Renewable EPC by Allview, divizia de energie regenerabilă a companiei Visual Fan SA, anunță „semnarea unui nou contract pentru proiectarea și execuția unui parc fotovoltaic în municipiul Reșița. Această inițiativă se aliniază la strategia națională și europeană privind tranziția energetică și promovarea energiei curate, contribuind direct la atingerea obiectivelor stabilite din Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice”.
Renewable EPC by Allview subliniază că noul proiect „va fi finalizat în 2025 și are o valoare de 5,4 milioane de euro. În contextul previziunii bugetare pentru anul 2025, valoarea importantă a acestui proiect va contribui la creșterea indicatorilor economico-financiari, alături de celelalte proiecte ce urmează să fie semnate pe parcursul acestui an.
Prin implementarea proiectului, Municipiul Reșița își va asigura consumul de energie exclusiv din surse regenerabile, marcând un pas important în direcția unui viitor sustenabil. Odată finalizat, noul parc fotovoltaic va asigura necesarul energetic al orașului, alimentând tramvaiele, autobuzele electrice, instituțiile de învățământ și iluminatul stradal.
Parteneriate strategice pentru atingerea cu success a obiectivelor stabilite
Implementarea acestui proiect se va realiza în parteneriat cu Electroconstrucția Elecon S.A. și Waldevar Energy SRL, două companii cu experiență solidă în domeniul energiei regenerabile, alături de care compania Visual Fan menține parteneriate de lungă durată. Colaborarea de succes s-a concretizat deja prin implementarea unor proiecte de anvergură pentru diverse entități din România, contribuind la dezvoltarea infrastructurii energetice sustenabile. Expertiza și seriozitatea acestor parteneri oferă garanția unei execuții eficiente și a unor soluții tehnice de înaltă calitate, esențiale pentru atingerea obiectivelor proiectului.
Soluția tehnică propusă pentru un oraș dedicat dezvoltării durabile
Proiectul prevede instalarea unei centrale fotovoltaice la nivelul Municipiului Reșița, cu capacitatea de aproximativ 8,9 MWp. Soluția tehnică propusă de Renewable EPC by Allview pentru implementarea acestui proiect, include echipamente de ultimă generație, recunoscute pentru fiabilitate și performanță: panouri fotovoltaice, invertoare, posturi de transformare, Smart Logger și Smart Meter pentru monitorizare avansată, stație meteo și sisteme de supraveghere, dar și infrastructură electrică completă, incluzând tablouri electrice, cabluri DC și AC, sistem de iluminat. De asemenea, va fi realizată și rețeaua electrică de conectare a centralei fotovoltaice până la Stația Câlnic 110 kV, facilitând integrarea eficientă a energiei verzi în sistemul electric”.
Lucian Peticilă, CEO Visual Fan SA:„Lansarea diviziei Renewable EPC by Allview în 2024 a marcat un pas strategic în dezvoltarea companiei noastre ca partener de încredere pentru dezvoltarea de parcuri fotovoltaice cu puteri de peste 5 MW, inclusiv cu capacități de stocare și soluții de conectare pentru medie și înaltă tensiune. Suntem dedicați proiectelor provenite din diferite industrii, având capacitatea de a livra lucrări complexe, datorită eficienței noastre operaționale, parteneriatelor strategice și a proceselor optimizate. Sprijinim cu interes și implicare această inițiativă, contribuind la transformarea Municipiului Reșița într-un model de oraș verde, capabil să își acopere într-o măsură cât mai mare necesarul energetic din resurse proprii, sustenabile și eficiente.”
Compania Visual Fan SA, listată în piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti la 26 iulie 2021, subliniază că „urmăreşte să folosească instrumentele pieţei de capital pentru finanţarea strategiei de dezvoltare, având în prezent, o capitalizare bursieră de peste 100 milioane de lei”.
Visual Fan SA, compania românească din spatele brandului Allview (simbol bursier ALW), „se remarcă printr-o experiență de peste două decenii în dezvoltarea de dispozitive inteligente mobile, sisteme Smart Home, tablete, laptopuri, smart TV-uri și alte gadgeturi. Fondată în 2002 la Brașov, Visual Fan a devenit un lider vizionar în tehnologie, lansând produse care fac inovația accesibilă publicului larg. Printre realizările notabile ale companiei se numără lansarea, în 2016, a celui mai avansat sistem Smart Home din România, urmată în 2017 de crearea primului asistent vocal în limba română, AVI. În 2019, Visual Fan a încheiat un parteneriat direct cu Google pentru Android TV™, devenind în 2020 primul brand românesc ce a adoptat tehnologia QLED. În 2023, compania a făcut un pas important prin upgrade-ul aplicației Allview AVI GPT, integrând un model avansat de limbaj natural, susținut de inteligența artificială (AI).
În 2022, Visual Fan a lansat conceptul Green by Allview, o strategie de diversificare a portofoliului, care vizează un viitor sustenabil prin trei divizii principale: ERA Health, Solar Energy și Allview Auto. Acest concept inovator integrează toate aspectele vieții moderne – de la sănătatea personală și locuințe sustenabile, până la mobilitate”.
Divizia Allview Solar Energy a debutat în 2022 cu soluții solare pentru locuințe sustenabile și eficiență energetică. Consolidată în 2023 prin atragerea de specialiști în sectorul industrial, divizia a finalizat peste 20 MW de proiecte fotovoltaice, devenind recunoscută pentru sistemele industriale de 1-5 MW. În 2024, Solar Energy a semnat contracte majore de centrale fotovoltaice Full EPC cu companii de top din mediul privat și public, contribuind la decarbonizarea economiei și promovarea sustenabilității energetice. Astfel, a luat naștere divizia Renewable EPC, care face parte din strategia Green by Allview și este dedicată implementării de proiecte Full EPC pentru parcuri fotovoltaice de mari dimensiuni, inclusiv cu capacități de stocare. Aceste inițiative subliniază angajamentul companiei față de inovație, sustenabilitate și îmbunătățirea constantă a experienței utilizatorilor.
„Firmele și companiile cu sediul social în municipiul București au derulat, în primele 10 luni ale anului 2024, operațiuni de comerț internațional în valoare de 53,2 miliarde euro, reprezentând 29,2% din comerțul exterior al țării noastre”, anunță Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), prelucrând cele mai noi date statistice disponibile (31 octombrie 2024), anunțate de Institutul Național de Statistică privind evoluția schimburilor comerciale ale României pe județe. Cele mai mari ponderi, la diferențe foarte mari față de Capitală, le au județele: Ilfov – 8,3%, Timiș – 7,7%, Argeș – 6,1,%, Brașov – 4,0% , Cluj – 3,6%, Dolj – 3,4%, Prahova – 3,4%, Arad – 3,3% și Alba – 3,2%.
CCIB precizează că, „la export, în perioada analizată, firmele și companiile din București au expediat mărfuri în afara granițelor țării în valoare de 16,2 miliarde euro, reprezentând 20,9% din exportul României. Urmează în acest top județele: Timiș – cu o pondere de 9,3%, Argeș – 8,1%, Ilfov – 5,7%, Brașov – 5,0%, Dolj – 4,5%, Arad – 4,3%, Alba – 4,0%, Prahova – 3,5% și Sibiu – 3,3%. Ponderea acestor 10 județe în exportul României a fost de 68,6%, în timp ce restul de 32 au totalizat doar 31,4%.
Principalele grupe de mărfuri exportate de firmele cu sediul social în București au fost:mașini și aparate, echipamente electrice și părți ale acestora (26,7%), produse ale regnului vegetal (14,9%), produse minerale (14,5%) produse ale industriei chimice (7,1%) produse alimentare, băuturi, lichide alcoolice și oțet, tutun și înlocuitori de tutun prelucrați (6,3%), metale comune și articole din acestea (5,4%), vehicule și echipamente auxiliare de transport (4,7%), instrumente și aparatură optică (3,4%), materiale textile și articole din acestea (3,3%), arme și muniții, părți și accesorii ale acestora (2,9%). Aceste 10 grupe dețin o pondere de 89,2% din exportul firmelor bucureștene.
La import, concentrarea este mai mare. Firmele și companiile cu sediul social în Municipiul București au înregistrat o valoare de 36,9 miliarde euro, reprezentând o pondere de 35,2% din importul României în perioada 1 ianuarie-31 octombrie 2024. Municipiul București, care deține peste o treime din totalul importului, a fost urmat în acest top de județele: Ilfov – 10,3%, Timiș –6,5%, Argeș – 4,5%, Cluj – 3,8%, Brașov – 3,3%, Prahova – 3,3%, Constanța – 2,7%, Arad – 2,6%, Alba – 2,6%. Ponderea acestor 10 județe în importul României a fost de 74,8%, în timp ce restul de 32 au totalizat 25,2%”.
După cum arată CCIB, „ca structură a mărfurilor importate de firmele cu sediul social în București, principalele 10 grupe care se regăsesc în statistica primelor 10 luni din 2024 au fost: mașini și aparate, echipamente electrice și părți ale acestora (22,1%), produse ale industriei chimice (17,0%), produse minerale (10,6%), vehicule, aeronave, vase și echipamente de transport (8,3%), produse alimentare, băuturi, lichide alcoolice și oțet, tutun (8,0%), metale comune și articole din acestea (6,1%), materiale textile și articole din acestea (5,3%), materiale plastice și articole din material plastic; cauciuc și articole din cauciuc (3,8%), produse ale regnului vegetal (3,4%) mărfuri și produse diverse (3,4%). Aceste 10 grupe de mărfuri au deținut o pondere de 88,0% din importul firmelor bucureștene”.
Digitalizarea presupune o tranziție de durată, pe care oamenii trebuie mai întâi să o înțeleagă și să o accepte și sunt încă puțini cetățeni care folosesc cu încredere varianta digitală, dacă au la dispoziție alternativa clasică, consideră participanții la dezbaterea „Digitalizarea în toate domeniile economiei”, moderată de Ilinca Pandele, Directorul departamentului Servicii Membri al AHK Romania, organizată cu prilejul evenimentului regional AHK România de la Timișoara din 6 martie 2025.
Digitalizarea aduce numeroase avantaje esențiale pentru organizații, printre care eficiența crescută prin automatizarea proceselor și reducerea costurilor asociate cu hârtia și stocarea fizică. Aceasta îmbunătățește accesibilitatea informațiilor și serviciilor, facilitând munca la distanță și colaborarea între echipe. Managementul eficient al datelor permite luarea deciziilor bazate pe analize concrete, în timp ce experiența clienților este îmbunătățită prin servicii personalizate și interacțiuni rapide. În plus, digitalizarea stimulează inovația, oferind noi modele de afaceri și soluții, contribuind în același timp la sustenabilitate prin reducerea consumului de resurse fizice. Cu măsuri de securitate avansate, organizațiile pot proteja informațiile sensibile, facilitând astfel o colaborare eficientă și adaptabilă în mediul de afaceri modern.
În ciuda avantajelor multiple, din discuția panel a reieșit că mai există oarecare reticență din partea oamenilor legată de digitalizare: fie că vorbim de teama pierderii locurilor de muncă, de lipsa de încredere sau pur și simplu de o rezistență culturală.
Conform lui Dorin Andreica, Managing Partner Soft Net Consulting, IMM-urile nu-și integrează digitalizarea proceselor în planul de afaceri pentru că nu vad utilitatea imediată, iar pe de altă parte investiția în digitalizare este foarte costisitoare.
Primăria Timișoara, a precizat Valentin Mureșan, consilier personal al Primarului pe probleme de Smart City și Transformare Digitală, este un exemplu de bună practică în ceea ce privește digitalizarea administrației publice, însă s-a confruntat la începutul implementării cu rezistența angajaților care nu aveau încredere în serviciile digitale.
Servicii digitale pentru clienții săi oferă și ProCredit Bank în regiune. Clienții băncii au o mai mare apetență în folosirea instrumentelor digitale, realizând că aceste servicii le oferă posibilitatea de a scuti timp dar și de a fi mai eficienți in business, a menționat Klaus Keilmann, Manager Corporate Strategy & Development, ProCredit Bank Germania.
Companiile mari din industrie, mai ales cele din automotive, se prezintă cu totul altfel decât IMM-urile. Au investit mult în digitalizare pentru că este esențială în acest domeniu de activitate. Bogdan Vasiliu, Directorul fabricii DRÄXLMAIER Timișoara, a menționat cât este de important ca toți partenerii din industria auto de-a lungul lanțului valoric să colaboreze și a dat exemplu platforma Catena X. Numai așa multiplele provocări din industria automotive pot fi rezolvate. Catena-X oferă primul spațiu de date deschis și colaborativ pentru industria auto – pentru procese de afaceri optimizate prin lanțuri valorice bazate pe date. Arhitectura foarte standardizată și modulară a cazurilor de utilizare reduce timpul de lansare pe piață și costurile de implementare, creând în același timp spațiu pentru inovare.
Ioana Hațegan, Managing Partner, Hațegan Attorneys, a subliniat lipsa educației din domeniul digitizării din România și lipsa de încredere a oamenilor în instrumentele digitale, începând chiar de la semnătura electronică calificată și terminând cu diferite procese digitalizate care, deși simplifică activitatea oricărui business, sunt încă privite cu reticență.
La nivelul administrațiilor publice, digitalizarea însemnă creșterea competitivității, pe care și sistemul public trebuie să o livreze, după cum a spus primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, în alocuțiunea sa de bun-venit adresată participanților.
Fritz a menționat în context planurile de modernizare a orașului, bazate în principal pe investiții în infrastructură și în educație. „În ultimii ani am direcționat tot mai mulți bani către investiții. Depindem extrem de mult aici de situația economică din oraș, dar și fondurile europene”, a explicat el. Printre investițiile în curs, Dominic Fritz a amintit cumpărarea de tramvaie, autobuze, construcția unei noi linii de tramvai, a unui pod și a unui pasaj, dar și a unui campus pentru învățământ dual și a 80 de săli de clasă în clădiri noi.
Consulul Republicii Federale Germania la Timișoara, Regina Lochner, a fost de asemenea prezentă la eveniment și în salutul său a menționat importanța digitalizării care oferă oportunități enorme pentru multe companii, în special în domenii în care restricțiile de infrastructură împiedicau anterior soluționarea flexibilă a problemelor.
La eveniment au participat 130 de persoane, între care CEO ai companiilor membre AHK din regiune, parteneri ai acestora, reprezentanți ai autorității publice etc.
Evenimentul de la Timișoara face parte din seria de evenimente regionale pe care AHK România le organizează anual în cinci orașe din România și la Chișinău în Republica Moldova. Timișul este al doilea județ după capitală, unde prezența companiilor germane este numeroasă, aici activând în prezent peste 1000 de firme cu capital german.
Următorul eveniment regional va avea loc în zilele de 14-16 aprilie 2025 la Cluj-Napoca. La Timișoara AHK România revine în octombrie, când va organiza conferința Cities of Tomorrow, eveniment de referință în activitatea Camerei, recunoscut drept un punct de întâlnire pentru profesioniști din domenii precum arhitectură, urbanism, administrație publică.
Retailer-ul Lidl anunță că, în lunile ianuarie și februarie ale acestui an, a deschis 12 magazine, „rețeaua atingând astfel un număr total de 377 de magazine. Fiecare magazin nou deschis are o influență pozitivă asupra economiei și comunităților locale, astfel că, în total, de la începutul anului, Lidl România a creat peste 250 de locuri de muncă.
Noile magazine Lidl se află atât în orașe mari din țară, precum Oradea, Cluj-Napoca, Suceava, Ploiești, Sibiu sau Galați, cât și în orașe mai mici, precum Cisnădie, în județul Sibiu, Hârșova, județul Constanța și Câmpina, în județul Prahova. Totodată, Lidl și-a îndreptat atenția și către comunitățile mai mici din țară, în această perioadă fiind inaugurate primele magazine în comune precum Bascov din județul Argeș, Hărman din județul Brașov sau în orașul Bolintin-Vale din județul Giurgiu.
La nivel național, Lidl are în total 377 de magazine și își propune să inaugureze încă 25 de noi magazine până la finalul anului 2025”.
După cum subliniază Lidl, „creșterea numărului de unități contribuie și la dezvoltarea parteneriatelor cu producătorii locali, printr-un volum mai mare de achiziții pentru aprovizionarea magazinelor la nivel național. Lidl România își menține astfel angajamentul de a investi în dezvoltarea durabilă și de a sprijini economia locală, aducând pe rafturile sale produse românești la cel mai bun raport calitate-preț și consolidând colaborarea cu furnizorii autohtoni.
În extinderea rețelei sale, retailerul este consecvent principiului de a construi sustenabil, astfel că în strategia sa de expansiune, Lidl implementează o serie de soluții care eficientizează consumul de resurse. De exemplu, la nou magazin Lidl din Cluj-Napoca, parte a unui proiect de regenerare urbană, s-au folosit cele mai noi tehnologii, inclusiv un acoperiș verde, totul pentru a respecta certificarea NZEB. Toate magazinele noi sunt dotate cu sisteme moderne de iluminat LED cu senzori de prezență și soluții de recuperare a căldurii integrate în instalațiile de climatizare, contribuind astfel la reducerea impactului asupra mediului”.
Peste 30 de lideri români și internaționali discută, pe 14 martie 2025, la București, despre cum va arăta viitorul muncii și cum ne putem pregăti pentru job-urile din următorii ani. Organizată de BusinessMark la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, ediția din 2025 a conferinței „Tomorrow@work” va aduce în discuție principalele tendințe și forțe globale care pot influența viitorul muncii.
Fie că vorbim despre demografie, de aspectele economice, tehnologia și inovație, de modificările climatice și mișcări geopolitice – toate acestea sunt elemente cu impact asupra companiilor și a oamenilor, în general. În acest context, la ce ne putem uita pentru a schița posibile scenarii ale viitorului? Într-un context în care munca și modul în care muncim se transformă, ce mai putem numi stabilitate, la nivel de carieră, și cum pot companiile genera sentimentul de stabilitate și siguranță? Cum putem găsi sens și predictibilitate privind spre viitor și cum putem, în mod activ, face pași spre a înțelege ce rezervă viitorul și a ne pregăti pentru acesta? Cum pot angajații și candidații să se adapteze la acest context al viitorului pieței muncii?
Sunt doar câteva dintre întrebările la care invitații conferinței „Tomorrow@work” vor încerca să găsească un răspuns.
Evenimentul va fi moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark.
Au confirmat prezența la eveniment:
SPECIAL GUEST: Joana Pais, Global Communications and Culture Manager
SPECIAL GUEST: Mateusz Jablonowski, Consultant, Trainer, Autor
SPECIAL GUEST: Thomas Møller Lybæk, Director / Talent Product Lead, LEGO Group
Tímea Mozgirs, Head of Sales and International Expansion, Blue Colibri International
Mirabela Ionescu, HR Director pentru Ungaria, Polonia, România și Elveția, Nagarro
Eliza Veronica Pîrăianu, HR Head Romania & Senior HR Manager CEE, Philips
Diana Novac, HR Director, Sezamo
Simona Carp, Head of HR, JYSK România și Bulgaria
Delia Taloș, Talent Acquisition & Development Manager si HR Country Lead Interim, Bergenbier S.A.
Mirela Stere, HR and Internal Communication Director, Macromex
Ana Lupulescu, Human Resources Manager, PRODLACTA
Diana Rosetka, Chief People & Culture Officer, Bittnet Group
Corina Neagu, Managing Partner, DARE
Aurelian Chitez, Director of Sales, colorful.hr, SD Worx company
Roxana Abrașu, Partener, Coordonator al practicii de Dreptul Muncii, NNDKP
Oana Scarlat, Director general, EXEC-EDU
Paula-Ioana Oprea, People & Performance Business Partner and HR Service Lead EMEA, Nufarm
Andreea Suciu, Managing Partner, Suciu – Employment and Data Protection Lawyers
Ovidiu Teodorescu, CEO, UCMS by AROBS; Optimall by AROBS
Dr. Andrew Taylor, Managing Director, Connect CEE
Andrei Crețu, Co-fondator, Pluria
Oana Popa, Health & Wellbeing Lead și Psiholog, Rețeaua de sănătate REGINA MARIA
Mihai Zânt, Executive Coach, Trainer, Partener Co-fondator, CareerShift.ro și HUMANISTIC
Adrian Dinu, CEO, CREASOFT IT
Viorel Enache, Senior Sales Manager, TotalSoft
Dan Moraru, Country Lead, 7card by Wellhub
Aurel Meiroşu , Director Departament Dezvoltare Afaceri, certSIGN
Daria Râmbu, Business Development Manager, Smartree
Irina Pălărie, Psihoterapeut, coach relațional și consilier vocațional, Centrul EKA | Centrul stării de bine
Anca Baniță, Mental Fitness Coach, Trainer și Antreprenor, Let’s Do It, Romania!
Monica Oltean, Fondator, Energize My Business, Ambasador, Blue Colibri App
Iulian Sfircea, Actor, Improteca
Andrei Bratu, Actor, Improteca
Razvan Bratu, Actor, Impoteca
Evenimentul vizează: HR Managers, HR Directors, HR Business Partners, Talent Acquisition Managers, Employer Branding Managers, Culture Managers, Talent Acquisition Managers, Internal & External Communication Managers, HR, PR & employer branding consultants, General Directors, Team Leaders, se va desfășura în intervalul 08:15 – 17:00 și va include:
10 prezentări, între care trei keynote speeches
patru discuții 1-to-1
două paneluri
momentul interactiv: „Situații de conflict și strategii de negociere pe scenă”
Actori de improvizație și experți vor ilustra modul în care pot fi gestionate situațiile de conflict la locul de muncă. Actorii de la Improteca vor pune în scenă o situație frecvent întâlnită la locul de muncă, iar invitații noștri, experți, vor oferi feedback privind: cum să te comporți în situații stresante, cum să alegi strategia potrivită, cum să dai dovadă de empatie și cum să cooperezi pentru succesul tuturor părților. Moderatoarea momentului va fi Monica Oltean, Fondator, Energize My Business, Ambasador, Blue Colibri App.
Pentru mai multe informații și pentru a vă înregistra la eveniment, vă rugăm să accesați pagina oficială sau să ne contactați la adresa office@business-mark.ro. Prețul standard al unui bilet este de 600 RON + TVA, iar grupurile beneficiază de până la 20% reducere, în funcție de numărul de participanți înscriși.
„Tomorrow@work” este primul din cele 12 evenimente dedicate liderilor de Resurse Umane pe care BusinessMark le organizează pe parcursul anului 2025. Află mai multe detalii aici.
Parteneri: colorful.hr, SD Worx, DP World, TotalSoft România, OLX Locuri de Muncă, Macromex, Bergenbier S.A, International House Bucharest, Smartree, Pluria, Suciu – Employment and Data Protection Lawyers, UCMS by AROBS, Rețeaua de Sănătate Regina Maria, NNDKP, Creasoft.ro, Blue Colibri App, 7card, certSIGN, Consultia – platforma SSM.ro, EXEC-EDU, WorldClass România, HYPE
Parteneri de tehnologie: SCS, 4pay.ro
Traducere oferită de: Biroul de Traduceri Champollion
Partener de monitorizare: mediaTrust
Parteneri media: spotmedia.ro, IQads, SMARK, Ziarul Bursa, PortalHR, Revista de HR, angajatorulmeu.ro, PRwave, digital-business.ro, Debizz, MATEK, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, Global HR Manager, EventsMax, spatiulconstruit.ro, Club Economic, Economistul, România Durabilă, Business Voice, Business Press
BusinessMark – events designed to make an impression!
Din 2013 organizăm evenimente business, în principal „concept propriu”, gândite și planificate de noi, de la idee și concept, până la implementare. Avem o abordare „all-industries” și dedicăm proiecte unei arii largi de industrii și domenii profesionale. Ne dorim să ne punem „amprenta” în viețile profesionale ale participanților, să producem un impact concret. Ne propunem să creăm contexte pentru schimb de experiență și creare de idei, contexte pentru dezvoltare, pentru a fi inspirat și a găsi partenerii potriviți.
Dincolo de evenimentele „concept propriu”, organizăm evenimente construite pentru partenerii noștri, evenimente gândite împreună cu aceștia și adaptate obiectivelor lor. Dacă ești în căutarea unei echipe profesioniste care să organizeze evenimente B2B, suntem alături de tine, pas cu pas. Poți conta pe experiența noastră în consultanță, suport în crearea și implementarea conceptului de eveniment, în managementul evenimentului de la creație, logistică, producție și până la optimizarea eficientă a bugetului.
LSAC București, Liga Studenților din Facultatea de Automatică și Calculatoare, organizează în weekendul 15 – 16 martie 2025,la Palatul Parlamentului, cea de-a XVIII-a ediție a Târgului IT&C, cel mai mare târg din domeniul IT&C din România.
Evenimentul reunește și anul acesta companii de succes din domeniul IT, atât din România, cât și din străinătate, scopul fiind de a expune studenților din cadrul facultăților cu profil tehnic, precum și absolvenților acestora, oferta actuală de pe piață. Participanții, aflați la începutul carierei, pot intra în contact direct cu reprezentanți din domeniu, bucurându-se astfel de numeroase oportunități oferite de aceștia, precum informații despre procesele de recrutare, posibilități de angajare, stagii de practică, burse și multe altele.
Târgul IT&C creează un mediu ideal pentru a face conexiuni valoroase cu profesioniști din domeniul IT, potențiali colegi și mentori care vă pot ghida în parcurgerea carierei voastre în tehnologie. De asemenea, aveți ocazia să vă testați aptitudinile și să demonstrați companiilor prezente că meritați un loc în echipa lor, prin quiz-urile interactive puse la dispoziție.
Modul de aplicare în cadrul firmelor este foarte simplu. Participantul doritor de un loc de muncă trebuie să intre pe site-ul https://targ.lsacbucuresti.ro/, să își facă un cont de utilizator și să își încarce CV-ul. În cadrul evenimentului, participantul trece pe la standurile companiilor partenere și aplică în cadrul acestora, folosind codul QR generat în aplicație.
Nivelul ridicat de incertitudine din economia SUA este puternic vizibil pe burse, aspect ce deschide o discuție și mai amplă privind o posibilă recesiune în mandatul lui Donald Trump. Ar putea urma o perioadă de recesiune sau una de „detox” economic, potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.
Deteriorarea din seria de date macro din SUA a plantat semințele îngrijorării investitorilor în ultimele săptămâni. În același timp, trendul creșterii taxelor vamale, cu posibilitatea de a vedea niveluri și mai punitive decât cele discutate, a intensificat preocuparea.
În plus, întrebat despre recesiune, președintele Donald Trump a vorbit despre o perioadă de „tranziție”, poziție dublată de șeful Trezoreriei, Scott Bessent, care a descris așteptarea unei perioade de „detox” economic.
Deși poziția oficială arată că veniturile din taxele vamale și ajustările de impozite vor oferi un impuls ulterior economiei, investitorii par a reține în special că ipoteza recesiunii nu a fost respinsă ferm. Printre rânduri, în mesajele oficiale menționate anterior și comentariile sporadice despre bursă din discursul prezidențial, comparativ cu cel din primul mandat al lui Donald Trump, investitorii citesc o disponibilitate de a „tolera” corecții.
Este, astfel, un amestec volatil care a indus o puternică teamă de cotații nealiniate la riscul de recesiune. După o scădere de 3,1% săptămâna trecută, cea mai mare de după luna septembrie, luni S&P500 a coborât cu încă 2,7%. Indicele Nasdaq a pierdut 3,8% în cursul zilei de luni, adică puțin peste jumătate din scăderea de la începutul anului. Bursele americane continuă subperformanța marcată, în raport cu cele europene sau cea chineză.
Acțiunile Tesla, cele care au avut cel mai notabil declin
Între acțiunile cel mai sever pedepsite este Tesla, fostul câștigător în perioada de după alegerile din noiembrie. Acțiunile Tesla au fost printre cele mai puțin dorite de investitori luni, cu o scădere de 15,4%, adâncind pierderea de la începutul anului la 44%. Acesta este un alt semnal al transformărilor din piața de capital, titlurile fiind lovite și de estimări ajustate pentru vânzările de automobile, inclusiv ca efect al implicării politice a lui Elon Musk.
Indicatori macroeconomici procesați de Rezerva Federală din Atlanta indică în prezent o scădere a PIB-ului în primul trimestru al anului cu 2,4%, față de estimare de creștere de 2% cu doar trei săptămâni înainte, subliniază Claudiu Cazacu.
E drept că anumiți indicatori utilizați în estimare sunt distorsionați de goana de a face stocuri înainte de creșterea taxelor vamale, dar tendința este prea puternică – și neașteptat de rapidă – pentru a fi ignorată. Dacă anticipările vor fi confirmate, riscul unui impuls descendent și în al doilea trimestru, în parametrii actuali, care să ducă astfel la recesiune tehnică, este de luat în considerare.
Dobânzile la titlurile de stat din SUA transmit un semnal similar de îngrijorare, cu așteptări de scădere pe termen de 1-2 ani, în timp ce Rezerva Federală este așteptată să taie dobânda chiar și de 3 ori, cu 0,75 puncte până în decembrie. Aceasta, cu toate că așteptările de inflație au făcut un pas înainte, potrivit mai multor sondaje. Astfel, mesajul indirect al traderilor pe ratele de dobândă este că situația se poate deteriora suficient încât să încline balanța spre scăderea ratelor chiar și în condițiile de presiune pe prețuri în urma taxelor vamale majorate, subliniază Claudiu Cazacu.
Un indicator al New York Fed vede probabilitatea de recesiune în următoarele 12 luni la 27%, iar Goldman Sachs la doar 20%, însă un raport BCA Research vede probabilitatea la 75%.
O serie de retaileri, între care Walmart și Target, au ghidat estimările pentru viitor la niveluri dezamăgitoare pentru investitori, avertisment similar Delta Airlines, care a citat o erodare a încrederii firmelor și consumatorilor. Sectorul bunurilor de larg consum și al transportului aerian au fost printre cele mai afectate, cu scăderi de peste 2 și respectiv 3 ori față de S&P500 de la începutul anului.
Taxele vamale majorate pentru China, Mexic și Canada afectează sentimentul consumatorilor. Riscul de recesiune atinge, astfel, întregul continent nord-american, iar SUA nu au imunitate, cu toate că impactul ca procent în PIB este mult mai sever în Canada și Mexic decât în SUA, arată consultantul de strategie XTB România.
Nivelul estimat de Institutul Peterson este de 200 miliarde de dolari în 4 ani pentru SUA și de 100 de miliarde de dolari pentru Canada. Efectul de ricoșeu al unor măsuri care afectează vecinii de la nord și sud, întorcându-se și asupra economiei americane începe să fie luat în calcul de către investitori.
Accentuarea conflictului cu Canada ar putea avea repercusiuni dincolo de cele calculate inițial de administrație sau observatori: premierul din Ontario, Doug Ford, a afirmat că va impune taxe vamale de 25% pentru exporturile de energie către trei state americane, ceea ce ar putea crește factura cetățenilor cu 100 de dolari pe lună – ba chiar a amenințat și cu oprirea acestora.
Cât de aproape sunt SUA de recesiune?
Dincolo de calcule, efectul real asupra sentimentului consumatorilor ar putea demonstra că evaluările înainte de impact sunt prea optimiste. Reducerile de personal și de bugete ale unor entități numeroase, inclusiv din domeniul de cercetare, pot avea, de asemenea, efecte de restrângere economică pe termen scurt și mediu.
Totuși, mai este timp: o recesiune nu este inevitabilă, în acest moment. În estimarea noastră, riscul în prezent se apropie de 50%, subliniază Claudiu Cazacu.
Efectul asupra economiei SUA depinde de durata aplicării taxelor vamale, o reversare relativ rapidă sau de neimplementarea acestora, prin scutirea unor porțiuni importante din bunurile importate – în special din țările vecine, alături de identificarea unor soluții fie și temporare pentru relația cu China. Aceste aspecte ar ”îndulci” considerabil perspectiva.
Pe de altă parte, încrederea consumatorilor este o variabilă sensibilă, iar nivelul foarte ridicat de incertitudine creează volatilitate și presiune de vânzare în piețele de capital care, la rândul lor, acționează ca un semnal de prudență pentru economie. Pe de altă parte, Rezerva Federală ar putea fi constrânsă să semnalizeze o abordare diferită, dacă volatilitatea se intensifică.
Fereastra de oportunitate pentru evitarea recesiunii americane este încă deschisă, dar nu pentru multă vreme, mai arată consultantul de strategie XTB România.
IMM România, singura confederație patronală reprezentativă la nivel național pentru IMM-uri, solicită transpunerea cu celeritate a prevederilor Directivei (UE) 2020/285 de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește regimul special pentru întreprinderile mici.
Conform Directivei (UE) 2020/285 statele membre aveau obligația amendării legislației naționale până la data de 31.12.2024, astfel încât la 01.01.2025 modificările în privința aplicării regimului TVA să producă efecte.
Cu toate că în luna decembrie au fost aduse mai multe modificări Legii nr. 277/2015 – Codul Fiscal, Ministerul Finanțelor abia luna aceasta a elaborat și a pus în transparență publică proiectul de ordonanță de urgență prin care transpune în legislația națională prevederile directivei europene.
Actualizarea valorii acestui plafon era necesară de foarte multă vreme, pentru corelarea cu creșterea cursului valutar și a prețurilor din ultimii ani, ce a erodat valoarea cifrei de afaceri a micilor întreprinzători. Majorarea plafonului este o gură de oxigen pentru multe afaceri la început de drum, însemnând costuri de conformare mai mici și o birocrație redusă pentru mai mult timp.
Proiectul de ordonanță de urgență vizează următoarele modificări:
Majorarea pragului prevăzut pentru obligativitatea înregistrării în scopuri de TVA, de la valoarea de 300.000 lei, reprezentând cifra de afaceri anuală, declarată sau realizată, la valoarea de 395.000 lei, măsură ce permite firmelor mici scutirea de la înregistrarea ca plătitor de TVA, dacă au depășit plafonul de 300.000 lei, sau scoaterea acestora din registrul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA dacă cifra de afaceri se încadrează sub plafonul de 395.000 lei.
Aplicarea regimului special de scutire de la plata TVA de firmele din România în alte state membre, cu obligația respectării a două condiții cumulative, respectiv: încadrarea în plafonul de 100.000 de euro pentru cifra de afaceri la nivel UE și respectarea plafoanelor din statele membre.
Conform proiectului de act normativ, noile măsuri privind înregistrarea în scopuri de TVA urmează să se aplice începând cu 1 aprilie 2025.
Dat fiind importanța acestor măsuri și necesitatea existenței predictibilității în administrarea companiilor și în realizarea strategiei de afaceri, IMM România solicită adoptarea cu celeritate a Ordonaței de urgență pentru modificare și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
IMM România promovează și susține toate măsurile fiscale care contribuie la:
reducerea sarcinii birocratice pentru firmele mici;
simplificarea modalității de determinare a impozitului pentru activitatea desfășurată, prin aplicarea impozitului forfetar în cazul microintreprinderilor;
crearea unui mediu de afaceri predictibil;
dezvoltarea IMM-urilor într-un mediu economic caracterizat prin stabilitate și competitivitate.
Taxele și impozitele continuă să ridice probleme pentru românii din țară și din diaspora. Nerespectarea regulilor fiscale poate atrage sancțiuni severe, iar mulți contribuabili nu știu care sunt obligațiile pe care le au. Andrei Popescu, Senior Tax Manager Soter & Partners, explică ce trebuie să știe contribuabilii pentru a evita amenzi și penalități, oferindrăspunsuri la cele mai frecvente întrebări despre gestionarea corectă a obligațiilor fiscale atunci când investim la bursă.
1. Dividendele primite din străinătate, care sunt automat reinvestite pentru a achiziționa alte acțiuni, trebuie incluse în Declarația Unică?
Da. Din punct de vedere fiscal, chiar dacă dividendele sunt automat reinvestite și nu ajung efectiv într-un cont bancar personal, ele sunt considerate venituri încasate. Acestea sunt înregistrate în contul platformei de investiții și sunt imediat reintroduse în circuitul investițional. Prin urmare, ele reprezintă un eveniment taxabil și trebuie declarate prin Declarația Unică, conform legislației fiscale din România.
2. De ce trebuie depusă Declarația Unică pentru dividende primite din străinătate, când suntem deja impozitați la sursă în străinătate?
Românii care sunt rezidenți fiscali în România au obligația de a declara atât veniturile obținute pe teritoriul României, cât și cele din surse străine, indiferent de impozitul plătit deja în statul sursă.
Dacă există un impozit reținut la sursă în țara de origine a dividendelor, România va recunoaște impozitul plătit în străinătate și îl va deduce din impozitul datorat în România, în cazul în care între cele două state există o convenție pentru evitarea dublei impuneri. România are încheiate aproximativ 90 de astfel de convenții. Cu toate acestea, obligația de a declara veniturile de sursă străină rămâne valabilă, chiar dacă nu există diferențe de impozit de plată în România.
În plus, trebuie reținut că dividendele, inclusiv cele obținute din străinătate, sunt luate în calcul pentru a stabili dacă avem de plătit și contribuția la sănătate (CASS).
3. Care sunt plafoanele pentru care se datorează contribuția la sănătate (CASS) și care sunt veniturile pentru care se datorează CASS?
Pentru anul 2024, la un salariu de referință de 3.300 RON, plafoanele pentru care se datorează contribuția la sănătate sunt:
19.800 RON, echivalentul a 6 salarii minime brute, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 și 12 salarii minime;
39.600 RON, echivalentul a 12 salarii minime brute, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 de salarii minime brute;
79.200 RON, în cazul veniturilor realizate de peste 24 de salarii minime brute.
Veniturile pentru care se datorează CASS cuprind venituri din chirii, dobânzi, dividende, câștig de capital (câștigul din vânzarea de acțiuni), criptomonede și drepturi de proprietate intelectuală.
Practic, dacă avem venituri din mai multe categorii dintre cele menționate mai sus, acestea trebuie cumulate și comparate cu plafoanele anuale pentru care se datorează CASS.
Dacă venitul nostru cumulat din aceste surse nu depășește echivalentul a 6 salarii minime brute, nu datorăm CASS.
4. Ce impact are platforma de tranzacționare asupra modului în care veniturile din vânzarea de acțiuni sunt impozitate?
În primul rând, trebuie stabilit dacă platforma pe care tranzacționăm este rezidentă sau are sediu permanent în România.
Printre platformele cu rezidența sau cel puțin sediu permanent în România regăsim Tradeville, XTB și BT Trade (Banca Transilvania). Începând cu anul fiscal 2023, aceste platforme rețin impozitul la sursă pe tranzacțiile câștigătoare.
În funcție de perioada de deținere a acțiunilor, impozitul se reține astfel:
1% impozit pentru acțiunile deținute cel puțin 1 an;
3% impozit pentru acțiunile deținute o perioadă mai scurtă de 1 an.
Impozitul astfel reținut este final, iar acest venit nu mai trebuie inclus în Declarația Unică. Acest tratament fiscal se aplică atât în cazul acțiunilor deținute la companiile din România, cât și în cazul acțiunilor sau altor instrumente financiare străine.
Printre platformele nerezidente în România, dar cunoscute investitorilor români, putem aminti eToro, Interactive Brokers, Trading 212 și Revolut.
În cazul acestor platforme, investitorul trebuie să țină o evidență proprie, deoarece câștigul realizat din vânzarea activelor financiare va trebui declarat individual de către acesta, prin depunerea Declarației unice. Impozitul datorat în aceste situații este de 10%.
5. Ce alte diferențe există între platformele rezidente în România și cele nerezidente?
În cazul platformelor rezidente în România, pierderile din tranzacții nu mai pot fi utilizate pentru compensarea câștigurilor obținute din alte tranzacții. Aceste pierderi sunt definitive.
În schimb, în cazul platformelor nerezidente, pierderile pot fi utilizate pentru a compensa câștigurile realizate în același an. Dacă la finalul anului tranzacțiile înregistrează un rezultat negativ, pierderea poate fi reportată și compensată în limita a 70% din câștigurile nete anuale obținute în următorii cinci ani fiscali consecutivi.
Pentru dividendele obținute din străinătate, reținerea impozitului se va face în continuare în țara sursă, indiferent dacă platforma de tranzacționare este rezidentă în România sau în altă jurisdicție.
6. Ce se întâmplă cu veniturile din investiții pentru care se aplică reținerea impozitului la sursă?
Veniturile din investiții pentru care se aplică reținerea impozitului la sursă includ, printre altele, dobânzile bancare, dividendele plătite de companii din România și câștigurile din tranzacționarea acțiunilor locale sau străine pe platforme rezidente în România. Pentru aceste venituri, impozitul reținut la sursă este final, astfel că ele nu mai trebuie incluse în Declarația Unică pentru stabilirea impozitului datorat.
Totuși, aceste venituri trebuie luate în considerare la determinarea obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS). Veniturile declarate prin Declarația Unică se cumulează cu cele deja impozitate la sursă și se compară cu plafoanele anuale stabilite pentru CASS, în vederea stabilirii contribuției datorate.
7. Pentru stabilirea contribuției la sănătate (CASS), se iau în considerare veniturile brute sau nete din dobânzi și dividende? Pentru veniturile din dobânzi, se iau în calcul sumele încasate, diminuate cu impozitul reținut la sursă. În cazul veniturilor din dividende, se consideră dividendele plătite, după deducerea impozitului reținut. Prin urmare, pentru dobânzile și dividendele obținute din România, baza de calcul pentru CASS o reprezintă veniturile nete.
Pentru veniturile din străinătate, dacă impozitul a fost reținut la sursă, se vor lua în considerare tot veniturile nete. În schimb, dacă dobânzile sau dividendele din străinătate nu au fost impozitate la sursă, acestea vor fi raportate la valoarea brută.
8. În cazul dividendelor din străinătate, dacă obțin venituri de pe mai multe platforme pentru aceeași țară sursă (luăm exemplul S.U.A.), declarăm câte o rubrică pentru fiecare platformă de unde au fost încasate dividende? Dacă dividendele provin din companii listate în aceeași țară, chiar dacă sunt obținute prin intermediul mai multor platforme de tranzacționare, acestea se vor declara într-o singură rubrică în Declarația Unică. De exemplu, pentru dividendele obținute din S.U.A., indiferent de numărul platformelor prin care au fost încasate, se completează o singură rubrică ce cumulează toate veniturile din această țară.
Dacă însă dividendele provin din companii listate în țări diferite (de exemplu, S.U.A. și Irlanda), atunci veniturile vor fi declarate separat, printr-o rubrică distinctă pentru fiecare țară sursă.
9. Dobânzile încasate în urma deținerii titlurilor de stat trebuie luate în considerare pentru stabilirea contribuției la sănătate (CASS)? Nu, veniturile obținute din deținerea titlurilor de stat sunt scutite atât de impozitul pe venit, cât și de contribuția la sănătate (CASS). Prin urmare, aceste sume nu vor fi incluse în calculul veniturilor totale atunci când se determină depășirea pragurilor pentru care se datorează CASS.
10. Ce trebuie făcut pentru a nu datora contribuția la sănătate (CASS) pentru 2025?
Pentru anul 2025, se mențin cele trei plafoane de contribuție la sănătate, stabilite la 6, 12 și 24 de salarii minime brute. Salariul minim brut de referință pentru 2025 este de 4.050 RON.
Astfel, investitorii care doresc să evite plata contribuției CASS trebuie să se asigure că veniturile lor totale din investiții, chirii sau alte surse nu depășesc plafonul de 6 salarii minime brute, adică 24.300 RON.
Depășirea acestui plafon, chiar și cu o sumă mică, atrage obligația de a plăti CASS în valoare de 2.430 RON.
11. Ce impact are transferul acțiunilor de la o platformă de tranzacționare la alta?
Transferul acțiunilor de la un broker la altul nu este considerat o vânzare și, prin urmare, nu generează un eveniment fiscal. Această operațiune poate fi realizată din motive de optimizare a gestiunii portofoliului, dar și pentru a beneficia de un regim fiscal mai avantajos.
Un exemplu relevant este transferul acțiunilor de la un broker nerezident la un broker rezident în România. În acest caz, acțiunile care anterior trebuiau declarate și impozitate cu 10% pot beneficia de cotele reduse de impozitare de 1% sau 3%, în funcție de perioada deținerii, iar impozitul se reține direct la sursă.
Deși câștigurile din aceste tranzacții nu mai trebuie incluse în Declarația Unică dacă impozitul este reținut la sursă, contribuabilii trebuie să fie atenți la obligațiile lor fiscale. Dacă obțin și dividende din străinătate sau dacă venitul total din investiții depășește pragurile stabilite pentru contribuția la sănătate (CASS), pot avea în continuare obligația de a depune Declarația Unică.
Declarația pentru triplarea capacității nucleare de la aproximativ 390 GW în 2023, la aproape 1.200 GW în energia nucleară sunt mai dificil de promovat comparativ cu cea solară și eoliană, din cauza costurilor prohibitive, duratelor lungi de implementare, obstacolelor tehnologice, precum și a problemelor legate de siguranță și gestionarea deșeurilor
Energia nucleară este esențială pentru securitatea furnizării energiei electrice în regiunea CESA. Opt țări (Armenia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, România, Slovacia, Slovenia și Ucraina) dețin 7% din totalul de reactoare nucleare la nivel global și generează energie nucleară care reprezintă 22% din mixul lor energetic, dublu față de media globală.
Cele mai mari ponderi se înregistrează în Slovacia, Ucraina și Ungaria, în timp ce cea mai redusă, sub 20%, este în România.
Mihai Drăghici, Partener, Consultanță, EY România: „Extinderea centralei de la Cernavodă cu două noi reactoare CANDU, de 720MWe va contribui la sporirea securității energetice a României și la atingerea obiectivelor de sustenabilitate. Totuși, ca și alte țări din regiune, România trebuie să abordeze provocările legate de finanțare, costurile de capital și cadrul de reglementare pentru a asigura succesul acestor proiecte. Angajamentul ferm al guvernului și mecanismele de reducere a riscurilor vor fi esențiale pentru atragerea investițiilor necesare în viitorul energiei nucleare din România”.
Aproape toate activele nucleare aflate în exploatare în această regiune sunt de tip reactor cu apă sub presiune, de concepție sovietică (Vodo-Vodyanoi Energetichesky Reactor – VVER). Doar trei reactoare din regiunea CESA utilizează tehnologii alternative. În România, două unități folosesc reactoare bazate pe tehnologia canadiană CANDU 6, cu apă grea sub presiune. În Slovenia, unitatea deținută în comun cu Croația utilizează un reactor american de tip PWR cu un sistem primar de răcire cu două bucle.[1][2][3]
Vârsta medie a instalațiilor nucleare active din regiunea CESA este ușor peste media globală (35 de ani, față de 32,2 ani), cele mai vechi reactoare fiind situate în Armenia și Slovenia[4].Cele mai întâlnite instalații nucleare în funcțiune sunt cele care utilizează reactoare nucleare de generația a II-a, mai veche. Versiunile avansate ale acestora (de generația a III-a), care oferă o eficiență îmbunătățită și caracteristici de siguranță superioare, sunt în exploatare în Bulgaria, Cehia și Ucraina, fiind bazate pe tehnologia VVER-1000.
La cea de-a 28-a Conferință ONU privind schimbările climatice, care a avut loc în 2023 în Dubai, a fost lansată Declarația privind triplarea capacității de energie nucleară de la aproximativ 390 GW în 2023 la aproape 1.200 GW până în 2050. Regiunea CESA își planifică propria extindere a capacităților nucleare. Țările care dețin deja active nucleare explorează suplimentarea acestora și sunt considerate piețe first-in-a-while (țări care investesc pentru prima dată după o perioadă de timp mai lungă), în timp ce „nou-veniții”, precum Turcia, Polonia, Kazahstan și Uzbekistan, intenționează să lanseze primele lor centrale nucleare, dotate atât cu reactoare de dimensiuni mari, cât și cu reactoare modulare mici (Small Modular Reactors, SMR).
Slovacia deține un reactor cu o capacitate de 0,4 GWe, aflat în construcție la centrala de la Mochovce, și și-a propus construirea unui alt reactor la centrala de la Bohunice, cu capacitatea de 1,2 Gwe și cu posibilitatea de creștere la 1,7 GWe. Reactorul VVER de la Mochovce este planificat să intre în exploatare în acest an, în timp ce operaționalizarea completă a unității de la Bohunice este prevăzută pentru 2040.[5][6][7]
Bulgaria plănuiește să construiască două reactoare suplimentare, cu o capacitate brută totală de 2,5 GWe, la centrala nucleară de la Kozloduy, utilizând tehnologia AP-1000 de concepție americană. Prima unitate este estimată să intre în exploatare comercială în 2035, urmată de a doua unitate în 2037.[8]
România intenționează să își dubleze capacitatea nucleară existentă la centrala nucleară de la Cernavodă prin construirea a două reactoare de 720 MWe, pe baza tehnologiei canadiene CANDU 6. Recent, proiectul a primit un aviz favorabil din partea Comisiei Europene cu privire la aspectele tehnice și de siguranță nucleară și este planificat să devină pe deplin operațional până în 2031.[9]
În Ungaria, construcția a două noi reactoare cu o capacitate totală de 2,4 GWe, bazate pe tehnologia rusească Vodo-Vodyanoi Energetichesky Reactor (VVER-1200)[10], la centrala nucleară de la Paks, este preconizată să crească capacitatea de producție a energiei nucleare a țării cu 120%, asigurând între 60% și 70% din necesarul de energie electrică al țării pe termen lung.[11][12]Unitățile sunt planificate să devină operaționale comercial până în 2032.[13] În plus, Ungaria a informat Uniunea Europeană cu privire la intenția sa de a extinde durata de viață operațională a celor patru unități VVER-440 aflate în exploatare, vizând menținerea acestora în funcționare până în anii 2050.[14]
Cehia intenționează să extindă centrala nucleară de la Dukovany prin adăugarea a două reactoare bazate pe tehnologia sud-coreeană APR-1000. De asemenea, este analizată posibilitatea construirii a două unități suplimentare la centrala nucleară de la Temelin, care vor utiliza aceeași tehnologie.[15][16]
Slovenia intenționează să mărească capacitatea centralei nucleare de la Krško, care este deținută în comun cu țara vecină Croația, deși această extindere nu este prevăzută să aibă loc înainte de 2040.[17]
Turcia va fi pionierul „noilor-veniți” în domeniul energiei nucleare din regiunea CESA prin înființarea primei sale instalații nucleare, Centrala Nucleară Akkuyu. Cele patru reactoare bazate pe tehnologia Vodo-Vodyanoi Energetichesky (VVER-1200) sunt programate să fie puse în funcțiune treptat până în 2028.[18] În plus, alte două proiecte de centrale în Turcia, la Sinop (patru reactoare pe coasta Mării Negre) și İğneada (patru reactoare în provincia Kirklareli, lângă granița cu Bulgaria), se află în prezent într-un stadiu mai puțin avansat de dezvoltare.
În Europa Centrală, Polonia este singurul „nou-venit”, anunțând planuri ambițioase. Această țară își propune să crească ponderea energiei nucleare de la zero în prezent la 20% din mixul său de energie electrică până în 2045. Guvernul polonez a aprobat planurile pentru prima centrală, Lubiatowo-Kopalino, cu trei reactoare AP-1000 de concepție americană, care va fi amplasată în Pomerania, o regiune din nordul Poloniei, țară care în prezent nu dispune de capacități de producție a energiei din sursă nucleară.[19][20]A doua centrală a obținut aprobările pentru construire în regiunea Patnów-Konin din centrul Poloniei, care va avea două reactoare APR-1400 sud-coreene de 1.400 MWe fiecare. Amplasamentul unei alte centrale urmează să fie confirmat până în 2028.Există, de asemenea, planuri de dezvoltare a unor reactoare modulare mici în această țară.[21][22]
Kazahstan, un important producător de uraniu, responsabil pentru 43% din producția globală și fabricant de echipamente de pompare pentru centralele nucleare, explorează posibilitatea construirii a două reactoare nucleare, fiecare cu o capacitate de 1.200 MWe, cu opțiunea de extindere la trei unități.[23][24][25]Pe lista scurtă a potențialelor tehnologii utilizate se numără reactoarele VVER-1200 și VVER-1000 din Rusia, reactorul HPR-1000 din China, reactorul APR-1400 din Coreea și reactorul EPR-1200 din Franța[26].
Uzbekistan, situat printre primii cinci producători de uraniu la nivel mondial, a ales să preia inițiativa în utilizarea reactoarelor modulare mici pentru a acumula experiență în acest sector emergent. Această țară intenționează să înceapă exploatarea pe deplin a centralei sale modulare cu șase unități până în 2033 și menține planuri de dezvoltare a unei centrale nucleare de dimensiuni mari, pe termen lung.[27][28]
Cu toate acestea, centralele existente sunt programate să fie scoase din funcțiune în intervalul 2040-2050. Înlocuirea acestor reactoare în timp util este esențială pentru evitarea unui deficit în furnizarea de energie electrică, mai ales în contextul în care cererea pentru energie este în creștere.
Economia dezvoltării unor capacități viabile de producere a energiei nucleare este complexă și riscantă. De obicei, o fază de proiectare și construcție lungă, dificilă și cu costuri de capital mari este urmată de o durată de viață economică lungă, cu costuri reduse cu combustibilul, cu costuri de exploatare relativ scăzute și un factor de capacitate ridicat (70%-75% în Europa și 90% în SUA). Succesul unui astfel de proiect depinde în mare măsură de costurile de capital, influențate de evaluările riscurilor de către investitori, de cadrele legale, de politicile energetice naționale și de contextul politic. EY estimează că costul mediu ponderat al capitalului (CMPC) pentru construirea de noi centrale nucleare este între 5% și 15%[29], comparativ cu între 5% și 8% în cazul energiei solare și eoliene. Modificările CMPC afectează semnificativ costurile energiei electrice și competitivitatea proiectelor.
Angajamentul ferm din partea autorităților guvernamentale este esențial pentru câștigarea încrederii investitorilor, iar finanțarea adecvată a noilor centrale nucleare depinde de o combinație de garanții referitoare la preț și venituri și mecanisme de reducere a riscurilor. Mecanismele precum contractele de achiziție directă de energie electrică (PPA), contractele pentru diferență (CfD) și modelele de bază de active reglementate (RAB) pot asigura fluxuri de numerar stabile și adecvate, în timp ce un mecanism robust de reducere a riscurilor poate reduce sau transfera riscul ieșirilor de numerar neprevăzute legate de depășiri de costuri, întârzieri și modificări legislative.
[1]Cernavoda Nuclear Power Plant, https://www.nuclearelectrica.ro/cne/en/
[2] “Slovenia’s new national planning strategy allows construction of modular nuclear reactors”, Euractiv, June 2023, https://www.euractiv.com/section/politics/news/slovenias-new-national-planning-strategy-allows-construction-of-modular-nuclear-reactors/.
[3] “Nuclear Power in Slovenia”, World Nuclear Association, March 2024, https://world-nuclear.org/information-library/country-profiles/countries-o-s/slovenia.
[4]“World Nuclear Industry Status Report 2024”, September 2024, https://www.worldnuclearreport.org/.
[5]“Nuclear Power in Slovakia,” World Nuclear Association, January 2025, https://world-nuclear.org/information-library/country-profiles/countries-o-s/slovakia#Mochovce34.
[6]“Slovakia plans to build a new nuclear reactor,” AP News, May 2024, https://apnews.com/article/slovakia-new-nuclear-reactor-jaslovske-bohunice-48b8cc3bd20bbf851133325357071524.
[7]“Slovakia to begin public procurement process for new nuclear power plant,” Radio Slovakia International, November 2024, https://enrsi.rtvs.sk/articles/news/384047/slovakia-to-begin-public-procurement-process-for-new-nuclear-power-plant.
[8]“Westinghouse extends FEED contract for new Kozloduy units,” World Nuclear News, October 2024, https://www.world-nuclear-news.org/articles/westinghouse-extends-feed-contract-for-kozloduy-ap1000s#:~:text=The%20aim%20is%20for%20the,the%20closed%20first%20four%20units.
[9]“EC approves completion of Romanian reactors,” World Nuclear News, July 2024, https://www.world-nuclear-news.org/Articles/EC-approves-completion-of-Romanian-reactors.
[10]“Rosatom begins main phase work at Hungary’s Paks II nuclear plant,” Power Technology, August 2023, https://www.power-technology.com/news/rosatom-main-work-paks-ii-plant/.
[11] “Hungary and China sign nuclear energy cooperation agreement,” World Nuclear News, May 2024, https://world-nuclear-news.org/Articles/Hungary-and-China-sign-nuclear-cooperation-agreeme.
[12] “Hungary submits plan to extend Paks nuclear plant lifetime until the 2050s,” Enerdata, December 2023, https://www.enerdata.net/publications/daily-energy-news/hungary-submits-plan-extend-paks-nuclear-plant-lifetime-until-2050s.html.
[13]“Nuclear Power in Hungary,” World Nuclear Association,December 2024,https://world-nuclear.org/information-library/country-profiles/countries-g-n/hungary#:~:text=In%20August%202022%20the%20HAEA,the%20completion%20date%20to%202032.
[14] “Hungary aims to extend life of Paks nuclear plant by 20 years,” World Nuclear News, December 2023, https://www.world-nuclear-news.org/Articles/Hungary-aims-to-extend-life-of-Paks-nuclear-plant.
[16] “South Korea selected as preferred bidder for Czech nuclear expansion,” Nuclear Engineering International, July 2024, https://www.neimagazine.com/news/south-korea-selected-as-preferred-bidder-for-czech-nuclear-expansion/?cf-view.
[17] “Mervar: Electricity from Krško 2 nuclear project won’t be cheaper than EUR 125 per MWh,” Balkan Green Energy News, March 2024, https://balkangreenenergynews.com/mervar-electricity-from-krsko-2-nuclear-project-wont-be-cheaper-than-eur-125-per-mwh/.
[18]“Commissioning work is beginning at Akkuyu 1,” World Nuclear News, April 2024, https://world-nuclear-news.org/Articles/Commissioning-work-is-beginning-at-Akkuyu-1.
[19] “IAEA Reviews Poland’s Nuclear Power Infrastructure Development,” IAEA, April 2024, https://www.iaea.org/newscenter/pressreleases/iaea-reviews-polands-nuclear-power-infrastructure-development.
[20] “Ministry Issues Decision-In-Principle For Country’s Second Large-Scale Nuclear Reactor Project,” NUCNET, November 2023, https://www.nucnet.org/news/ministry-issues-decision-in-principle-for-country-s-second-large-scale-nuclear-reactor-project-11-2-2023.
[21]“Poland approves second large NPP,” Nuclear Engineering International, November 2023, https://www.neimagazine.com/news/poland-approves-second-large-npp-11335518/.
[22] “Second large Polish nuclear plant gets approval,” World Nuclear News, November 2023, https://world-nuclear-news.org/Articles/Second-large-Polish-nuclear-plant-gets-approval.
[23]“World Uranium Mining Production,” World Nuclear Association, May 2024, https://world-nuclear.org/information-library/nuclear-fuel-cycle/mining-of-uranium/world-uranium-mining-production.
[25]“Kazakhstan’s Official Referendum Results Out: 71% Back Nuclear Power Plant Proposal,” The Astana Times, October 2024, https://astanatimes.com/2024/10/kazakhstans-official-referendum-results-out-71-back-nuclear-power-plant-proposal/.
[26]“Public debates on NPP construction project conclude in Kazakhstan,” Global Energy, August 2024, https://globalenergyprize.org/en/2024/08/23/public-debates-on-npp-construction-project-conclude-in-kazakhstan/.
[27]„Uzbekistan, Russia to Start Construction of Small Nuclear Power Plants,” The Diplomat, May 2024, https://thediplomat.com/2024/05/uzbekistan-russia-to-start-construction-of-small-nuclear-power-plants/.
[28] “«Нам всё равно нужен крупный реактор». Министр энергетики — о строительстве АЭС в Узбекистане,” Gazeta, October 2024, https://www.gazeta.uz/ru/2024/10/07/nuclear-power-station/.
[29] “Financing new nuclear in Sweden,” EY, May 2024, https://www.ey.com/en_se/insights/energy-resources/financing-new-nuclear-in-sweden.
