Analiștii Freedom24, platforma de tranzacționare care conectează investitorii la cele mai mari burse globale, au identificat cinci dintre cele mai populare acțiuni cu capitalizare redusă (small-cap) pe care fondurile de investiții pariază. Trei dintre aceste companii activează în sectorul IT, un domeniu extrem de atractiv pentru managerii de portofolii, care au direcționat peste un sfert din investițiile lor către acest segment. O altă companie din top cinci este specializată în domeniul fintech, în timp ce ultima activează în sectorul serviciilor pentru industria petrolului și gazelor.
1. ProPetro Holding, furnizor de servicii de fracturare hidraulică pentru companiile din industria petrolului și gazelor naturale, reprezintă 4,14% din portofoliile fondurilor de investiții. În al patrulea trimestru, fondurile și-au crescut expunerea pe aceste acțiuni. ProPetro este bine poziționată pentru a beneficia de creșterea producției de energie bazată pe gaze naturale.
Analiștii consultați de MarketWatch au opinii mixte. Patru dintre aceștia recomandă cumpărarea acțiunilor („buy”), în timp ce alți patru consideră că nu este momentul potrivit pentru a cumpăra acțiunile, dar nici nu recomandă vânzarea lor, ci menținerea poziției („hold”). Prețul țintă mediu estimat este de 11 dolari per acțiune, cu 23% peste ultimul preț de închidere.
2. Applied Digital, companie specializată în construirea de centre de date pentru AI,împarte primul loc cu ProPetro Holding, având o pondere medie de 4,14% în portofoliile fondurilor de investiții. În al treilea trimestru din 2024, acțiunile sale au fost achiziționate de Nvidia, unul dintre cei mai importanți producători de cipuri din lume.
Potrivit MarketWatch, analiștii de pe Wall Street au emis nouă recomandări de „buy” pentru Applied Digital, fără niciun „sell”. Prețul mediu țintă este de 12,44 dolari per acțiune, ceea ce sugerează un potențial de creștere de 38% față de prețul actual.
3. Vimeo, platforma de streaming și hosting video, a atras 3,94% din alocările fondurilor de investiții. Cu toate acestea, rezultatele financiare din trimestrul patru au dezamăgit, înregistrând un deficit de aproape 70% față de așteptările inițiale. Acțiunile sale au pierdut peste 22% din valoare după raliul din noiembrie.
Evoluția Vimeo este monitorizată de patru analiști, dintre care doi recomandă „buy”, iar ceilalți doi sugerează „hold”. Prețul mediu țintă este de 8 dolari per acțiune, cu 50% peste cotațiile actuale.
4. Blend Labs, o companie fintech care operează o platformă cloud pentru creditori, a reprezentat 3,59% din portofoliile fondurilor de investiții la finalul trimestrului patru. Majoritatea analiștilor sunt optimiști cu privire la perspectivele Blend Labs. Potrivit MarketWatch, acțiunea are cinci recomandări de „buy” și două de „hold”. Prețul mediu țintă este de 5,45 dolari per acțiune, indicând un potențial de creștere de 53%.
5. Matterport, companie specializată în cartografiere 3D, a reprezentat aproximativ 3,15% din portofoliile fondurilor de investiții, cu o creștere a ponderii în al patrulea trimestru. Anul trecut, compania a anunțat că va fi achiziționată integral de CoStar Group, lider în analiza pieței imobiliare, însă tranzacția nu a fost finalizată încă.
Cei doi analiști de pe Wall Street care monitorizează evoluția Matterport au emis recomandări de „hold”, conform MarketWatch. Prețul mediu țintă este de 5,50 dolari per acțiune, indicând un potențial de creștere de 2% față de ultima cotație.
„Companiile cu capitalizare redusă, aflate în plină expansiune, pot oferi randamente semnificative pe termen lung, iar interesul manifestat de fondurile de investiții le confirmă potențialul. Investitorii români individuali pot profita de această oportunitate pentru a-și diversifica portofoliul și pentru a valorifica tendințele emergente din domenii dinamice precum IT, fintech și energie”, explică Maxim Manturov(foto), Head of Investment Research în cadrul Freedom24.
La finalul săptămânii trecute, prețul aurului a depășit pentru prima dată în istorie pragul psihologic de 3.000 de dolari pe uncie troy. În ultimii cinci ani, prețul metalului galben s-a dublat, doar în ultimele 12 luni majorându-se cu 39%. Având în vedere această tendință ascendentă și condițiile investiționale ideale, analiștii de pe Wall Street, J.P. Morgan, preconizează că prețul aurului va depăși 3.300 de dolari pe uncie în 2025.
Scăderea ratelor dobânzilor, războiul dintre Ucraina și Rusia, achizițiile record ale băncilor centrale și, mai recent, incertitudinea privind politicile tarifare ale președintelui Donald Trump sunt câteva dintre motivele pentru care prețul aurului a crescut atât de semnificativ. Aurul este un activ care strălucește în perioade de instabilitate politică și economică și devine o alegere din ce în ce mai comună în rândul investitorilor, inclusiv a celor români.
Potrivit reprezentanților Tavex România, undeva la 90% dintre investitorii români aleg să achiziționeze produse de greutăți mai mari, începând cu lingouri de 20 de grame. Logica este că dacă produsul este mai mare, prețul per gram de aur pur este mai mic. Această relație inversă derivă din costurile de ambalare și logistică, în special, întrucât aceleași condiții trebuie asigurate pentru lingourile de un gram precum în cazul celor de o sută de grame. Diferențele principale constau în lichiditate. Cu cât un produs este mai mic, cu atât este mai ușor de vândut.
„Aurul de investiții este unul dintre cele mai sigure instrumente din lume. Acesta poate fi cumpărat și vândut oriunde în lume, la un preț apropiat de cel internațional. Este important de înțeles, însă, că investiția în aur se realizează pe termen lung, de cel puțin trei ani. Totodată, aurul este un activ care să mențină puterea de cumpărare pe termen lung, dar este și un instrument de diversificare în cazul perioadelor de instabilitate. Aurul, precum acțiunile, obligațiunile și imobiliarele, prezintă anumite riscuri. O alocare de 5%-10% a portofoliului investițional către aur este considerată ca fiind suficientă pentru majoritatea investitorilor”, spune Victor Dima, managerul Departamentului de Trezorerie Tavex România.
În cazul investitorilor români, aproximativ 80% dintre cei care investesc în aur fizic aleg lingourile. În Bulgaria, o piață unde compania Tavex este prezentă din anul 2009, cele mai populare produse în rândul clienților bulgari în ultimul an au fost lingourile de 50 de grame de la rafinăria elvețiană Valcambi, monedele de o uncie troy (31,1 grame), în special Cangur Australian, și un clasic al monedelor istorice – 20 de franci francezi Napoleon al III-lea. Totodată, vânzările pe piața bulgară se realizează în proporție de 60/40 în favoarea lingourilor, un aspect explicabil prin diversitatea de gramaje disponibile, de la foarte mici la foarte mari, adaptate pentru orice buget.
Decizia dintre achiziționarea unui lingou sau a unei monede se poate face ținând cont de mai multe criterii. În primul rând, din punct de vedere legislativ, se consideră aur de investiții monedele produse după anul 1800, cu un conținut de cel puțin 90% aur pur și care sunt sau au fost mijloc de schimb legal în țara producătoare. Spre deosebire, lingourile de aur de investiții trebuie să aibă o puritate de cel puțin 99,5%. În cazul ambelor tipuri de produse, prețul final nu poate depăși cu mai mult de 80% prețul de piață al aurului conținut.
Dincolo de aspectele legislative, se consideră că lingourile sunt mai sigure, întrucât vin sigilate în ambalaje vidate direct de la rafinării. Aceste ambalaje de plastic constituie certificatele lor de autenticitate. În cazul în care ambalajul ar fi deteriorat sub vreo formă, prețul de vânzare al lingoului scade, întrucât nu mai are statutul de produs investițional. Spre deosebire, monedele vin de la monetării în tuburi de câte 20 sau 25. Acestea sunt amplasate, ulterior, în capsule de plastic transparent pentru a le proteja. Cu cât produsele au o puritate mai ridicată de aur, cu atât acestea trebuie gestionate cu mai multă atenție, întrucât aurul este foarte maleabil.
Deși nu este o regulă, în general prețul monedelor de aur este ceva mai ridicat decât al lingourilor de aceeași greutate. Motivul constă în reprezentările intricate și atenția sporită acordată monedelor. În cazul unor serii limitate, precum monedele Lunar, Panda Chinezesc sau Cangur Australian, care își schimbă designul anual, prețul unei monede de aur de o uncie poate fi cu zece procente mai mare decât cel al unui lingou de o uncie. Atuul acestor serii limitate este că ele sunt realizate doar în anul în curs, căpătând, în timp, o valoare de colecție.
De asemenea, pe termen lung, aurul tinde să depășească randamentul obligațiunilor guvernamentale din SUA, sau chiar și randamentul anualizat al unor indici bursieri precum S&P500. Totodată, aurul de investiții este scutit de taxa pe valoarea adăugată (TVA) în Europa. Spre deosebire, bijuteriile nu au această excepție, iar prețul lor deviază semnificativ (uneori fiind dublu) față de prețul aurului conținut, motiv pentru care nu poate fi considerat o investiție.
Promenada Mall anunță redeschiderea magazinului Chic Chic într-un spațiu nou și extins, subliniind că „experiența de shopping este completată de colecții exclusive ale brandurilor recunoscute la nivel global, precum Just Cavalli și Versace Jeans. Cu un design modern și o suprafață generoasă, noua locație Chic Chic iese în evidență prin eleganță și inovație.
Fondat în 2021, Chic Chic s-a impus rapid ca un reper al modei în România, oferind o selecție atentă de branduri de prestigiu și o experiență de shopping memorabilă, unde stilul și creativitatea se întâlnesc”.
Iosif Manea, Commercial Director, Fashion Buyer Chic Chic: „Extinderea magazinului din Promenada Mall este un pas firesc în consolidarea poziției noastre de lider în industria fashion din țară. Ne dorim să le oferim clienților o experiență completă, nu doar prin produsele rafinate, ci și prin întreaga atmosferă a magazinului. Este mai mult decât shopping – este despre stil, inspirație și exclusivitate.”
Promenada Mall informează că „printre noutățile mult așteptate ale sezonului primăvară-vară 2025, se numără colecțiile semnate de Just Cavalli și Versace Jeans, două branduri renumite pentru stilul lor distinct și abordarea nonconformistă a modei. Clienții vor putea descoperi țesăturile fine și croielile inovatoare, toate într-un spațiu sofisticat și primitor.
Pentru marcarea redeschiderii magazinului, Chic Chic a organizat un eveniment de lansare pe 14 martie 2025, în noul spațiu din Promenada Mall, unde s-au reunit influenceri, vedete locale și iubitori ai modei. Brandul le-a oferit tuturor ocazia de a explora în premieră noile colecții, într-o atmosferă vibrantă, animată de muzică live și momente speciale”.
Promenada Mall reamintește că „rămâne dedicat misiunii de a le oferi clienților săi acces la noile tendințe în modă. Astfel, redeschiderea Chic Chic marchează un nou pas în evoluția Promenada Mall ca una dintre principalele destinații de shopping premium din România.
Mai multe informații despre evenimentele din Promenada Mall pot fi regăsite pe site-ul oficial al centrului comercial, precum și pe pagina de Facebook și Instagram a acestuia”.
de Raluca Bâldea, Partener, și Alexandru Stancu, Director, Impozitare Indirectă, Deloitte România
Autoritățile europene au finalizat procesul de adoptare a inițiativei „TVA în Era Digitală” (VAT in Digital Age – ViDA) menită să modernizeze sistemul actual de TVA. Consiliul Uniunii Europene (UE) a aprobat recent pachetul de măsuri – ultimul pas înainte de publicarea în Jurnalul Oficial al UE.
Implementarea măsurilor propuse va avea loc gradual – primele vor intra în vigoare în 20 de zile de la data publicării, însă reforma va continua până în 2035 inclusiv. Principalele modificări cuprinse în pachet vizează armonizarea facturării electronice și a raportărilor digitale la nivelul UE, adaptarea tratamentului de TVA aplicat de platformele online de mobilitate sau de cazare și simplificarea înregistrării în scopuri de TVA, prin conceptul de cod unic de înregistrare.
Inițiativa a fost intens dezbătută de la lansare până la adoptare, dar a obținut în final consensul necesar din partea statelor membre, iar impactul este estimat la 11 miliarde de euro/an (sume recuperate de statele membre din TVA neîncasată), în următorii zece ani. În plus, societățile vor economisi 12,8 miliarde de euro/an din scăderea costurilor administrative de înregistrare și conformare la reglementările TVA, susține Comisia Europeană.
Reforma ViDA este axată pe trei mari piloni.
Facturarea electronică și raportarea digitală în materie de TVA
În 20 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE (aprilie 2025), statele membre vor putea să introducă facturarea electronică pentru tranzacțiile locale, fără să mai fie nevoie de derogare din partea Consiliului UE (cum a fost cazul României în 2023, pentru introducerea sistemului actual RO e-Factura). Se anticipează, astfel, o adoptare mai rapidă a măsurilor de facturare electronică la nivelul mai multor state membre UE.
Începând cu 1 iulie 2030 vor intra în vigoare următoarele măsuri pentru uniformizarea sistemului la nivelul UE. Astfel, entitățile vor emite facturi electronice inclusiv pentru tranzacțiile transfrontaliere și vor începe raportarea digitală a datelor către administrațiile fiscale într-un format agreat. Acest sistem se va baza pe standardul european existent pentru facturarea electronică, iar administrațiile fiscale naționale vor face schimb de date prin intermediul unui nou sistem informatic – sistemul VIES central -, care va permite efectuarea în timp real a unor verificări încrucișate privind datele de TVA declarate. Odată cu această raportare digitală, declarațiile recapitulative privind tranzacțiile intra-comunitare vor fi eliminate.
În aceste condiții, până la 1 ianuarie 2035, pachetul ViDA ar trebui să ducă la armonizarea sistemelor de facturare și raportare electronică la nivelul UE, iar statele membre care au sisteme locale de facturare electronică deja implementate sau în curs de implementare să se alinieze la standardele europene.
Tranziția către raportarea digitală și facturarea electronică vine cu provocări semnificative la nivelul UE, însă cu siguranță va avea și beneficii, având în vedere că va facilita accesul la date și analiza lor în timp real, ceea ce va duce la o identificare mai ușoară a cazurilor de fraudă în domeniul TVA.
În România nu va fi un impact imediat, având în vedere implementarea extinsă a RO e-factura, însă uniformizarea sistemului la nivelul UE și respectiv armonizarea sistemelor de facturare si raportare electronică ar trebui să simplifice și eficientizeze modul în care companiile pot să aplice facturarea electronică pentru tranzacțiile derulate în cadrul UE. Scopul principal ar trebui să fie acela de aliniere, astfel încât procesul de facturare, de multe ori centralizat la nivelul societăților, să poată fi derulat optim de către grupurile de societăți, atât din punctul de vedere al regulilor, cât și al costurilor.
Noi reguli de TVA pentru platformele online
Începând cu 1 iulie 2028, operatorii de platforme online ce facilitează servicii de închiriere de locuințe pe termen scurt sau servicii de transport rutier de persoane vor fi responsabili de colectarea și plata TVA, dacă furnizorii lor de servicii (de exemplu, proprietarii locuințelor) nu plătesc ei înșiși TVA. Regula nu se va aplica dacă furnizorul transmite platformei un cod valid de TVA din statul membru în care prestează serviciul și declară către platformă că va percepe TVA pentru serviciul respectiv. Excepție fac și furnizorii care optează pentru regimul special de scutire pentru întreprinderile mici.
Totodată, reforma vizează și clarificarea din perspectiva TVA a locului de impozitare a serviciilor de facilitare prestate de platforme, respectiv locul în care vor fi efectiv prestate serviciile de închiriere/ transport.
Aceste noi reguli vor avea un impact semnificativ asupra platformelor online de mobilitate sau de cazare. Pe de o parte, vor fi nevoite să își adapteze procedurile pentru a face diferența între furnizorii înregistrați în scopuri de TVA și cei neînregistrați, respectiv cei care aplică regimuri speciale de scutire. Pe de altă parte, este foarte posibil să apară un impact în prețul final al acestor servicii pentru care nu se aplică TVA în prezent, aspect care implică și un risc la nivelul furnizorilor pentru trecut, în măsura în care au omis să aplice TVA asupra serviciilor.
Înregistrarea unică în scopuri de TVA
Extinderea conceptului de ghișeu unic – OSS
Scopul acestui pilon este de simplificare a procedurilor administrative de înregistrare în scopuri de TVA pentru entitățile ce desfășoară tranzacții în afara statului membru în care sunt stabilite.
O parte din măsurile aferente vizează extinderea conceptului de „Ghișeu Unic – One Stop Shop” (OSS) care presupune că TVA datorată în diferite state membre poate fi colectată/achitată în mod simplificat, prin intermediul unui singur cod, respectiv o singură declarație de TVA. Astfel, se evită înregistrări multiple de TVA în țările unde are loc consumul efectiv.
În plus, pe baza succesului proiectului pentru comerț electronic, implementat în 2021, începând cu 1 ianuarie 2027, mecanismul OSS va fi extins pentru a acoperi în special livrările B2C de energie electrică, gaz și alte livrări de produse energetice similare. Această măsură va fi relevantă, spre exemplu, în cazul încărcării vehiculelor electrice în afara statului membru de rezidență, care va fi asimilată vânzării de bunuri la distanță din perspectiva TVA.
Ulterior, din 1 iulie 2028, va avea loc o extindere a schemei actuale OSS pentru a acoperi o gamă mai largă de tranzacții, inclusiv transferurile transfrontaliere de bunuri, pentru care nu vor mai exista obligații de înregistrare și raportare TVA. Această măsură vine la pachet cu eliminarea simplificărilor actuale pentru stocurile la dispoziția clientului până cel târziu la 30 iunie 2029.
Astfel, extinderea ghișeului unic va permite mai multor companii să se conformeze la regulile de TVA, prin intermediul unui portal online unic și într-o singură limbă, cu costuri reduse și mai puțină birocrație.
Extinderea conceptului de taxare inversă pentru nerezidenți, pe care România îl aplică deja
Tot începând cu 1 iulie 2028, în cazul tranzacțiilor în care furnizorul nu este stabilit și nici înregistrat în scop de TVA în statul membru în care se datorează taxa, răspunderea pentru plata TVA se va transfera de la furnizor la beneficiar, prin mecanismul de taxare inversă, în anumite condiții. Acest mecanism este deja aplicat în anumite state UE (inclusiv România), însă va deveni obligatoriu pentru toate statele membre, reducând astfel obligațiile de înregistrare și conformare TVA. Alinierea acestor prevederi la nivelul UE ar trebui să contribuie la simplificarea modului de derulare a tranzacțiilor în mai multe state membre, eliminând obligații de raportare suplimentare la nivelul furnizorilor nerezidenți.
În concluzie, este evident că pachetul de măsuri ViDA va duce la o modernizare treptată a sistemului actual de TVA în următorii ani. Reforma este vastă și va avea impact semnificativ asupra companiilor multinaționale, astfel că acestea trebuie să analizeze măsurile anunțate și impactul pe care l-ar putea avea asupra structurilor de afaceri și să își ajusteze procedurile/politicile interne în vederea implementării acestor modificări.
Luna Plantării Arborilor se desfășoară, ca în fiecare an, între 15 martie și 15 aprilie, conform Codului Silvic. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a marcat debutul ediției 2025 și al campaniei de împăduriri de primăvară printr-o acțiune de împădurire la Ocolul Silvic Brănești, Direcția Silvică Ilfov, în cadrul căreia au fost plantați 13 mii de puieți forestieri, pe o suprafață de peste două hectare. Au participat directorul general al Romsilva, Marius-Dan Sîiulescu, conducerea executivă a regiei, silvicultori ai Direcției Silvice Ilfov și din cadrul centralei regiei, precum și elevi ai Colegiului Silvic „Theodor Pietraru” din Brănești.
Organizatorii subliniază că, „parțial, Luna Plantării Arborilor se suprapune cu campania de împăduriri de primăvară, derulată de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.
În campania de împăduriri de primăvară, Romsilva va regenera 7.940 de hectare fond forestier, circa 80% din programul anual de regenerare a pădurilor, din care 5.335 de hectare prin regenerare naturală și alte 2.605 hectare prin regenerare artificială, adică prin lucrări de împăduriri.
Cele mai mari suprafețe regenerate natural sunt administrate de către direcțiile silvice Suceava, 725 hectare fond forestier, Caraș-Severin, 701 hectare și Bacău, 429 hectare. În ceea ce privește regenerările artificiale, cele mai mari suprafețe de fond forestier care vor fi împădurite sunt administrate de către Direcția Silvică Suceava, cu 813 hectare, urmată de Direcția Silvică Neamț, cu 370 hectare, și Direcția Silvică Maramureș, cu 336 hectare fond forestier.
De asemenea, vor fi efectuate lucrări de completări pe o suprafață de 1.899 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor pe alte 443 hectare fond forestier.
Pentru toate aceste lucrări, de împăduriri, completări și refaceri, vor fi utilizați aproximativ 19 milioane de puieți forestieri, produși în pepinierele silvice ale Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva”.
Romsilva reamintește că, în ultimii cinci ani, „a regenerat 71.539 hectare fond forestier proprietatea publică a statului, 48.921 hectare prin regenerări naturale și 22.618 hectare prin regenerări artificiale, plantând peste 130 de milioane de puieți forestieri”.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva precizează că „administrează circa 4,2 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului sau aflate în alte forme de proprietate, pe baze contractuale.
Toate pădurile proprietatea publică a statului dețin certificarea managementului forestier în standard internațional”.
Financial Intelligence, cu sprijinul DNSC – Directoratul Național de Securitate Cibernetică și al ANCOM – Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, organizează cea de-a șaptea ediție a evenimentului CYBERSECURITY FORUM.
Atacurile cibernetice sunt din ce în ce mai prezente în viața noastră, tot mai mulți români căzând victime înșelăciunilor online. Recuperarea banilor sau a datelor este foarte redusă, potrivit autorităților. De aceea este foarte importantă prevenţia, prin măsuri simple, precum utilizarea unor parole sau prudența de a nu răspunde la orice mesaj, telefon sau e-mail venite de la necunoscuţi.
Vor dezbate cele mai importante subiecte din sectorul securității cibernetice:
Cum ne protejăm de criminalitatea cibernetică, în contextul creșterii amenințărilor cibernetice;
Atacurile cibernetice si infrastructura critică;
Cyberintelligence – vulnerabilități, riscuri și amenințări;
Tentative de fraudă prin Deep – Fake și Vishing;
Securitatea sistemului energetic în contextul creșterii amenințărilor cibernetice;
Securitatea sistemului financiar, în contextul dezvoltării serviciilor digitale;
Vulnerabilitățile critice în telefonia mobilă;
Măsurile luate de companii pentru protecția datelor;
Cercetare-Dezvoltare în Cybersecurity;
Asigurări pentru riscul cibernetic;
Educația cibernetică;
Securitatea plăților digitale;
Reziliența digitală în industria financiară a devenit regulă, datorită implementării Directivei DORA;
AI Act – Schimbarea de paradigmă în reglementarea inteligenței artificiale la nivel european;
InvestAI, un nou instrument ce ar urma să facă parte din viitorul Cadru Financiar Multianual.
Speakerii evenimentului sunt: Bogdan IVAN, Ministru, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (tbc); Andi MIHAI, Consilier al Directorului DNSC; Rodica TIRTEA, Senior Policy Officer, Centrul European de Competență în domeniul Securității Cibernetice; Petre Adrian GAGIU, Director, Direcția IT, ANCOM; Mădălin BORȘ, Secretar, Comisia pentru tehnologia informaţiei și comunicaţiilor, Camera Deputaților; Vasile Ciprian RUS, Președinte, Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială, Senat; Ana Maria BUȘONIU, Director General, Centrul Național de Coordonare Cybersecurity (NCC RO) din cadrul Autorităţii pentru Digitalizarea României; Andrei POPA, Consilier ministru, Ministerul Energiei; Bogdan PĂTRU, Government Engagement Director, Mastercard România și Croația; Andrei IONIȚĂ, Regional Director of Government Affairs and Strategic Accounts, Bitdefender; Mihai ANDRIEȘ, Director Securitatea Informației, BRD Groupe Société Générale; Cristian MĂNESCU, Director General, Data Core Systems; Alex ”Jay” BĂLAN, CISO, Happening; Alin UNGUREANU, Expert în Securitate Cibernetică, Nextgen Software; Yugo NEUMORNI, Președinte, CIO Council; Mădălin STANIU, Cybersecurity Task Force Leader ANIS; Alin NIȚĂ, Președinte, ATIC.
Evenimentul va fi moderat de Ancuța STANCIU, Membru Fondator și Redactor Șef la Financial Intelligence și Adina ARDELEANU, Membru Fondator și Redactor Șef Adjunct la Financial Intelligence.
Le mulțumim partenerilor pentru că au făcut posibilă desfășurarea evenimentului!
PARTENERI: Mastercard, Data Core Systems, Happening, Comvex, Bitdefender, BRD Groupe Societe Generale, Huawei, Radiocom, Electrica Furnizare, Nextgen Software, ROMGAZ, Soft Galaxy, BIG Cyber, FREYWILLE, Simusca.
PARTENERIINSTITUȚIONALI: ANSSI (Asociația Națională pentru Securitatea Sistemelor Informatice), CIO Council, ICSS, ANIS (Asociația patronală a industriei de software și servicii), CCIB (Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București), IMM România, ARASEC (Asociația Română pentru Asigurarea Securității Informației), ATIC (Asociaţia pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii din România), BRCC (Camera de Comerț Româno-Britanică).
PARTENER DE MONITORIZARE: mediaTRUST
PARTENERI MEDIA: Agerpres, România Durabilă, Economistul, Club Economic, The Diplomat Bucharest, BiziLive TV.
Mai multe detalii despre eveniment puteți găsi aici.
Produsul Intern Brut (PIB) al României va înregistra în 2025 o creștere modestă de 1,5%, față de 0,9% cât a fost în 2024, dar cu mult sub potențialul economiei care ar fi mai aproape de o creștere anuală de 3-4%, pe termen lung, apreciază analiștii Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca. Această evoluție poate fi periclitată însă de o serie de factori interni – necesitatea gestionării stricte a deficitului bugetar, instabilitatea politică (chiar și după decizia CCR din 11 martie) –, și externi – riscuri geopolitice globale, revenirea lentă a economiei zonei euro.
Conform datelor provizorii detaliate, publicate săptămâna trecută de Institutul Național de Statistică, PIB-ul României în anul 2024 a crescut sub așteptările majorității analiștilor economici cu doar 0,9%, fiind însă foarte aproape de ultima estimarea a echipei RoEM de la finalul anului trecut, de +1 %, revizuită în scădere în două etape de la 3%, respectiv, de la 1,8%.
„Această cifră reflectă o decelerare semnificativă și față de creșterea economică de 2,4% înregistrată în 2023. Iar creșterea economică din ultimul trimestru al anului 2024 s-a situat, de asemenea, sub așteptări, la doar +0,7% față de același trimestru al anului precedent. Principalul motor al creșterii economice în 2024 a fost creșterea veniturilor reale ale populației din România – creșterea salariilor, în special în sectorul bugetar, creșterea salariului minim, creșterea pensiilor în an electoral –, combinată cu a temperare graduală a inflației. Toate acestea s-au reflectat într-o accelerare semnificativă a cheltuielilor de consum ale gospodăriilor care a avut o contribuție de +3,6% la creșterea PIB-ului României pe întreg anul 2024”, explică Levente Szász, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei RoEM.
Dinamizarea consumului final s-a menținut și în ultimul trimestru al anului precedent (cu o contribuție de +4% la creșterea PIB-ului în acest trimestru), care, conform estimărilor analiștilor RoEM, va rămâne cea mai semnificativă creștere pentru o perioadă destul de îndelungată, 2025 aducând probabil cifre mult mai temperate în acest sens.
„Sectorul privat din România nu a reușit să capitalizeze de pe urma aceastei creșteri a consumului final în 2024, iar acest lucru s-a reflectat în dinamica semnificativ pozitivă a importurilor de bunuri și servicii. Pe de altă parte însă, exporturile au avut o evoluție modestă, atât din cauza problemelor externe, precum evoluția sub așteptări a industriilor din zona euro, cât și a scăderii relative a competitivității economiei românești (creșterea costurilor forței de muncă împreună cu o evoluție mai slabă a productivității muncii). Toate acestea au determinat ca exporturile nete să aibă un aport negativ la creșterea PIB-ului din 2024, de -2,9%”, precizează Csaba Bálint, membru al echipei de cercetători RoEM.
În trimestrul IV al anului 2024, s-a înregistrat o altă supriză negativă din punct de vedere economic, în domeniul investițiilor. Contrar trimestrelor precedente, investițiile au înregistrat o scădere semnificativă (de două cifre!), ca urmare a încetinirii sectorului construcțiilor și a investițiilor industriale, susțin analiștii RoEM.
„În timp ce construcțiile în sectorul rezidențial au arătat deja semne de slăbire în trimestrele precedente, investițiile în infrastructură (alimentate în mare parte de cheltuielile statului) nu au mai reușit să aducă un aport pozitiv la performanța economică a ultimului trimestru din 2024 (cum s-a întâmplat, de exemplu, în 2023): contribuția la creșterea PIB-ului din acest trimestru a fost de -3,3%, împingând astfel și contribuția anuală în zona negativă (investițiile contribuind cu -0,4% la creșterea PIB-ului în 2024)”, explică Levente Szász, coordonatorul echipei de cercetători.
Din perspectiva principalelor sectoare ale economiei, ultimul trimestru al anului 2024 a adus doar o creștere modestă a industriei și a serviciilor (cu contribuții de +0,2%, respectiv 0,4%, la creșterea PIB-ului în acest trimestru), pe când construcțiile au avut un impact negativ, în concordanță cu scăderea investițiilor (contribuție de -0,7%). Aceste evoluții, susțin economiștii RoEM, împreună cu performanța slabă a agriculturii în trimestrul III din 2024, cauzată în principal de secetă, au determinat o creștere a PIB-ului României de doar 0,9% a în anul 2024.
„În 2025, PIB-ul va avea o accelerare modestă față de cifra din anul precedent, ajungând conform estimărilor noastre la o creștere de 1,5%. La nivelul categoriilor de utilizări componente ale PIB-ului, ne așteptăm ca evoluția dinamică a consumului intern din anul precedent să încetinească semnificativ în acest an: măsurile fiscale destinate reducerii deficitului bugetar vor limita și veniturile populației, iar creșterea record a consumului de anul trecut este oricum nesustenabilă pe termen mai lung. În 2024, exportul net a tăiat mult din creșterea economică, însă, pe fondul decelerării consumului populației, ne așteptăm ca această contribuție negativă să scadă și ea în acest an. După performanța surpinzător de slabă a investițiilor în anul precedent, investițiile bazate pe fondurile europene ar putea «salva» accelerarea creșterii economice în acest an, cu o revenire moderată față de scăderea neașteptată de anul trecut”, spune Csaba Bálint.
Ca acest lucru să se întâmple însă, este esențial ca fondurile europene să fie accesate și utilizate în mod eficient pentru investiții, în special în infrastructură, fără de care accelerarea economică din acest an pare greu de realizat, explică analiștii RoEM.
Un alt factor important pentru economie, despre care s-a discutat prea puțin din cauza crizei politice declanșate la finalul anului trecut, este aderarea deplină a României la zona Schengen, începând cu 1 ianuarie 2025. Aderarea poate adăuga un plus la creșterea economică a țării prin dinamizarea comerțului internațional (inclusiv în privința exporturilor produselor fabricate în România), prin atragerea unor investitori noi în România care astfel se pot conecta mai ușor la rețeaua logistică din Europa de Vest. De asemenea, apartenența la zona Schengen poate reprezenta un impuls adițional pentru decidenții politici să accelereze dezvoltările infrastructurale, dinamizând astfel transporturile care traversează granița de vest a țării.
„Luând toți acești factori în considerare, estimăm o creștere de 1,5% a PIB-ului în acest an. Dar această creștere, chiar dacă se află peste nivelul creșterii economice din 2024, este cu mult sub potențialul economiei României, care ar fi mai aproape de o creștere anuală de 3-4% pe termen lung. În plus, contextul intern și extern va pune presiuni suplimentare asupra evoluției economiei țării în acest an”, concluzionează prorectorul UBB.
Despre Romanian Economic Monitor:
Romanian Economic Monitor este un proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrulUniversității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, prin care cei șase cercetători ai universității implicați în acest demers științific publică o serie de date economice în forma unor infografice interactive, menite să arate o imagine comprehensivă, actualizată în timp real, a situației economice din România. Scopul proiectului este informarea clară și precisă a românilor în privința evoluției economiei, bazată pe surse de date credibile și verificate, dar și oferirea unui sprijin real factorilor decizionali din politica și economia românească, prin realizarea și actualizarea frecventă a analizei situației economice, și oferirea unui punct de pornire pentru realizarea unor scenarii de previziune, care să ajute funcționarea eficientă a economiei.
Despre FSEGA:
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) este cea mai mare facultate din țară și una dintre cele mai puternice școli românești în zona economie și afaceri, oferind servicii ştiinţifice și educaționale prin programe de licență, masterat, doctorat, executive education, respectiv prin programe de cercetare avansată, consultanță şi dezvoltare sustenabilă. Aproape 9.000 de studenți nivel licență, masteranzi şi doctoranzi beneficiază de oferta educaţională, didactică şi instituţională a celor 386 de cadre didactice titulare și asociate, atât în Cluj-Napoca, cât şi în cadrul extensiilor de la Reșița, Sfântu Gheorghe şi Sighetul Marmaţiei. Începând din 30 iunie 2021, UBB, prin intermediul FSEGA, a devenit membru permanent cu drepturi depline al European Foundation for Management Development (EFMD), fiind singura instituție de învățământ superior din România cu acest statut. EFMD administrează sistemul EFMD Quality Improvement System (EQUIS), unul dintre cele mai importante mecanisme de asigurare și certificare a calității, respectiv de acreditare la nivel internațional a instituțiilor de învățământ superior în domeniile administrării afacerilor și managementului.
Camera de Comerț și Industrie Romano-Germană (AHK România) organizează, pentru a patra oară consecutiv, Pavilionul de țară al României la târgul transport logistic 2025, care se va desfășura în perioada 2-5 iunie la München.
Acesta este cel mai mare târg internațional dedicat industriei de transport, logisticii, mobilității, IT-ului și managementului lanțului de aprovizionare.
Pavilionul României devine astfel o veritabilă „vitrină” a capacităților și potențialului național, aducând în fața unui public global companii și soluții inovatoare, capabile să răspundă celor mai exigente provocări din sector. Pe lângă oportunitatea de promovare a afacerilor, acest eveniment consolidează poziția României în peisajul global al logisticii, evidențiind contribuțiile esențiale ale sectorului nostru într-o economie tot mai interconectată.
Pentru companiile românești participante, este o oportunitate de a se prezenta la nivel internațional, de a stabili relații de afaceri durabile și totodată de a promova România ca nod de conectivitate în rețelele internaționale de transport, precum și ca hub strategic în domeniul transportului și logisticii, în inima Europei.
Standul României va fi situat în hala A4, la standul 215, cu participarea următorilor expozanți: AGEXIM, Air Sea Forwarders, Ascent Soft, BB Trans, CTP Romania, DEVEGA, ELOGISTICS CORPORATION SRL, ORIENT SRL, OPREAN SRL, Portul Constanța, RAILPORT Arad, ROZOTI, Sea Container Group, TTS (Trade Transport Services) SA, TRANSCOM.
Republica Moldova va fi reprezentată prin Agenția de Investiții – Invest Moldova.
Evenimentul reunește anual peste 75.000 de vizitatori din 135 de țări și oferă expozanților cadrul pentru descoperirea de noi piețe, explorarea celor mai recente tendințe din industrie și încheierea de parteneriate strategice.
Cu mai mult de jumătate dintre vizitatorii târgului provenind din rândul decidenților din companii importante, târgul transport logistic oferă platforma perfectă pentru discuții directe cu persoane cheie pentru potențiale investiții și colaborări.
Despre Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România)
AHK România este reprezentanța oficială a economiei germane. Înființată în 2002, AHK numără peste 670 de firme-membre și oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informații și experiențe. Prin serviciile pe care le oferă și prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susține activ companiile germane la intrarea lor pe piața românească și este totodată partener al firmelor românești interesate de piața germană. De la 1 ianuarie 2020, în cadrul AHK România funcționează și Centrul de competență pentru Republica Moldova. Dorim astfel să intensificăm relațiile de afaceri între companii din România, Republica Moldova și Germania și să contribuim semnificativ la dezvoltarea economică a Republicii Moldova.
Tema anului 2025:People.Skills.Competitiveness.
Cu tema anuală People.Skills.Competitiveness., subliniem rolul central al angajaților în succesul unei companii. Angajații și competențele lor sunt coloana vertebrală a fiecărei companii și contribuie în mod semnificativ la competitivitate. Angajații calificați și valoroși constituie baza pentru inovare, productivitate și creștere. Investind în competențele lor și în formarea continuă, companiile pot crea un mediu de lucru dinamic, care să încurajeze creativitatea și angajamentul. Prin urmare, companiile membre AHK se concentrează pe gestionarea strategică a talentelor și pe bunăstarea angajaților, nu numai pentru a îmbunătăți performanța afacerii, ci și pentru a promova un mediu de afaceri durabil și competitiv în România și Germania.
Parcursul României către o economie circulară este ghidat de obiectivele de sustenabilitate ale Uniunii Europene și de nevoia urgentă de a aborda aspecte precum gestionarea deșeurilor, eficiența resurselor și dezvoltarea durabilă. Ca parte a Planului de Acțiune pentru Economia Circulară al UE, România face progrese în adaptarea economiei sale la un model mai circular, însă întâmpină provocări și oportunități unice.
În procesul de adoptare a economiei circulare, cu accent pe reducerea deșeurilor, îmbunătățirea infrastructurii de reciclare și alinierea la obiectivele de sustenabilitate ale UE, tranziția României necesită colaborare între sectoare, sprijin guvernamental și participare activă din partea cetățenilor și companiilor pentru a crea o schimbare durabilă.
GABRIEL IVAN – General Manager, CHEP Romania & Bulgaria
ANCA MARINESCU – Corporate Affairs and Communication Manager, RetuRO
ANAMARIA – LUMINITA MITROFAN – Environment and IMS Responsible, BA Glass Romania
VICTOR VEVERA – Director General, ICI Bucuresti
DOINIȚA MIHAI –Vice President Public Affairs Eastern Europe South, Tomra
CORINA DOSPINOIU-IMRE–Sustainability Director, Auchan Retail Romania
ADINA TUDOR– External Communication Manager, Coca-Cola HBC Romania
ALEX LAIBĂR – Director Executiv, Coaliția pentru Economie Circulara (CERC), Moderator Session I
RAUL POP – Waste Management Expert, ECOTECA, Moderator Session II
10:05 – 11:40 SESIUNEA I ACTUALIZĂRI ÎN ECONOMIA CIRCULARĂ: POLITICI, PROIECTE MAJORE, LEGISLAȚIE
LEGISLAȚIE, POLITICI ȘI EVOLUȚII
Tendințele economiei circulare sunt influențate de legislația și politicile în continuă schimbare, menite să promoveze sustenabilitatea și eficiența resurselor. În Uniunea Europeană, inițiative precum Pactul Verde European și Planul de Acțiune pentru Economia Circulară stabilesc obiective ambițioase pentru reducerea deșeurilor, creșterea reciclării și încurajarea designului ecologic al produselor.
· Ce prioritati sunt in economiei circulara in 2025, ce aspecte ale economiei si ce industrii sunt vizate si prin ce anume?
· Ce fonduri PNRR sunt atrase in dezvoltarea de proiecte in economia circulara si si in ce tip de proiecte sunt ele implementate? Cum
accelerăm tranziția de la paradigma economiei liniare la un model circular?
· Cum se aliniază obiectivele și inițiativele din Planul de Acțiune cu direcțiile generale ale economiei circulare?
· Cum va fi evaluată și monitorizată implementarea Planului de Acțiune și care sunt mecanismele de raportare prevăzute?
· Cum va influența implementarea Strategiei Naționale pentru Economia Circulară și a Planului de Acțiune obiectivele de dezvoltare durabilă ale țării?
· Cum pot fi integrate conceptele economiei circulare în politicile publice și reglementările guvernamentale?
INIȚIATIVE MAJORE ÎN ECONOMIA CIRCULARĂ
Extinderea inițiativelor mari în economia circulară implică scalarea strategiilor de succes pentru a obține un impact mai mare asupra mediului și economiei. Strategii-cheie includ implementarea legislației de susținere, îmbunătățirea infrastructurii de colectare și reciclare, promovarea parteneriatelor public-private și integrarea tehnologiilor digitale pentru optimizarea gestionării resurselor.
Cine sunt actorii principali, inițiativele relevante și actualizările DRS (sistemul de garanție-returnare)
11:50 – 13:00 SESIUNEA II CONȘTIENTIZAREA ȘI CELE MAI BUNE PRACTICI ÎN ECONOMIA CIRCULARĂ
CELE MAI BUNE PRACTICI ÎN ECONOMIA CIRCULARĂ
Cele mai bune practici din economia circulară se concentrează pe eliminarea deșeurilor, menținerea produselor și materialelor în uz și regenerarea sistemelor naturale. Aceste practici încurajează tranziția de la modelul tradițional „produ-consumă-aruncă” la unul axat pe gestionarea sustenabilă a resurselor, sisteme circulare și inovație ecologică. Integrarea acestor abordări ajută organizațiile să reducă impactul asupra mediului, să creeze valoare economică și să promoveze reziliența, contribuind la un viitor mai sustenabil și eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor.
Economia circulară în construcții:tehnologii, politici și bune practici
Cum pot fi integrate principiile economiei circulare în procesele de producție și de consum pentru a reduce risipa și a maximiza utilizarea resurselor?
· Ce rol joacă inovația și tehnologia în transformarea practicilor economice către un model circular?
· Ce oportunitati de finantare exista in domeniul economiei circulare?
· Care sunt direcțiile viitorului circular în industria auto? Reciclare, reutilizare și inovație sustenabilă
· Cum asigurăm flexibilitatea proceselor pentru a răspunde provocărilor din lanțurile de aprovizionare și schimbărilor în comportamentul consumatorilor?
Evenimentul este sprijinit de:
STRATEGIC PARTENER: CERC – Circular Economy Coalition GOLD PARTENERI: RetuRO, ICI Bucharest, BA Glass, Chep Romania, Aqua Carpatica, Auchan Retail Romania, GreenGroup, Coca-Cola HBC Romania PARTENER: Tomra, Romcarbon INSTITUTII PARTENERE: AHK Romania, BRCC, CCIFER, Concordia, Henro, Cluj IT, Ecoteca, Lovering & Partners PARTENERI MEDIA: Outsourcing Today, Sustainability Today, Automotive Today, Financial Intelligence, Romania Durabila, Economistul, Club Economic, Bursa, Revista Piata
La sediul Camerei de Comerţ și Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a avut loc semnarea acordului-cadru de colaborare între Camera București, prin președintele Iuliu Stocklosa și Universitatea Româno-Americană, prin rectorul prof. univ. dr. habil. Costel Negricea. Au luat parte, de asemenea, Gabriela Iftene, director executiv al CCIB și dr. Radu Zaharia, șeful Departamentului de Parteneriate Strategice Internaționale al Universității.
După cum informează CCIB, „ca urmare a parafării acestui acord, în următorii trei ani universitari, studenții înscriși la programele de studii universitare de licență și de master ai Universității Româno-Americane vor beneficia de stagii de practică în cadrul Camerei București, având astfel posibilitatea de a pune în practică cunoștințele teoretice acumulate de-a lungul anilor de studii și de a dobândi experiență practică, apreciată și dorită de potențialii angajatori”.
Iuliu Stocklosa: „Comunitatea oamenilor de afaceri este cu atât mai performantă și mai eficientă, cu cât studenţii – angajații noștri de mâine – vor fi mai bine pregătiţi şi îndrumaţi. Astăzi, provocările cărora trebuie să le facem față necesită, poate mai mult decât oricând, o apropiere constantă a mediului academic de cel de afaceri. Prin punerea în practică a acestui acord studenții au oportunitatea de a lua contact cu pragmatismul şi concreteţea mediului de afaceri și de a se familiariza cu modele de succes și cu abordări de business generatoare de plus-valoare.”
Președintele CCIB a punctat că „una dintre preocupările de substanţă în activitatea Camerei București a constituit-o şi o constituie pregătirea profesională de specialitate a celor care desfăşoară o activitate comercială sau industrială”.
Prof. univ. dr. habil. Costel Negricea: „Semnarea acestui acord reprezintă un pas important în crearea unor legături strânse între mediul de business și cel universitar, venind natural în completarea misiunii noastre de a educa și pregăti tinerii pentru cariera pe care și-o doresc încă din anii studenției. Universitatea Româno-Americană este o platformă educațională ce pune la dispoziția studenților săi multiple oportunități de dezvoltare în domeniile lor de interes, iar multe dintre aceste oportunități nu ar fi posibile fără partenerii noștri din mediul de afaceri care împărtășesc viziunea noastră. Am încredere că acest acord va genera viitori profesioniști care vor îmbina cu succes cunoștințele teoretice și abilitățile practice, atât de necesare în viitoarea lor carieră.”
După cum subliniază CCIB, „conducerile celor două instituții și-au exprimat convingerea că, printr-o bună conlucrare, prevederile acordului vor fi rapid puse în aplicare, fiecare manifestându-şi întreaga disponibilitate de a contribui, prin instrumente specifice, la susținerea și îmbunătățirea calității mediului de afaceri”.
