În contextul unor perspective prudente de creștere economică, măsuri de reducere a deficitului bugetar și a situației geopolitice, România trebuie să-și redefinească modelul economic pentru a deveni rezilientă și competitivă prin stimularea inovației, investiții strategice și valorificarea fondurilor pe care le are deja la dispoziție prin programe europene precum PNRR sau SAFE. Acestea sunt concluziile dezbaterii de la conferința de lansare a raportului PwC România CEO Survey 2025, la care au participat: Tanczos Barna, Ministrul Finanțelor Publice, Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România, Michał Mastalerz Country Managing Partner PwC Polonia, Anna Grabowska, Executive Vice President of the Management Board Żabka Polska si Managing Director Żabka International, Mihai Bordeanu, Managing Director Dacia Southeastern Europe, Country Head Romania at Groupe Renault, Alessio Menegazzo, CEO & Country Manager PPC Romania, Dragoș Anastasiu, Consilier onorific al Președintelui interimar al României pentru relația cu mediul de afaceri.
Discuțiile au arătat importanța investițiilor în infrastructură – rutieră, energetică, digitală – precum și necesitatea îmbunătățirii transparenței și predictibilității la nivel fiscal și reformarea instituțiilor statului. Industria de apărare, tranziția energetică și nearshoring-ul sunt văzute a oportunități economice importante, alături de impulsionarea antreprenorilor români de a se extinde pe piețele externe. În același timp, Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, Ministrul Finanțelor Publice, a declarat că va face ”tot posibilul ca anul acesta Codul Fiscal să nu sufere modificări semnificative, adică să nu apară impozite noi, creșteri de taxe sau impozite”.
Principalele declarații:
Tanczos Barna, Ministrul Finanțelor Publice „Suntem departe de sfârșitul anului, cursa este destul de lungă, dar avem câteva date promițătoare. Se văd semnale de creștere economică evidente. Pe de altă parte, sistemul de colectare a taxelor, impozitelor pe salarii, pe venituri funcționează. Modificările de la Guvern, din economie, se reflectă imediat în încasările din impozite. Impozitul pe salarii, încasări pe CAS, CASS sunt un semnal bun. Eu mi-aș dori un pic mai mult pe TVA, atât pe pe consum, cât și pe partea de producție, industrie. Acolo avem câteva semnale interpretabile, dar unele sunt explicabile, altele mai puțin explicabile. Dar partea de industrie are nevoie de un impuls și acolo probabil încă se resimte acest efect al situației politice generate de anularea alegerilor. Obiectivul nostru cel mai important este să ținem sub control cheltuielile.
După trei luni, pot să vă spun că azi am avut, de exemplu, o zi foarte bună, în care am avut reduceri la dobânzile cu care se împrumută România. Suntem pe un trend descrescător de dobânzi la euro, la 7 ani și la 14 ani, am avut și o cerere suficient de mare, care arată un interes din partea investitorilor, arată o încredere în economia României și lucrurile pot reveni pe un trend sustenabil, normal, dacă suntem consecvenți, dacă după două luni nu vrem să facem altceva decât ceea ce ne-am propus în ianuarie prin buget, dacă nu ne trezim după șase luni că ne-au venit idei și vrem să mai creștem cheltuieli, și în toamnă, în octombrie, noiembrie pregătim bugetul pentru 2026, nu în ianuarie, nu în februarie. Dacă reușim să respectăm aceste reguli foarte simple și consecvență, atunci o să recâștigăm încrederea pierdută. Nu putem să ne ascundem după deget, România a pierdut încrederea investitorilor, încrederea Comisiei Europene, încrederea multora în momentul în care a ajuns la 8,6% deficit, când a făcut cheltuieli care nu erau planificate, când a luat decizii care poate sunt caracteristice unui an electoral, dar care n-au făcut bine.
Voi face tot posibilul ca anul acesta Codul Fiscal să nu sufere modificări semnificative, adică să nu apară impozite noi, să nu apară creșteri de taxe, de impozite și să ne bazăm pe veniturile care sunt estimate, prognozate, pot fi colectate și să mergem înainte până la sfârșitul anului cu această cu acest sistem fiscal. România s-a angajat la o reformă fiscală, iar această reformă fiscală trebuie construită împreună cu cele mai mari companii care plătesc impozite și taxe. Sunt 1.400 de companii în România care plătesc 51% din taxele și impozitele colectate de statul român.
Dincolo de consolidarea fiscală, România trebuie să mai rezolve o problemă foarte mare: deficitul. Nu producem suficient, avem deficit fiscal, avem și deficit comercial și se bucură foarte multe state din Uniunea Europeană de piața noastră care consumă foarte mult. Dar noi avem nevoie de producție autohtonă. Fără această echilibrare structurală nu ne ajută nici cursul, nu ne ajută nici TVA-ul, nu ne ajută nici bugetul.
Foarte mulți antreprenori români se mulțumesc cu prea puțin după ce ajung la un nivel, încep să stagneze, nu vor să crească și mai mult, nu vor să iasă din România, să cucerească piețe afară, nu vor să arate că sunt performanți și afară, deși ar avea capacitate.
Dacă sectorul defence este capabil să se mai extindă și să aducem tehnologie nouă, să găsim parteneri pe producția de drone, de exemplu, să folosim tehnologie de vârf în acest domeniu și, la un moment dat, când se va termina această efervescență pe apărare, a doua zi pot produce drone pentru agricultură, tehnologie pentru alte industrii. Este o oportunitate uriașă și mă aștept să fie și colegii mei din celelalte ministere suficient de interesați, abili, inventivi ca să găsim parteneri. Eu cred mai mult în investițiile în economie, chiar și în industria de apărare, decât în cheltuielile curente care astăzi, mâine, nu mai sunt.”
Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România: „Cred că oportunitățile sunt pe masa noastră: PNRR, nearshoring, de relocare, tranziție energetică – energie verde, astea sunt câteva oportunități pe care România le are la momentul ăsta, important este să le valorificăm. Avem și riscuri, evident, inflația va scădea consumul intern, pentru că ne-am bazat foarte mult pe consumul intern în ultima perioadă, deficitul bugetar mare care atârnă deasupra noastră pentru că ne întrebăm dacă să facem reforma cheltuielilor bugetare sau să creștem taxele.
Cred că cel mai important lucru pe care îl avem este resursa umană. Suntem al doilea cel mai important centru de servicii din Europa Centrală și de Est, după Polonia. Având în vedere forța de muncă educată, avantajul nostru de a vorbi limbi străine fluent, ne ajută să atragem foarte multe investiții în această zonă.
Mă preocupă cum am putea să creștem mai repede în așa fel încât să ne uităm mai de aproape la Polonia. Cred că este un exemplu bun de urmat și pragmatismul pe care îl au și ținta de dezvoltare pe care au avut-o de fiecare dată a fost întotdeauna foarte sus. Antreprenorii lor au început mult mai repede decât ai noștri dezvoltarea în regiune.
Apropo de contextul macroeconomic, începem încet, încet să devenim necompetitivi, dacă nu ne uităm la toți factorii care sunt în jurul nostru. Și al doilea element foarte important, cred că puseele de investiții străine în România au fost în jurul aderării la Uniunea Europeană, NATO și eu sper cât mai devreme la OCDE.”
Michał Mastalerz, Country Managing Partner PwC Polonia: „NATO, EU sunt bazele securității, prosperității pentru toate generațiile și asta nu se va schimba, forța de muncă ieftină se îndreptă spre final. Noul model economic este bazat pe inovatie. 90% dintre companiile inovatoare din lume provin din SUA și 10% din China. Investițiile în inovatie și tehnologie sunt viitorul. Comisia Europeană a publicat date îngrijorătoare, că UE investește în AI o sumă egală cu 4% din totalul investițiilor realizate de SUA. Este încurajator că a fost anunțat un fond de 2 miliarde de euro alocat pentru AI, dar marile companii tech investesc peste 300 miliarde dolari. Suntem în urmă în ceea ce privește eficiența, competitivitatea, investițiile în tehnologie, care ar trebui să fie motorul noului model economic.”
Anna Grabowska Executive Vice President of the Management Board Żabka Polska si Managing Director Żabka International responsabila pentru expansiune internationala: „Când vine vorba de modelul economic, investițiile străine de care au beneficiat România și Polonia de-a lungul anilor, ne-au ajutat să ne integrăm în lanțul global de aprovizionare, dar nu au acoperit începutul acestui lanț, respectiv cercetarea-dezvoltarea. Ne lipsește inovația în țările noastre, ne lipsesc capacitățile de a inventa, nu numai de a produce după rețetă. Avem capacitatea de a inova. Schimbarea spre acest model ne-ar îmbunătăți competitivitatea și ar reduce dependența de alții pentru furnizarea de rețete pentru a produce.
Să folosim inteligent fondurile europene, pentru infrastructură, pentru agricultura, pentru urbanizare, pentru că este o diferență foarte mare între modul în care trăiesc oamenii în orașe și cei din mediul rural. Sunt optimistă pentru România, vedem o creștere economică de 2-3% și multe oportunități.”
Mihai Bordeanu, Managing Director Dacia South-Eastern Europe | Country Head Romania at Groupe Renault: „Dezbaterea este cum ne trezim din somnul ăsta care ne împiedică să luăm bani care sunt pe masă, banii din PNRR, nu este un plan nou, dar nu suntem unde ar trebui să fim. Cred că ar trebui să fim un pic mai pretențioși, în sensul bun al cuvântului, cu guvernanții noștri și să îi rugăm ceva mai insistent să ne explice cum stau lucrurile, de ce lucrurile stau rău, care au fost factorii care au întârziat lucrurile cu PNRR, de ce nu s-au luat banii ăia mai concret și cum le accelerăm mai departe? Pentru că văd foarte multă filozofie, dezbateri și prea puține cifre, prea puțină asumare, prea puțină responsabilitate.
Investiția în infrastructură trebuie continuată, accelerată. Spre exemplu energia este foarte scumpă și ne face să fim mai puțin competitivi. Întrebarea colectivă este: ce putem face să fim competitivi, care sunt zece lucruri pe care ar trebui să le facem pentru a deveni mai competitivi și toți să lucrăm în acest sens.
Codul fiscal se va modifica. Singura discuție este negocierea, cu cât vor crește taxe. Mai e un lucru în subsidiar, de care nu prea vorbim. Vrem să creștem veniturile, dar un deficit are două componente. Trebuie să fim foarte clari și pe reducerea cheltuielilor, lucru de care se vorbește mai puțin. Nici noi nu suntem foarte pretențioși, în sensul de a cere niște lucruri concrete, și nici partenerul nostru de discuție, în cazul de față Executivul, nu e extraordinar de disciplinat, nu are știința guvernării așa cum există în mediul privat. Pentru că nu poți să reziști în mediul ăsta dacă nu știi câți bani ai cheltuit, câți bani ai făcut și cât trebuie să reduci și care e bugetul și cum ți-l faci. Ar fi bine, odată cu schimbarea asta fiscală, să devenim și mai predictibili, să încercăm să punem lucrurile de asemenea manieră încât să le anticipăm, să le vedem cu ceva timp înainte să se întâmple și nu să alergăm în continuu după ele.”
Alessio Menegazzo, CEO & Country Manager PPC Romania: „Cred că trebuie să ne uităm la investițiile în apărare ca la un motor pentru inovare. Cea mai mare parte a tehnologiei pe care o folosim astăzi provine din tehnologia militară. Avem tendința să spunem cheltuieli pentru apărare, dar trebuie să investim în apărare, în valoarea adăugată pe care o creează.
Oportunitatea pentru România sunt investițiile în infrastructură, pentru că infrastructura înseamnă reziliență și apărare. Dacă nu ai infrastructură puternică, capacitatea de apărare este slabă. Capacitatea și dorința de a investi există, dar birocrația și neînțelegerea importanței acestor investiții este o problemă care trebuie discutată. Sperăm ca după aceste alegeri, lucrurile să fie mai coerente.
Costul energiei în Europa și în Romania trebuie să scadă, asta e clar, dar nu poți să faci asta cu o baghetă magică. Infrastructura este importantă și m-aș bucura dacă aș putea să dau consumatorului român acel electron ieftin din surse regenerabile, de care spaniolii se bucură și sunt mai competitivi.
România este obligată să investească în infrastructură, rutieră, energetică, digitală. Este o obligație și o mare oportunitate. România are o nevoie de investiții în rețele electrice de un miliard, un miliard și jumătate de euro pe an, pentru a fi în linie cu tranziția energetică. O bună parte din aceste investiții, dacă s-ar întâmpla, s-ar duce într-o proporție de 80% la antreprenori români. Dacă nu face investiții, România va rămâne mai puțin competitivă în ceea ce privește prețul energiei.”
Dragoș Anastasiu, Consilier onorific al Președintelui interimar al României pentru relația cu mediul de afaceri: „Suntem într-o volatilitate destul de puternică și cred că e foarte greu să prezicem și ce se întâmplă luna viitoare, poate și ce se întâmplă săptămâna viitoare. Avem oportunități fantastice, PNRR, dar trebuie să ne mișcăm: pe de-o parte, cei din privat trebuie să accelereze, pe de altă parte trebuie să vedem ce se întâmplă cu puterea noastră administrativă de a absorbi acești bani, pentru că acolo avem destul de multe probleme, de lipsă de competitivitate, de pragmatism.
Cu siguranță nu ne mai ajută modelul «forta de muncă ieftină» și nici nu trebuie să-l mai dorim, acest model trebuie să se schimbe fundamental. Trebuie să ieșim din acest ”dar ce am eu de câștigat” și să intrăm în ”ce putem să facem împreună”.
În România nu există echitate între stat și privat. Avem la stat condiții mai bune decât avem în privat. Avem la stat salarii mai mari decât la privat. Această inechitate duce la tensiuni sociale de neimaginat și trebuie să dispară, avem o lege, trebuie toți să o respectăm. Al doilea lucru care trebuie schimbat este modul în care se face administrație publică. Toate deciziile luate pe genunchi, fără studiu de impact, fără predictibilitate, fără să existe un dialog real. Acest stil de face politici publice nu mai poate să continue.”
