Aproape 60% dintre participanți se așteaptă la o creștere a valorii tranzacțiilor imobiliare în 2025. Nivelul de optimism variază între 64%, în Cehia, și 24%, în România

Disponibilitatea și costul forței de muncă reprezintă cea mai mare preocupare a dezvoltatorilor imobiliari din Europa Centrală în 2025 (26%), depășind aspectele legate de finanțarea proiectelor, care au dominat topul preocupărilor în ultimii ani, iar pe locurile următoare se află costurile de construcție (20%) și cele care implică achiziția de terenuri pentru dezvoltări viitoare (18%), potrivit studiului Deloitte Real Estate Confidence Survey for Central Europe 2025, realizat în mai multe țări din regiune, inclusiv România. Pe de altă parte, aproape 60% dintre participanții la studiu se așteaptă la o creștere a valorii tranzacțiilor imobiliare în următoarea perioadă, nivelul de optimism variind între 64%, în Cehia, și 24%, în România.

Studiul subliniază faptul că sectorul imobiliar din Europa Centrală dă dovadă de reziliență și adaptabilitate în fața incertitudinilor globale, a tensiunilor geopolitice și a volatilității economice.

Mai mult de 50% din participanți anticipează o îmbunătățire a activității pe piață în acest an, față de 40% cu un an în urmă, iar proporția celor care prevăd o scădere s-a redus la 14%, de la 16% în 2024. Însă, în timp ce în țări precum Polonia și Cehia percepția este în linie cu media regională, în România 41% dintre participanți se așteaptă la o deteriorare a activității și doar 18% mizează pe creștere. 

Și percepția cu privire la climatul economic s-a îmbunătățit în regiune în ultimul an – 36% dintre participanți se așteaptă la o evoluție pozitivă (față de 29% în urmă cu un an) și doar 19% anticipează o deteriorare. România iese în evidență și la acest capitol, cu 57% dintre participanți estimând o înrăutățire a climatului economic și doar 14%, o evoluție favorabilă. În schimb, Cehia și Polonia depășesc media din regiune, cu 45%, respectiv 40% dintre participanți încrezători în evoluția de ansamblu a economiei.  

Cadrul fiscal va rămâne stabil în perioada următoare în regiune, consideră 71% dintre participanți, însă majoritatea celor din România (70%) se așteaptă la o înăsprire a sistemului de taxe.

În privința sectoarelor care sunt percepute ca fiind cele mai dinamice în următorii cinci ani, infrastructura pentru energie verde conduce în regiune (67%), dar și în țările analizate individual, respectiv în România (78%), Cehia (75%) și Polonia (68%). Pe locurile următoare se află centrele de date (55%) și proiectele destinate sectorului medical (36%). 

„Rezultatele studiului indică faptul că piața evoluează și, în ciuda provocărilor, jucătorii se adaptează la noile realități și se orientează către domeniile cu cel mai mare potențial de dezvoltare în următorii ani – tranziția verde, tehnologie și sănătate. Particularitățile României sunt legate mai degrabă de evoluția de ansamblu a economiei și de perspectivele de reglare a dezechilibrelor macroeconomice pentru că, dacă ne uităm la așteptările privind disponibilitatea activelor imobiliare în perioada următoare, vedem că jucătorii din țara noastră se așteaptă la o creștere (58%), peste media regiunii (54%). În plus, în România există și provocări legate de schimbarea legislației în domeniu – noul Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor vine cu numeroase schimbări și cu legislație secundară complexă care necesită timp pentru elaborare și implementare și efort de conformare din partea jucătorilor din piață”, a declarat Irina Dimitriu, Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal, lider al serviciilor de consultanță pentru sectorul imobiliar în cadrul Deloitte România.

O noutate în studiul din acest an este menționarea criteriilor ESG (de mediu, sociale și de guvernanță) ca o provocare distinctă pentru companiile din domeniu (12%). Și, deși piața imobiliară este încă într-o fază de adaptare la aceste cerințe, majoritatea participanților se așteaptă ca proprietățile conforme cu criteriile ESG să fie mai scumpe decât cele neconforme cu până la 15% în perioada următoare. 

Deloitte efectuează studiul Real Estate Confidence Survey for Central Europe începând din 2019 pentru a afla percepția profesioniștilor din domeniu cu privire la evoluția pieței în regiune. La studiu participă trei categorii de respondenți, respectiv dezvoltatori, investitori și consultanți specializați în domeniul imobiliar. La ediția din acest an au participat, în principal, jucători din Cehia (32%), România (19%) Polonia (13%), Ungaria (4%), iar 32% dintre participanți operează pe mai multe piețe din Europa Centrală. 

Philips România, producător al gamelor de periuțe electrice și irigatoare bucale pentru îngrijire orală Philips Sonicare, prezintă rezultatele unui nou studiu despre igiena orală a românilor, arătând un mare potențial pentru utilizarea periuțelor de dinți electrice. Cercetarea arată că doar 20% dintre respondenți folosesc periuțe de dinți electrice, în timp ce 67% rămân utilizatori de periuțe manuale, iar 13% declară că nu folosesc nicio periuță de dinți.

În ciuda faptului că România are cel mai mare număr de absolvenți de stomatologie per capita din Uniunea Europeană potrivit Eurostat, țara se află pe ultimul loc în ceea ce privește frecvența vizitelor la stomatolog, cu o medie de doar 0,3 vizite pe an per locuitor. Accesul redus la servicii stomatologice, condițiile socio-economice și obiceiurile individuale influențează aceste cifre, făcând din sănătatea orală o prioritate scăzută pentru mulți dintre adulți.

Cele mai frecvente probleme dentare ale românilor

Printre cele mai frecvente probleme dentare raportate de respondenți se numără cariile, cu o incidență de 46%, acumularea tartrului, care afectează 42% dintre participanți, și problemele gingivale, semnalate de 23% dintre aceștia. Totuși, utilizatorii Philips Sonicare declară mai puține probleme dentare, observând îmbunătățiri notabile mai ales în ceea ce privește reducerea tartrului și obținerea unei culori mai satisfăcătoare a dinților.

Utilizatorii de periuțe electrice, mai atenți la igiena orală

Studiul mai arată că 75% dintre utilizatorii de periuțe electrice vizitează medicul dentist cel puțin o dată pe an, față de doar 59% dintre utilizatorii de periuțe manuale. 

De asemenea, 95% dintre utilizatorii de periuțe electrice își periază dinții cel puțin o dată pe zi, comparativ cu 89% la nivel național. În plus, 65% folosesc apă de gură zilnic, semnificativ mai mult față de utilizatorii de periuțe manuale, iar 48% folosesc ață dentară frecvent, față de doar 29% în rândul populației generale.

Cei care folosesc periuțe electrice merg mai des la dentist pentru controale, detartraj și albire, având mai multă grijă de sănătatea orală. De asemenea, acordă o atenție mai mare igienizării profesionale și tratamentelor de prevenție, menținându-și dinții sănătoși pe termen lung. 

„Folosirea periuțelor de dinți electrice poate contribui semnificativ la îmbunătățirea sănătății orale în România. Studiul pe care l-am realizat arată că utilizatorii periuțelor electrice au o igienă orală mai bună, ceea ce poate preveni problemele dentare și îmbunătăți sănătatea. Philips își propune să sprijine consumatorii în această tranziție, oferindu-le soluții inovatoare și eficiente pentru îngrijirea zilnică a dinților. Prin această cercetare, ne dorim să aducem în prim-plan importanța sănătății orale și beneficiile periajului corect, folosind tehnologii avansate. În parteneriat cu medicii stomatologi și prin inițiative educaționale, ne propunem să creștem gradul de conștientizare și să încurajăm adoptarea unor obiceiuri mai sănătoase”, a declarat Alexandra Basica, Managerul categoriei Oral HealthCare de la Philips.  

Persoanele cu venituri peste medie, mai deschiși către inovație în igiena orală

Cercetarea a evidențiat că persoanele cu venituri peste medie, care locuiesc în zone urbane și se spală pe dinți de cel puțin două ori pe zi, sunt mai predispuse să folosească periuțe electrice. Dintre aceștia:

Nevoia unei educații mai bune în sănătatea orală

Un alt lucru îngrijorător este că 41% dintre românii peste 5 ani au carii netratate, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. În plus, consumul de pastă de dinți în România este printre cele mai scăzute din Europa, ceea ce evidențiază necesitatea unor programe de educație și prevenție.

„Sănătatea orală nu înseamnă doar un zâmbet frumos, ci și prevenirea unor probleme serioase de sănătate. Periajul corect poate îmbunătăți semnificativ igiena orală, reducând acumularea plăcii bacteriene și riscul afecțiunilor gingivale. Educația și prevenția sunt esențiale pentru ca românii să conștientizeze importanța unei îngrijiri orale eficiente”, a spus dr. Andrei Constantinovici, medic primar protetică dentară, medic specialist chirurgie dento-alveolară, doctor în Științe Medicale. 

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1000 de respondenți, femei și bărbați, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, dintre care 70% din zona urbană, iar restul din zona rurală. 

Comisia Europeană solicită României să transpună corect Directiva privind materialele plastice de unică folosință. Printr-o scrisoare de punere în întârziere transmisă în prima jumătate a lunii februarie(INFR(2024)2266 – preambul la infringement), Comisia Europeană a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru că nu a transpus corect Directiva privind materialele plastice de unică utilizare [Directiva (UE) 2019/904]. Directiva este un element esențial al Strategiei privind materialele plastice și al Planului de acțiune privind economia circulară.

„Punerea deplină în aplicare a practicilor durabile consacrate în directivă este esențială pentru a proteja în mod eficient sănătatea umană, mediile naturale și pentru a asigura o tranziție de succes către o economie circulară mai durabilă. România nu a transpus corect și complet mai multe dispoziții ale Directivei privind materialele plastice de unică folosință în legislația națională, ceea ce poate duce la o aplicare incompletă a directivei în practică. De exemplu, legislația română extinde derogările de la interdicția de introducere pe piață a produselor din plastic de unică folosință. Aceasta vizează, de exemplu, agitatoarele pentru băuturi și bețișoarele din plastic de unică folosință utilizate în scopuri medicale.

În plus, legislația română nu impune producătorilor să acopere toate costurile în conformitate cu dispozițiile directivei privind responsabilitatea extinsă a producătorilor. În cele din urmă, nu există dispoziții în legislația națională care să încurajeze utilizarea de alternative durabile la plasticul de unică folosință pentru alimente”, se arată în documentul transmis de Comisie.

Prin urmare, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere României, care are acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Despre ambalajele de plastic de uncă folosință, dar și despre alte categorii de ambalaje abordate în Regulamentul European privind ambalajele și deșeurile de ambalaje PPWR -The Packaging and Packaging Waste Regulation- se vadiscuta în detaliu la conferința Ambalaje 360 – Packaging New Generation – pe care Piața o organizează pe 3 aprilie la Biavati Events în București.

Află detalii aici: Packaging New Generation

Vor fi abordate cauzele care au menținut comerțul cu ambalaje și produse din plastic de unică folosință, precum tacâmuri sau paie de plastic pentru servicii de alimentație de tip fast food sau takeaway, în condițiile în care legislația interzice utilizarea acestora, dar și alte teme de interes pentru producători și retaileri în perspectiva intrării în vigoare a regulamentului în luna iulie a anului viitor. 

Temele ce vor fi abordate în cadrul dezbaterilor:

• Prin ce pârghii vor atinge Guvernul și Ministerul Mediului obiectivele de țară din PPWR
• Ce soluții au companiile pentru atingerea obiectivelor
• Provocări pentru colectorii ambalajelor în atingerea acestor obiective
• Soluții propuse de reciclatori pentru circularitatea ambalajelor
• Cine bate pasul pe loc în Hora Reciclării
• Ecodesignul – între nevoile de marketing și eficiența operațională
• Viitorul ambalajelor și relația acestora cu consumatorii
• Reutilizarea ambalajelor și provocările de infrastructură
• Cum vor arăta rafturile magazinelor în iulie 2026.

Rezervați din timp cele mai bune locuri la acest eveniment AICI.

Rețele Electrice România, parte a grupului PPC, a lansat pe platforma electronică de achiziții publice SEAP, o licitație cu o valoare estimată de circa 25 milioane lei (fără TVA). Aceasta vizează achiziția de anvelope de beton pentru posturi de transformare, care vor fi utilizate în proiectele de investiții desfășurate în perioada 2025 – 2026.

Compania își reafirmă angajamentul față de modernizarea și extinderea rețelei de distribuție a energiei electrice, un proces esențial pentru creșterea fiabilității și rezilienței infrastructurii în fața schimbărilor climatice și a noilor necesități de consum ca urmare a creșterii gradului de urbanizare și apariției de noi tipuri de consum sau de producție descentralizată. Totodată, această inițiativă contribuie la asigurarea unui serviciu de distribuție mai eficient și mai adaptat cerințelor actuale de consum.

„Investim constant în modernizarea rețelei de distribuție a energiei electrice, pentru a o face mai fiabilă și mai rezilientă în fața schimbărilor climatice, dar și pentru a putea servi mai bine nevoile de consum ale clienților noștri. Prin această achiziție de anvelope de beton, asigurăm necesarul pentru proiectele viitoare de modernizare sau extindere a rețelei de energie electrică din zonele deservite de Rețele Electrice România”, a declarat Mihai Pește, Director General al companiei Rețele Electrice România. 

Licitația pentru achiziționarea anvelopelor de beton destinate transformatoarelor de putere va avea termen limita de depunere a ofertelor pe SEAP până la data 24.04.2025, iar contractul atribuit va avea o durată de 36 de luni.

Pentru a încuraja practicile sustenabile, compania a inclus criterii specifice în procesul de selecție. Astfel, ofertanții care demonstrează utilizarea ambalajelor reciclabile vor beneficia de un scor suplimentar în evaluarea ofertelor tehnice. Acest aspect subliniază preocuparea companiei pentru protecția mediului și implementarea unor soluții ecologice în lanțul de aprovizionare.

Prin această investiție, Rețele Electrice România face încă un pas important în direcția unui sistem energetic mai eficient, modern și sustenabil, în beneficiul consumatorilor și al comunităților deservite.

Meta Estate Trust (simbol bursier MET), companie de tip holding care activează în sectorul imobiliar și acționează ca un portal între piața imobiliară și piața de capital, anunță un exit de 2,65 milioane de euro dintr-un proiect rezidențial al Novarion din Sibiu. Investiția în cadrul acestui proiect a avut o Rată Internă de Rentabilitate (IRR) de 20%, veniturile totale pe întreaga perioadă a investiției fiind de aproximativ 1,6 milioane euro. Investiția Meta Estate Trust în proiectul rezidențial The Lake Home Sibiu al Novarion a debutat în decembrie 2021, fiind realizată sub forma unui parteneriat de dezvoltare imobiliară. Exit-ul Meta Estate Trust din Novarion Sibiu face parte din strategia companiei de a se axa în principal pe investiții de co-dezvoltare imobiliară în București.

„Ne bucurăm să închidem, încă din primul trimestru al acestui an, un exit semnificativ pentru Meta Estate Trust. Investiția în Novarion reprezenta una dintre cele mai mari expuneri ale Meta Estate Trust, iar în cei peste trei ani de parteneriat am reușit să marcăm trei obiective. În primul rând, am marcat un randament semnificativ pentru acționarii și investitorii noștri – de 20% anualizat și am sprijinit realizarea unui proiect rezidențial major în Sibiu. Expunerea Meta Estate Trust pe parcursul acestei perioade investiționale la sectorul dezvoltărilor rezidențiale reprezintă o experiență valoroasă pentru întreaga echipă Meta”, spune Alexandru Bonea, CEO Meta Estate Trust.

Meta Estate Trust a investit în total 2,84 milioane de euro în proiectul rezidențial The Lake Home Sibiu al Novarion, etapizat începând din decembrie 2021. Compania marchează astfel un exit semnificativ dintr-un proiect rezidențial, parte a liniei de investiții de Co-Dezvoltare. Exit-ul din Novarion se înscrie astfel în lista celorlalte investiții de succes precum The Level Apartments faza II, Ion Dragalina 21 și Eforie Sud. Strategia de investiții a companiei, în cadrul acestei linii de business, implică furnizarea de capital de tip equity preferențial pentru a fi utilizat strict pentru dezvoltarea proiectului imobiliar. Cu un IRR de 20%, exit-ul Novarion se înscrie în marja investițională urmărită pe linia de business de Co-Dezvoltare, respectiv 20-30% randament anualizat.

The Lake Home by Novarion este un proiect rezidențial de anvergură din zona de vest a Sibiului, construit pe o suprafață de 53.000 metri pătrați, dintre care 20.000 mp sunt spații verzi, parcuri și grădini. Complexul va include, în etapa sa finală, 494 apartamente dispuse în 9 blocuri, 34 vile premium, 3 restaurante, 1 aparthotel, sală de sport cu spa și piscină, grădiniță și afterschool. În prezent, proiectul este finalizat în proporție de 21%, ultima fază urmând să fie încheiată în 2030.

Interesul românilor pentru casele cu arhitectură în stil nordic este în continuă creștere, conform unui studiu realizat de reprezentanții Artichouse România, care precizează că, după pandemie, numărul românilor orientați către case cu arhitectură scandinavă s-a dublat față de începutul anului 2020. Principalele motive care stau la baza acestei tendințe sunt dorința de a locui într-o casă realizată din materiale naturale (în special lemn), atenția la design minimalist și nevoia de a obține un spațiu care oferă căldură, confort și o conexiune autentică cu natura.

În România, 78% dintre respondenți se declară interesați de locuințe realizate din lemn sau alte materiale ecologice, pentru un impact minim asupra mediului. 65% dintre participanți apreciază designul minimalist, considerându-l mai ușor de întreținut și mai potrivit unui stil de viață modern. Peste 70% pun pe primul loc eficiența energetică, iar arhitectura scandinavă este cunoscută pentru performanțe ridicate în acest domeniu. Un procent de 58% consideră că adaptarea la peisajul local și integrarea armonioasă în natură reprezintă un factor decisiv în alegerea unei astfel de construcții.

„Dacă acum 5-10 ani interesul pentru casele din lemn, în stil scandinav, era mai mare în rândul persoanelor din jurul marilor orașe, pandemia de Covid-19 a crescut acest interes la nivelul întregii țări. Nu mai sunt diferențe semnificative între românii care locuiesc în mediul rural sau urban, însă se păstrează diferențele dacă ne raportăm la statutul civil al românilor. Interesul pentru astfel de locuințe a existat și acum 5 ani, însă este și în prezent foarte ridicat în rândul familiilor cu copii mici. Înregistrăm un interes mai mare cu peste 27% în acest an, față de anul trecut, din partea investitorilor care își doresc să dezvolte proiecte turistice premium, deoarece calitatea materialelor și gradul de personalizare sunt esențiale pentru oamenii de afaceri din sectorul ospitalității”, declară Tudor Hrușcă, reprezentantul Artichouse în România.

La nivel mondial, piața locuințelor nordice (proiecte rezidențiale care adoptă design și tehnologii din zona scandinavă) este estimată la aproximativ 20 de miliarde de euro anual. În Europa, valoarea cumulată a proiectelor de acest tip depășește 6 miliarde de euro, cu un ritm de creștere de peste 10% pe an. În România, segmentul caselor inspirate din arhitectura nordică este încă în fază de dezvoltare, dar atinge deja pragul de 150-200 de milioane de euro pe an, înregistrând o creștere constantă, estimată la 20% anual. Aceste date ilustrează un interes global pentru modele de locuințe eficiente energetic, durabile și în armonie cu mediul. România se aliniază astfel unui trend deja consacrat în țările nordice și în restul Europei.

Factorii care stimulează creșterea și interesul pentru arhitectura nordică:

• Buget și costuri – 56% dintre respondenți evaluează, în primul rând, prețurile caselor cu arhitectură nordică. Construcțiile din lemn tip kit permit un control mai strict al bugetului, întrucât materialele și cantitățile sunt clar definite încă din faza de proiect, evitându-se depășirile neprevăzute.
• Stil și gusturi estetice – Gusturile consumatorilor diferă – unii preferă un stil modern minimalist, alții unul tradițional sau rustic, însă designul scandinav se pliază pe majoritatea preferințelor.
• Timpul de construcție: 72% dintre respondenți decid și după ce evaluează durata de execuție a unei case, un factor esențial pe o piață unde rapiditatea livrării proiectelor devine un avantaj competitiv.
• Confort și funcționalitate: arhitectura nordică prioritizează spațiile luminoase, circulația eficientă și îmbinarea armonioasă a elementelor structurale, oferind un mediu de locuit sănătos și plăcut.