectuează 30 de milioane de tranzacții pe lună. Compania, cu sediul central în Poznań, are în prezent peste 31.000 de angajați în 18 țări din întreaga Europă și o rețea de peste 3.800 de magazine”.

SOS Satele Copiilor România „oferă o familie iubitoare copiilor care au rămas fără îngrijirea părintească și îi susține și protejează pe cei care riscă să o piardă. La nivel național, asociația derulează programe de îngrijire alternativă a copiilor (Satele SOS, Comunitățile de tineri, Asistență maternală), de întărire a familiei (Serviciile de Asistență Comunitară, Centrul de consiliere și sprijin pentru copii și părinți, Centrul de zi), educaționale (SOS Planet Afterschool), precum și o serie de proiecte pentru tinerii aflați în situații de risc, atât din sistemul de protecție, cât și din medii vulnerabile. Din 2022, SOS Satele Copiilor implementează și programe dedicate familiilor din Ucraina.

SOS Satele Copiilor România este considerată de către autoritățile publice naționale și locale ca fiind unul dintre modele de bună practică în domeniul protecției copilului și este unul dintre inițiatorii modelului caselor de tip familial în România, al centrelor de consiliere și sprijin pentru copii și părinți din comunități și al programelor ce pun accent pe formarea deprinderilor de viață independentă la tinerii din sistemul de protecție și nu numai”.

Studiu Reveal Marketing Research: 82% dintre români returnează toate ambalajele cu simbol SGR, iar 51% sunt motivați în principal de recuperarea garanției plătite

0

Cel mai recent studiu derulat de Reveal Marketing Research și-a propus să afle mai multe detalii despre evoluția atitudinilor și comportamentelor românilor în ceea ce privește Sistemul de Garanție-Returnare, comparativ cu studiile similare desfășurate în 2023 (măsurarea intențiilor înainte de implementare), respectiv 2024 (măsurarea comportamentelor românilor).

La 2 ani de la implementarea SGR, 82% dintre români declară că returnează toate ambalajele cu garanție la punctele de colectare

Conform rezultatelor studiului realizat de Reveal Marketing Research, 82% dintre români declară că returnează toate ambalajele marcate cu simbolul SGR, procent în creștere cu 12% comparativ cu iunie 2024 (70%).

Îndreptându-ne atenția către frecvența cu care românii returnează ambalajele cu garanție, 34% le aduc la punctele de colectare o dată pe săptămână, 32% de 2-3 ori pe săptămână,  iar 18% o dată pe lună.

În plus, rezultatele studiului, arată că ambalajele de plastic cu garanție sunt cele mai frecvent returnate de către români (72%), urmate de ambalajele de sticlă (60%) și de cele din metal (51%). În funcție de gen, bărbații obișnuiesc să returneze, într-o măsură semnificativ mai mare decât femeile, toate tipurile de ambalaje la punctele de colectare.

Recuperarea banilor rămâne principalul imbold: 1 din 2 români returnează ambalajele SGR în principal pentru a-și recupera garanția

Referitor la motivația principală care stă la baza obiceiului de a returna ambalajele cu simbol SGR, se poate observa o creștere semnificativă de la 39% (iunie 2024), la 51% (martie 2025) în rândul celor care declară că recuperarea banilor plătiți pe garanție reprezintă principalul imbold.

Bărbații (55% comparativ cu 47% în cazul femeilor) și persoanele mature cu vârste cuprinse între 45-55 ani (57% vs. 51% total eșantion) se diferențiază prin faptul că acordă o importanță semnificativ mai mare recuperării garanției de la achiziție.

36% dintre români și-au schimbat obiceiurile de cumpărare a băuturilor ca urmare a implementarii SGR

În noiembrie 2023, 44% dintre români considerau că nu își vor modifica comportamentul de cumpărare și consum al băuturilor îmbuteliate odată cu implementarea Sistemului de Garanție-Returnare.

În prezent, procentul celor care declară că nu și-au schimbat obiceiurile rămâne asemănător cu cel de anul trecut (59%), datele indicând că românii s-au adaptat rapid și mai bine decât se așteptau la noul sistem de gestionare a deșeurilor.

Cu toate acestea, 36% dintre români observă schimbări ale modului în care cumpără băuturi îmbuteliate odată cu implemnetarea SGR. Astfel, 16% aleg ambalaje mai mari, pentru a plăti de mai puține ori garanția, în timp ce 10% cumpără mai rar, iar 10% aleg produse mai ieftine la raft.

„Rezultatele studiului arată o adaptare rapidă a românilor la Sistemul de Garanție-Returnare, cu un procent în creștere al celor care returnează toate ambalajele, motivați în principal de recuperarea garanției plătite. Totodată,  36% dintre români spun că și-au modificat comportamentul de cumpărare ca urmare a implementării SGR. În acest context, studiile de tip Customer Decision Journey pot fi un instrument valoros pentru brandurile care vor să înțeleagă mai bine cum influențează aceste schimbări criteriile și deciziile de achiziție ale consumatorilor,” a declarat Marius Luican, Director General Reveal Marketing Research.

1 din 2 români este nemulțumit de modul în care funcționează Sistemul de Garanție-Returnare

Doar 47% dintre români se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți de modul de funcționare a Sistemului de Garanție-Returnare.

Astfel că, în viziunea românilor principalele soluții identificate pentru îmbunătățirea acestuia sunt creșterea numărului de puncte de returnare (48%), valoarea mai mare a garanției (27%) și campaniile de informare și educație (21%).


Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 17-25.03.2025 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, din mediul urban și rural, utilizatori de internet. Mărimea eșantionului a fost de 1011 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3,1% la un nivel de încredere de 95%.