Discuții pe tema acordului comercial UE-Mercosur purtate de CCIR cu reprezentanții guvernului Republicii Panama

0

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl Mihai Daraban, împreună cu secretarul general al organizației, dl Ovidiu Silaghi, au avut o întâlnire oficială cu reprezentanți ai guvernului Republicii Panama, eveniment organizat la sediul Ministerului de Externe panamez. Conducerea CCIR a fost însoțită de ambasadorul României în Republica Columbia, E.S. dl Manuel Pleșa.

Discuțiile dintre oficialii români și cei ai guvernului panamez, la care au participat reprezentanții companiilor care fac parte din delegația misiunii economice în Panama, s-au concentrat pe aspecte privind cooperarea bilaterală în diferite domenii cu potențial economic semnificativ, dar și pe analiza efectului acordului comercial Uniunea Europeană (UE) – Mercosur (ale cărui negocieri au fost finalizate la sfârșitul anului trecut) asupra economiilor celor două state. 

În acest sens, s-au purtat discuții punctuale cu reprezentanții ministerului afacerilor externe, cu cei ai ministerului industriei și comerțului panamez, ai secretariatului național pentru energie, precum și cu cei ai ministerului turismului din Panama.

„Încheierea acordului comercial UE-Mercosur marchează o etapă istorică în consolidarea legăturilor dintre aceste două regiuni, reprezentante ale unor piețe care însumează peste 700 de milioane de consumatori și care poate genera creștere economică și un număr însemnat de noi locuri de muncă.  În același timp, cunoaștem faptul că există controverse legate de impactul acordului asupra industriei alimentare, mai mulți agricultori din state UE fiind îngrijorați de o eventuală concurență neloială. Tocmai de aceea, ca principală organizație de promovare a intereselor oamenilor de afaceri din România, CCIR își propune ca prin astfel de discuții să clarifice cât mai mult posibil orice fel de problemă care ar putea apărea în relațiile economice dintre mediile de business implicate”, a declarat președintele CCIR, dl Mihai Daraban.

Poșta Română accelerează digitalizarea: titluri de stat online la doar un click distanță pentru toți românii

0

Compania Națională „Poșta Română”, alături de Ministerul Finanțelor și Visa, facilitează accesul românilor de pretutindeni la titlurile de stat Tezaur printr-un proces digital inovator. Cetățenii vor putea achiziționa aceste instrumente financiare direct cu cardul, prin intermediul platformei Ghișeul.ro, beneficiind de un sistem rapid, sigur și accesibil.

Procesul de achiziție online a titlurilor de stat prin Ghișeul.ro devine posibil ca urmare a parteneriatului încheiat între Compania Națională „Poșta Română” și Autoritatea pentru Digitalizarea României din cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) și Visa.

Până acum, titlurile de stat puteau fi cumpărate prin unitățile Trezoreriei Statului, subunitățile Poștei Române sau online doar de către persoanele fizice cu cont activ pe Spațiul Privat Virtual al ANAF. Acum, datorită implicării Poștei Române în acest proiect de digitalizare, achiziția titlurilor de stat devine mai simplă și mai accesibilă pentru toți cetățenii, inclusiv pentru cei din diaspora.

„Implicarea Poștei Române în acest proiect subliniază angajamentul nostru de a sprijini digitalizarea serviciilor publice și de a facilita accesul cetățenilor la soluții financiare moderne. Prin colaborarea cu Ministerul Finanțelor și Visa, contribuim la transformarea digitală a României, oferind cetățenilor din țară și din străinătate servicii eficiente și accesibile, adaptate necesităților actuale. Poșta Română reafirmă, astfel, rolul său de partener esențial al instituțiilor statului, punând în prim-plan interesele cetățenilor și participând activ în etapele cheie ale dezvoltării soluțiilor financiare digitale, atât la nivel național, cât și internațional”, a menționat Valentin Ștefan, directorul general al Poștei Române.

Noul proces de achiziție și răscumpărare a titlurilor de stat se realizează prin intermediul soluției Visa Direct. La înregistrarea pe Ghișeul.ro, utilizatorii salvează datele cardului, iar la maturitatea titlurilor, fondurile sunt transferate automat pe cardul folosit la momentul subscrierii. Acest sistem eficient elimină drumurile la ghișeu și oferă un nivel sporit de confort și flexibilitate pentru investitori.

Procesul de achiziție online cu cardul a titlurilor de stat Tezaur pe platforma Ghişeul.ro se va lansa pe 10 martie 2025.  

Prin investiții în soluții digitale și colaborări strategice, Poșta Română nu doar că își consolidează poziția de partener de încredere al instituțiilor statului, dar și redefinește modul în care interacționează cu cetățenii, punând accent pe accesibilitate, rapiditate și eficiență.

Digitalizarea Poștei Române este un pas esențial spre modernizarea serviciilor poștale din România, oferind clienților o experiență mai bună și facilitând accesul la servicii esențiale, oriunde s-ar afla.

eJobs: Tot mai mulți candidați aplică pentru un nou loc de muncă

0

Peste 2 milioane de aplicări au fost înregistrate pe eJobs.ro de la începutul anului și până acum pentru cele aproape 50.000 de joburi postate pe platformă. Asta înseamnă o medie de 45,4 aplicări / job, procent cu 15% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut.

„Pe toți indicatorii măsurați, este evidentă că interesul candidaților pentru a-și găsi un loc de muncă este mai mare decât anul trecut. A crescut nu doar numărul de aplicări, dar și numărul de candidați nou intrați în platformă care se află în căutare activă de joburi. Prin urmare, a crescut, implicit, și numărul mediu de aplicări / job. De la începutul anului și până acum, au fost create aproape 46.000 de conturi noi de candidat, ceea ce înseamnă o evoluție de 19% față de 2024”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Domeniile spre care au mers cele mai multe aplicări au fost retailul, serviciile, call center / BPO, servicii financiare, IT / telecom și turism. Mai puțin aglomerate au fost sectoare precum sport / beauty / spa, educație / training, entertainment sau imobiliare.

„În contexte precum cel pe care îl traversăm acum, în care cresc semnificativ și numărul de candidați noi, și numărul de aplicări, vedem că atenția se îndreaptă în primul rând către domeniile care oferă cele mai multe joburi. Pentru că vor să își crească șansele de a-și găsi un loc de muncă se duc către acei angajatori care au cele mai multe poziții deschise. În plus, au mai multă încredere în industriile care își continuă planurile de expansiune chiar și în momentele în care piața este dominată mai degrabă de prudență”, explică Bogdan Badea.

Din această perspectivă, domeniile care au cel mai mare număr de joburi postate de la începutul anului sunt retail, servicii, transport / logistică, industria alimentară, call center / BPO și turism. IT-ul, deși este un sector care se regăsește în topul preferințelor candidaților, nu mai ajunge decât pe locul al 9-lea în ceea ce privește noile locuri de muncă scoase în piață de angajatori.

Cele mai multe aplicări continuă să vină dinspre segmentul de vârstă 25-35 de ani, urmat de categoria 18-24 de ani și apoi 36-45 de ani, în timp ce grupele de vârstă 45+ și 18- aduc cele mai mici volume de aplicări. Filtrând rezultatele în funcție de nivelul de carieră al candidaților, cei mai mulți vin din zona entry-level (0 – 2 ani de experiență), iar clasamentul continuă cu mid – level (2 – 5 ani de experiență), fără experiență și, la distanță considerabilă față de primele două categorii, se află seniorii (peste 5 ani de experiență) și managerii.

„O altă specificitate care apare cu recurență atunci când numărul de joburi disponibile în piață se plafonează, dar crește numărul de aplicări este că vedem o intenție mai mare de schimbare a jobului în rândul candidaților aflați la baza organigramei – fie angajați fără experiență, fie angajați pe poziții care nu au o specializare anume. Managerii, specialiștii, dar și candidații care au trecut de 45 de ani sunt, în astfel de perioade, mai stabili decât ceilalți și fac o schimbare de carieră doar dacă primesc o ofertă care să le întrunească toate criteriile profesionale, nu doar în ceea ce privește salariul, dar și în legătură cu oportunitățile de creștere, echilibrul dintre viața personală și cea profesională sau mediul în care ar urma să lucreze”, mai spune Bogdan Badea.

Creșterea generală a numărului total de aplicări și numărului mediu de aplicări / job se aplică joburilor din România și celor remote, dar nu este valabilă și pentru locurile de muncă postate de angajatorii din afara. Acestea mențin cel mai scăzut interes din partea candidaților, cumulând, până acum, doar 1% din numărul total de aplicări aferente anului 2025.

Cea mai nouă platformă de identitate digitală și servicii de confidențialitate

0

Compania Namirial, cunoscută ca „lider global în furnizarea de servicii de încredere și gestionarea tranzacțiilor digitale”, anunță că, în 2024, a emis mai mult de 18 milioane de certificate, iar în acest an, „își extinde portofoliul de soluții disponibil în România prin platforma Namirial Wallet. Această platformă inovatoare este proiectată pentru a accelera adoptarea identității digitale și pentru a integra serviciile de încredere în ecosistemul emergent al Portofelului European de Identitate Digitală (EUDI Wallet).

Noul sistem vine în sprijinul nevoilor crescânde ale organizațiilor din sectorul public dar și privat de soluții fiabile, conforme și scalabile pentru a gestiona, verifica și emite în mod eficient acreditările digitale”.

Max Pellegrini, CEO al Namirial: „La Namirial, recunoaștem că identitatea digitală nu mai este doar un concept din viitor, ci o realitate iminentă care redefinește modul în care companiile își desfășoară activitatea. Ambiția noastră este să devenim cel mai important furnizor mondial de servicii de încredere. Pentru a accelera această transformare, am format o echipă dedicată, care reunește experți de top în tehnologie, conformitate, marketing și afaceri, si care are ca obiectiv sprijinirea entităților guvernamentale și a companiilor din sectoare precum cel bancar, transporturi și servicii, în procesul de integrare a Portofelului European de Identitate Digitală. Punem accent pe asigurarea securității, scalabilității și conformității cu reglementările în vigoare, oferind nu doar o simplă îmbunătățire, ci o schimbare fundamentală de paradigmă în modul în care persoanele fizice și organizațiile se autentifică și își construiesc încrederea în mediul digital. Pentru a valorifica oportunitățile oferite de transformarea digitală și pentru a modela viitorul într-un mod care să redefinească standardele de securitate, încredere și conectivitate, acum este momentul să acționăm.”

Creatorii noii platforme Namirial Wallet subliniază că aceasta „integrează instrumente și caracteristici inovatoare menite să sprijine în adoptarea identității digitale prin oferirea de soluții eficiente precum: înrolarea clienților cu Namirial Wallet Gateway, integrarea semnăturii electronice cu componentele eSignAnywhere, emiterea de credențiale cu infrastructura (Q)EAA, portofel electronic ca Serviciu (WaaS)”.

Adrian Dinculescu, Head of Sales and Service CEE & Managing Director Namirial SRL: „În calitate de furnizor global calificat de servicii de încredere, Namirial se află în fruntea noului val de inovare, modelând viitorul identității digitale și al serviciilor de încredere. Lansarea platformei noastre Wallet este încă o dovadă a asumării rolului de leader în acest spațiu, promovând adoptarea de soluții de identitate sigure și interoperabile. Suntem entuziasmați să valorificăm în România expertiza noastră solidă în materie de solutii de înrolare și parteneriatele puternice pe care la avem cu instituțiile financiare locale pentru a ajuta la definirea unei scheme naționale de identificare aliniată la European Digital Identity Wallet (EUDIW). Cu ajutorul tehnologiei noastre avansate și a experienței dovedite prin multiplele proiecte implementate cu succes, ne angajăm să sprijinim companiile și guvernele în construirea unui viitor digital mai sigur și mai eficient.”

Namirial accentuează că, profitând de experiența extinsă în integrarea diferitelor scheme de identitate notificate în UE, „a dezvoltat o soluție avansată de gateway pentru portofele digitale, optimizând conexiunea dintre acestea și serviciile online. Namirial Wallet Gateway a fost testată cu succes în cadrul evenimentului de interoperabilitate de la Varșovia, desfășurat sub egida proiectului pilot de mari dimensiuni POTENTIAL și a demonstrat conformitate deplină în cadrul inițiativelor naționale de portofele digitale. Pe măsură ce procesele de înrolare a clienților devin tot mai complexe, Namirial face investiții semnificative într-un sistem avansat de orchestrare a acestor fluxuri. Acest motor nu doar că se va integra cu diverse portofele digitale, dar va permite și crearea de fluxuri de înrolare personalizabile, cu multiple metode de identificare, parametri variabili și surse de date diverse. Această abordare asigură flexibilitate și conformitate cu reglementările în evoluție pentru procesele Know Your Customer (KYC), Know Your Business (KYB) și Know Your Transaction (KYT).

În plus, eSignAnywhere – recunoscută ca una dintre aplicațiile globale de top pentru semnături digitale – este acum compatibilă cu ecosistemul portofelelor digitale. Aceasta garantează o experiență de semnare instantanee și fluidă, susținând multiple niveluri de semnături, inclusiv Semnătura Electronică Calificată (QES) emisă pe baza autentificării în portofel. Namirial deservește deja mii de clienți din sectorul enterprise la nivel global, inclusiv numeroase corporații multinaționale, care se bazează pe eSignAnywhere pentru procese de semnătură electronică sigure și scalabile. 

Integrarea tehnică este deja completă și finalizată, iar lansarea oficială a QES urmează să aibă loc în curând, fiind condiționată de obținerea aprobărilor reglementare. În lunile următoare, va fi lansată o fază pilot pentru activarea QES, destinată unui grup select de clienți, care vor beneficia de acces anticipat la această funcționalitate inovatoare. În paralel se va lucra la optimizarea performanței și a experienței de utilizare a acesteia.

De asemenea, Namirial își extinde oferta de soluții prin introducerea unei infrastructuri pentru Atestarea Electronică Calificată a Atributelor (Q)EAA, un serviciu de încredere calificat nou în cadrul Regulamentului eIDAS 2. Această soluție permite organizațiilor să emită și să gestioneze credențiale digitale cu cele mai ridicate niveluri de securitate și conformitate.

Mai mult, în cadrul comitetului ETSI ESI – responsabil de dezvoltarea standardelor pentru semnături digitale, furnizori de servicii de încredere și alte soluții de încredere în Europa – Namirial joacă un rol-cheie în dezvoltarea unui nou standard care va permite modele de afaceri agile și scalabile. Prin implementarea unor procese de ultimă generație, companiile vor putea simplifica emiterea, gestionarea și monetizarea sigură a credențialelor digitale, fiind mereu cu un pas înainte în fața cerintelor legislative. 

Pentru a susține și mai mult adoptarea portofelelor digitale, Namirial dezvoltă soluția Wallet-as-a-Service (WaaS). Prin realizarea de teste pe un grup selectat de clienți și proiecte pilot, versiunea beta a portofelului Namirial – care include deja Datele de Identificare a Persoanei (PID) și Datele de Identificare a Persoanei Juridice (LPID) – se va dezvolta, în linie cu inițiativa European Business Wallet, lansată de Comisia Europeană în cadrul Competitiveness Compass.

Scopul este acela de a oferi întreprinderilor și guvernelor cea mai avansată tehnologie pentru implementarea unor portofele extrem de scalabile, fiabile și sigure și a soluțiilor de identitate digitală. Serviciile și API-urile Namirial sunt concepute pentru integrarea perfectă cu soluții terțe, îmbunătățind aplicațiile cu funcționalități de Emitent, Verificator și Portofel ID, și garantând interoperabilitatea în cadrul ecosistemului de identitate digitală.

Namirial se dedică inovării constante, facilitând adoptarea de către afaceri și cetățeni a celor mai noi servicii de identitate virtuală și servicii de încredere, deschizând astfel drumul către un viitor digital mai sigur și interoperabil.

Introducerea portofelelor digitale – atât pentru persoane fizice, cât și pentru afaceri – va avea un impact semnificativ, revoluționând multiple sectoare prin deschiderea unor noi scenarii de aplicare. În domeniul financiar, aceasta va permite deschiderea de conturi bancare, autentificarea sigură pentru identificare online și înrolarea cu date verificate, cum ar fi adrese, calificări profesionale sau drepturi de reprezentare în scenarii KYB, precum și accesul la informații despre scorul de credit și autentificarea pentru aprobarea plăților. În telecomunicații și utilități, portofelele digitale vor facilita înregistrarea unui card SIM preplătit nou sau garantarea unei adrese pentru acorduri contractuale. În sănătate și asigurări, vor fi posibile accesarea dosarelor medicale digitale, emiterea online de rețete, certificarea vaccinărilor și gestionarea polițelor de asigurare. În educație, portofelele digitale vor sprijini obținerea diplomelor digitale, a diplomelor și certificărilor IT”.

Start vot! Sute de mii de români aleg Destinația Anului® 2025!

0

Românii sunt invitați să voteze destinațiile preferate dintre cele peste 70 de finaliste pe www.destinatiaanului.ro până pe 25 martie

România își descoperă, an de an, cele mai frumoase și atractive destinații turistice prin competiția Destinația Anului®, un proiect de referință care promovează și recunoaște evoluția și potențialul turistic al regiunilor, orașelor și atracțiilor din țară. În 2025, competiția ajunge la un nou nivel, cu o amploare și intensitate fără precedent, evidențiind destinațiile care au reușit să se dezvolte și să atragă turiști prin autenticitate, servicii de calitate și inițiative de promovare remarcabile.

În premieră anunțăm destinațiile calificate în marea finală a competiției Destinația Anului® 2025. Acestea sunt recunoscute pentru eforturile lor de a oferi experiențe memorabile turiștilor și de a reprezenta cu mândrie frumusețea și diversitatea României și au fost selectate în urma unui proces riguros de evaluare. 

Competiția Destinația Anului 2025 a debutat în noiembrie 2024, cu etapa de nominalizări și înscrieri, oferind tuturor destinațiilor turistice din România șansa de a intra în cursă. Este de menționat că destinațiile nu au intrat competiție prin candidatură ci exclusiv prin nominalizări din partea publicului, a juriului sau a partenerilor instituționali astfel încât selecția să fie cât mai largă și mai relevantă. Din cele peste 150 de destinații evaluate, aproape jumătate s-au calificat în finală, în urma analizei unor indicatori precum numărul de înnoptări și evoluția acestora, implicarea comunității și colaborarea public-privat, precum și eficiența comunicării online. Anul acesta, alături de destinațiile din România, în competiție au fost nominalizate și destinații de top din Republica Moldova, prin parteneriatul cu Oficiul Național al Turismului al Republicii Moldova. 

Finala Destinația Anului 2025 aduce în prim plan cele mai reprezentative 76 destinații turistice din întreaga țară. Cel mai bine reprezentat județ este Brașov, cu 11 destinații finaliste, urmat de județul Suceava cu 9 destinații. Județele Iași și Sibiu au și ele câte 5 destinații finaliste, în timp ce  județele Mureș, Harghita și Neamț, au câte 4 finaliste. 

Câștigător va fi turismul românesc!

Între 4 și 25 martie, publicul are ocazia să își susțină destinațiile favorite prin vot pe platforma www.destinatiaanului.ro. Alegerea câștigătorilor se bazează pe un sistem de evaluare transparent, care include votul publicului, punctajul acordat de juriul de experți, puterea brandului turistic evaluat printr-o cercetare sociologică reprezentativă național, dar și evaluarea aspectului arhitectural și urbanistic.

Președintele juriului, antreprenorul Dragoș Anastasiu a declarat: „Criteriile de jurizare pentru selectarea Destinației Anului trebuie să ia în calcul nu doar notorietatea, faima unei destinații care se vede în atractivitatea ei din prezent, ci mai ales acele elemente care aduc creșterea pe termen lung. Mă refer la viziunea de dezvoltare exprimată de Destinație, dezvoltarea infrastructurii generale și turistice, dar și calitatea parteneriatelor public-privat. Ca președinte al juriului, este rolul meu să asigur calitatea și echidistanța jurizării, astfel încât în final să câștige nu doar o destinație, ci turismul românesc în ansamblu.”

Destinația Anului nu este doar un titlu, ci o recunoaștere a muncii și implicării comunităților locale și a antreprenorilor din turism. Câștigătorii anilor precedenți au beneficiat de creșteri în intenția de vizitare și vizibilitate națională și internațională, demonstrând impactul real al acestei competiții asupra turismului românesc.

Fiecare vot contează! Alegerea ta poate pune în lumina reflectoarelor destinația ta preferată și o poate ajuta să crească, să atragă mai mulți vizitatori și să devină un reper turistic de top. România are locuri de o frumusețe incredibilă, locuri care merită să fie descoperite și apreciate. Acum ai ocazia să le susții! Votează cu inima, votează pentru destinația care te-a impresionat cel mai mult! Intră pe www.destinatiaanului.ro și alege destinația care merită titlul de Destinația Anului 2025! Poți vota destinația preferată până în  data de 25 Martie 2025, atunci când etapa de votare se încheie.

Gala Destinația Anului 2025

Marii câștigători ai finalei vor fi anunțați public pe 8 aprilie 2025, în cadrul unui eveniment de prestigiu: Gala Destinația Anului. Evenimentul, având Municipiul Sibiu ca Partener Principal și Gazdă a Galei Destinația Anului 2025, va fi găzduit la Sala Thalia a Filarmonicii de Stat Sibiu. În cadrul Galei, vor fi premiate destinațiile câștigătoare, în prezența unor personalități din turism, autorități locale, influenceri de călătorie și reprezentanți ai mass-media. 

Astrid Fodor, Primarul Municipiului Sibiu spune despre Competiția Destinația Anului că este: „…o inițiativă binevenită în turismul românesc pentru că pune în lumină locurile frumoase pe care le are țara noastră. Unele dintre acestea sunt deja vizibile și apreciate, dar altele sunt mai puțin cunoscute, acest proiect oferindu-le o oportunitate de prezentare și promovare. Se generează și o concurență benefică între destinațiile turistice, care provoacă creativitatea, iar pe de altă parte oferă și un feedback realist autorităților locale și managerilor de destinații, motivându-ne să performăm. Mai mult, cei care evaluează destinațiile înscrise sunt specialiștii din juriu, dar, foarte important, și cetățenii votează, adică turiștii din țară și din străinătate, clasamentul fiind astfel corect realizat și transparent. Sibiul este onorat să găzduiască Gala competiției în calitate de partener principal. Este o recunoaștere în plus a statutului de Destinație a Anului 2024 pe care orașul nostru l-a obținut în competiția de anul trecut, împreună cu locul I la categoria Orașe care Inspiră. Felicitări organizatorilor și succes tuturor concurenților!”

Destinația Anului este o celebrare a frumuseții României, un proiect care insuflă românilor dorința de a descoperi și alege, din inimă, destinațiile românești.

Iată destinațiile finaliste, în ordine alfabetică, pentru fiecare categorie în parte:

Orașe care inspiră, categorie prezentată de Enterprise Rent-a-Car 

Brașov, București, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Oradea, Piatra Neamț, Sibiu, Târgu Neamț, Timișoara, Chișinău – Republica Moldova

Sate de poveste, categorie prezentată de Antreprenorești 

Biertan – Sibiu, Breb – Maramureș, Cacica – Suceava, Ciocănești – Suceava, Figa, Beclean – Bistrița, Fundata – Brașov, Fundu Moldovei – Suceava, Mila 23 – Tulcea, Rimetea – Alba, Saschiz – Mureș, Șimon – Brașov, Vânători-Neamț – Neamț, Satul Țîra, Raionul Florești – Republica Moldova

Tărâmuri fermecate, categorie prezentată de Aqua Carpatica 

Băile Tușnad și împrejurimile – Harghita, Cetățile dacice din munții Orăștiei, Colinele Transilvaniei, Delta Dunării – Tulcea, Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului, Maramureșul istoric/Eco Maramureș, Orașul Bicaz și împrejurimile – Neamț, Țara Bârsei – Brașov, Țara Codrului – Maramureș, Țara Dornelor – Suceava, Țara Făgărașului, Țara Hațegului – Hunedoara, Ținutul Mănăstirilor din Bucovina, Ținutul Zimbrului – Neamț, Rezervația Naturală ,,Plaiul Fagului” – Republica Moldova

Stațiuni balneo-climaterice, categorie prezentată de Stațiunea Mamaia

Băile Felix – Bihor, Bran – Brașov, Călimănești-Căciulata – Vâlcea, Colibița – Bistrița-Năsăud, Covasna, Lacu Sărat – Brăila, Sinaia – Prahova, Slănic Moldova – Bacău, Sovata – Mureș, Tășnad – Satu Mare, Techirghiol – Constanța, Vatra Dornei – Suceava

Distracție și aventură, categorie prezentată de EpicVisits.com 

Alpine Coaster Toplița – Harghita, Arca Land – Iași, Aventura Parc – Brașov, Brambura Park Avrig – Sibiu, Club Aventura Praid – Harghita, Club Vila Bran – Brașov, Complex Agrement Ariniș – Gura Humorului – Suceava, Complexul de Agrement Balta Zătun – Galați, Cornișa AquaPark & Sports – Botoșani, Dino Parc – Râșnov – Brașov, Mini Transilvania – Odorheiu Secuiesc – Harghita, Complexul de Hipism și Turism Agricol „Kazak Club” – Republica Moldova 

Cultură și educație, categorie prezentată de BCR

Castelul Bran – Brașov, Castelul Corvinilor – Hunedoara, Castelul Peleș – Prahova, Cazinoul Constanța, Cetatea Sucevei, Muzeul „Ion Creangă” – Bojdeuca – Iași, Muzeul Astra – Sibiu, Muzeul de Istorie Suceava, Palatul Culturii – Iași, Palatul Culturii – Târgu Mureș – Mureș, Teatrul Național Vasile Alecsandri – Iași, Complexul turistic Cricova și Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi” – Republica Moldova

Cea mai bună promovare

Brașov, Colinele Transilvaniei, Craiova, Județul Bihor, Județul Maramureș, Județul Neamț, Mamaia, Oradea, Piatra Neamț, România Atractivă, Târgu Mureș, Via Transilvanica, Chișinău și Eco-Village Văleni, Republica Moldova.

Despre Destinația Anului®

O competiție de interes național organizată în parteneriat cu Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Alianța Pentru Turism, Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV), Asociația Cred în România, Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR), Federația Asociațiilor de Promovare Turistică din România (FAPT), RoBoost Antreprenorești, Re-Patriot, Urlaub in Rumänien, Academia de Studii Economice București, Asociația de Ecoturism din România (AER), Mamaia – Susținător principal al stațiunilor turistice românești.

Mulțumim sponsorilor principali Destinația Anului ®: BCR, AQUA Carpatica, Enterprise Rent-a-Car – Partener Mobilitate, METRO.

„Avem toate motivele să ne alăturăm acestui proiect pentru că valorificarea resurselor României este o prioritate majoră pentru noi, iar această competiție este aliniată la filozofia noastră de comunicare. Noi, la rândul nostru, facem toate eforturile să reprezentăm România peste hotare, ca ambasadori ai Patriei Apelor Minerale”, a declarat Jean Valvis, fondatorul Aqua Carpatica. 

Mulțumim partenerilor Galei Destinația Anului: Primăria Municipiului Sibiu, Consiliul Județean Sibiu, Filarmonica de Stat Sibiu, Muzeul Astra.

Încep înscrierile pentru concursul de discursuri publice „Vocea unei Generații!”. O competiție a ideilor și a curajului de a vorbi

0

Liceul Teoretic „Ion Barbu” din București lansează prima ediție a concursului de discursuri publice „Vocea unei Generații!”, o competiție dedicată liceenilor din toată țara, care doresc să-și dezvolte abilitățile de comunicare, să-și exprime opiniile cu încredere și să contribuie activ la schimbările din societate. Tema primei ediții este „GenZ – o generație neînțeleasă?”. Acest concurs este fără taxă de participare.

„Vocea unei Generații” este un concurs de discursuri publice înscris în Calendarul Proiectelor de Educație Extrașcolare al Municipiului București, domeniul educație civică, voluntariat, proiecte caritabile, organizat de către Liceul Teoretic „Ion Barbu” din București. Scopul concursului este de a forma tineri bine pregătiți, capabili să comunice eficient, să gândească critic și să se implice activ în societate, contribuind astfel la dezvoltarea unei generații responsabile și informate. 

Competiția se desfășoară în perioada martie-iunie 2025 și este structurată în două secțiuni: Secțiunea Junior – clasele IX-X și Secțiunea Senior – clasele XI-XII. Elevii participanți vor avea ocazia să își expună viziunea asupra temei „GenZ – o generație neînțeleasă?” printr-un discurs convingător, demonstrând gândire critică, creativitate și capacitatea de a argumenta clar și coerent.

Concursul de discursuri publice „Vocea unei Generații” se desfășoară după următorul calendar:

  • 01 martie-11 aprilie 2025: Înscrierea participanților;
  • 14-30 aprilie 2025: Sesiuni de formare în public speaking;
  • 01-18 mai 2025: Trimiterea clipurilor video pentru etapa de calificare;
  • 19-23 mai 2025: Jurizarea clipurilor;
  • 26 mai 2025: Comunicarea rezultatelor participanților;
  • 27-30 mai 2025: Confirmarea participării la etapa finală;
  • 07 iunie 2025: Finala concursului și festivitatea de premiere;

„Într-o eră dominată de informații rapide și rețele sociale, tinerii au nevoie de abilități solide de analiză critică și comunicare eficientă. Prin participarea la acest concurs, liceenii își dezvoltă nu doar competențele de discurs public, ci și capacitatea de a argumenta logic, de a gestiona emoțiile și de a se exprima clar în fața unui public. Prin acest concurs, ne dorim să oferim tinerilor un spațiu autentic de exprimare și dezvoltare personală. „Vocea unei Generații!” este mai mult decât o competiție, este o invitație la reflecție, curaj și leadership. Tinerii trebuie să își găsească vocea, iar noi suntem aici să îi susținem”, a declarat profesorul Cristian Tănase, coordonator proiect.

Juriul acestei competiții este format din specialiști în educație, comunicare, jurnalism, psihologie și reprezentanți ai organzațiilor neguvernamentale din domeniul educației. Cei mai buni 40 de concurenți (câte 20 pe fiecare secțiune) vor ajunge în finala din 07 iunie 2025, unde vor susține un discurs de patru minute în fața juriului. Câștigătorii vor primi premii și recunoaștere pentru performanțele lor, iar discursurile finaliste vor fi publicate într-o carte, oferindu-le elevilor ocazia de   a-și vedea ideile valorizate și diseminate către un public mai larg.

Regulamentul concursului este disponibil accesând următorul link: https://voceauneigeneratii.ro/regulament/ 

Bucureștenii sunt îngrijorați de cutremure: 8 din 10 consideră că orașul nu este pregătit

0

Cutremurele sunt unul dintre principalele motive de temere pentru bucureșteni. Un studiu recent realizat de Fundația Comunitară București, prin programul Bucureștiul Pregătit, arată că 82% dintre locuitorii Capitalei consideră că Bucureștiul nu este pregătit pentru un cutremur major. În plus, aproape jumătate dintre respondenți (45%) nu au luat încă măsuri de protecție, deși recunosc că ar trebui. În prezent, doar 23% dintre bucureșteni s-au informat prin cursuri sau ghiduri și doar 15% și-au făcut un plan de acțiune în caz de cutremur. Cercetarea scoate la iveală o criză de încredere, lipsa unei culturi a pregătirii și semnalează nevoia urgentă de acțiune.

La 48 de ani după cutremurul devastator din 1977, teama de cutremure rămâne foarte ridicată. 59% dintre bucureșteni consideră cutremurele ca fiind un pericol major, plasându-le pe locul doi printre motivele de îngrijorare, după problemele de sănătate personală (70%), iar 57% se simt vulnerabili în fața unui cutremur major. Teama de cutremur este resimțită mai mult în rândul femeilor (62%) comparativ cu bărbații (51%), iar cele mai mari procente de neliniște sunt întâlnite în rândul bucureștenilor cu vârste cuprinse între 35 și 64 de ani. Tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani se arată mai optimiști, 39% dintre respondenți afirmând că orașul este într-un stadiu „așa și așa” de pregătire. Acest contrast între generații subliniază o diferență în modul de percepție a riscurilor și a responsabilității de pregătire. 

Bucureștiul se află printre capitalele europene cu cel mai mare risc de dezastre și este unul dintre primele 10 orașe din lume cu cea mai mare vulnerabilitate la risc seismic, după cum arată datele Băncii Mondiale. Cutremurul din 4 martie 1977 a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel naţional 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa (1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în Bucureşti). Un număr de 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi. 48 de ani de ani mai târziu, un cutremur similar ar avea probabil efecte și mai devastatoare. În fața unui astfel de pericol iminent, pregătirea nu mai este o opțiune, ci o necesitate urgentă”, spune Alina Kasprovschi, directorul executiv al Fundației Comunitare București.

În cazul unui cutremur major, principalele temeri ale bucureștenilor țin de pierderea unor persoane apropiate (83%), prăbușirea clădirilor (75%), posibilitatea să-și piardă viața sau să fie răniți (67%) sau pierderea locuinței (59%). Unele temeri sunt resimțite semnificativ mai mult în rândul femeilor: dezechilibre economice și sociale (37% vs. 24% bărbați), lipsa informării privind adăposturile (35% vs. 18%) sau pierderea de bunuri personale (32% vs. 22%), mai arată cercetarea inițiată de Fundația Comunitară București. Studiul cantitativ a fost desfășurat online în februarie 2025, în colaborare cu iZi data, pe un eșantion reprezentativ la nivelul Bucureștiului de 500 de respondenți. 

Când vine vorba de responsabilitatea pentru măsurile de pregătire în caz de cutremur, 91% dintre respondenți consideră Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) ca principal responsabil, urmat de Primărie și autorități locale, menționate de 1 din 2 respondenți, apoi propria persoană, pentru 45% dintre respondenți. În ceea ce privește încrederea bucureștenilor în măsurile de pregătire pentru un cutremur, 6 din 10 persoane preferă să se bazeze pe propria lor capacitate. 40% au încredere în autoritățile competente (DSU/ISU), un procent similar se sprijină pe familie și apropiați, iar doar 14% au încredere în Primărie și autoritățile locale.

Deși 49% dintre bucureșteni se simt informați cu privire la ce trebuie să facă în caz de cutremur, 43% dintre bucureșteni nu au luat încă măsuri de precauție sau de informare. În același timp, aproximativ 33% dintre bucureșteni nu au discutat deloc în familie despre măsurile de urgență, iar 31% spun că ar ști doar instinctiv ce trebuie să facă în caz de cutremur, fără a avea un plan clar stabilit. Numai 2% dintre respondenți bifează toate măsurile de precauție recomandate în caz de cutremur. Luate separat, cele mai des menționate măsuri sunt stabilirea unui loc de întâlnire în casă (22%), închiderea gazului și electricității (20%) și un plan de comunicare în caz de urgență (18%). Datele sugerează o nevoie acută de educație și conștientizare cu privire la măsurile de prevenție. 

Tinerii de 18-24 ani, mai preocupați de educația pentru prevenirea cutremurelor

Tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani sunt cei care menționează cel mai des educația din școală ca principală responsabilitate pentru măsurile de pregătire în caz de cutremur (61%). Aceștia își exprimă dorința ca educația privind cutremurele să fie o prioritate în școli, indicând o sensibilizare crescută a acestei generații față de riscurile naturale și importanța educației pentru protecție.

În același timp, în ceea ce privește pregătirea școlilor și a instituțiilor de învățământ, cercetarea arată că părinții au o încredere relativ scăzută în rezistența clădirilor școlare în fața unui cutremur. Doar 43% dintre părinți au încredere că edificiile în care învață copiii lor sunt pregătite să reziste unui seism major. În ceea ce privește pregătirea cadrelor didactice, doar 33% dintre părinți au încredere că acestea ar ști cum să gestioneze o situație de urgență în caz de cutremur. 

O mare parte dintre bucureșteni iau în considerare să se mute într-o locuință mai sigură

Dacă ar ști că locuința lor ar avea risc seismic ridicat, cei mai mulți bucureșteni (41%, dintre care 48% bărbați) se gândesc că o soluție ar putea fi să se mute într-o locuință mai sigură, în timp ce 27% ar căuta informații despre consolidarea locuinței existente, iar 12% ar aștepta sprijinul autorităților pentru lucrări de consolidare. În același timp, jumătate dintre respondenți consideră că locuința actuală este sigură, în timp ce aproape o treime (29%) nu au verificat niciodată siguranța locuinței lor și doar 13% cunosc categoria de risc seismic a locuinței. 

„Doar prin colaborare, informare și schimbări sistemice putem să dezvoltăm împreună soluții aplicabile și să creăm o rețea pentru un oraș care nu așteaptă dezastrul, ci îl anticipează, se pregătește pentru el și are capacitatea să-l gestioneze corect. În această zi în care comemorăm cutremurul devastator din 1977, lansăm o campanie de conștientizare prin această cercetare și printr-un program de burse de jurnalism – Bucureștiul Pregătit Superscrieri -, pentru investigarea în profunzime a vulnerabilităților orașului și a acțiunilor pe care autoritățile și societatea civilă trebuie să le ia pentru a crește pregătirea infrastructurii și oamenilor”, spune Alina Kasprovschi, directorul executiv al Fundației Comunitare București.

În cadrul programului, susținut de Lidl România, Fundația Comunitară București va continua colaborarea cu factorii de decizie și responsabilii direcți pentru ca Bucureștiul Pregătit să dezvolte rețeaua de expertiză, resurse și suport care ajută comunitatea bucureșteană să înțeleagă riscurile seismice și să acționeze responsabil și coordonat pentru reducerea lor. De la lansare, programul Bucureștiul Pregătit a oferit soluții aplicabile și acțiuni coordonate care au ajuns la 26.983 de elevi și profesori, de la grădiniță, școală primară, până la gimnaziu. În plus, au fost oferite cursuri de prim ajutor pentru 3.189 de persoane, 17 câini de căutare-salvare sub dărâmături au fost instruiți, iar campaniile de informare și conștientizare organizate de parteneri și de fundație, online și prin evenimente, au avut o audiență de peste 2.000.000 de persoane. Prin programul Bucureștiul Pregătit au fost acordate finanțări de peste 1,98 milioane de lei și au fost susținute 18 proiecte implementate de către ONG-uri.

3 burse de jurnalism – Bucureștiul Pregătit Superscrieri – în valoare de 20.000 de lei

Programul Bucureștiul Pregătit a fost conceput ca urmare a unei investigații ample care a scos în evidență riscurile seismice ale Capitalei, „Cutremur în orașul vulnerabil”, publicată în 2017 în DoR de Georgiana Ilie. Deși s-au făcut progrese, Bucureștiul rămâne capitala europeană cu cel mai mare risc seismic și nu se discută suficient despre pregătirea pentru un cutremur major.

Fundația Comunitară București, cu sprijinul Lidl România, lansează Bursele Bucureștiul Pregătit Superscrieri, prin care susține jurnalismul de investigație, oferind 3 burse de câte 20,000 lei, pentru realizarea unor materiale care să documenteze vulnerabilitățile orașului, blocajele instituționale și soluțiile pentru reducerea riscurilor seismice. Juriul de evaluare este format din jurnaliștii Georgiana Ilie, Emilia Șercan și Cristian Leonte. În plus, Emilia Șercan, unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști de investigație, va oferi sprijin editorial și mentorat. Jurnaliștii care vor să se înscrie în program pot face acest lucru în perioada 4 martie – 14 aprilie, individual sau în echipă.

Business Breakfast la Palatul CCIB cu tema: Importul forței de muncă și noile reglementări în legislația muncii

0

Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) vă invită la un eveniment exclusiv dedicat mediului de afaceri care v-a avea loc  Miercuri, 19 martie 2025,]ntre 9:30-11:30, în Aula Carol I a Palatului CCIB, str. Ion Ghica nr. 4, București, unde vor fi analizate impactul noilor reglementări privind importul forței de muncă și provocările angajatorilor în 2025

Evenimentul reunește reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Muncii, Inspectoratului General pentru Imigrări, alături de experți în legislația muncii, specialiști în recrutare internațională și angajatori.

 România se confruntă cu un deficit semnificativ de forță de muncă, ceea ce a determinat menținerea unui contingent de 100.000 de lucrători străini pentru 2025.
În 2024, peste 147.000 de cetățeni străini lucrau legal în România, iar peste 99.000 de avize de muncă au fost emise.

Întârzierile în adoptarea reglementărilor au afectat procesul de recrutare, impactând industrii precum construcțiile, curieratul, comerțul și HoReCa.

Autoritățile vor oferi clarificări privind reglementările legale, iar participanții vor avea ocazia să interacționeze cu specialiști în recrutare și soluții pentru deficitul de forță de muncă.

Teme de discuție:

Noile reglementări privind angajarea lucrătorilor străini;
Contingentul de 100.000 de lucrători străini pentru 2025 – implicații pentru angajatori;
Proceduri actualizate pentru avizele de muncă și permisele de ședere;
Provocările și soluțiile pentru angajatori în contextul deficitului de personal;
Impactul modificărilor legislative asupra mediului de afaceri;

Speakeri invitați:

Reprezentanți ai Inspectoratului General pentru Imigrări
Reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe – Direcția de Monitorizare și Coordonare Vize
 Reprezentanți ai Ministerului Muncii și Solidarității Sociale – Inspecția Muncii

Business Breakfast CCIB – un format interactiv și eficient:

Informații aplicabile, prezentate într-un cadru informal
Întâlniri directe cu decidenți și specialiști din domeniu
Sesiune interactivă de întrebări și răspunsuri

Locurile sunt limitate!

Pentru a vă rezerva locul, completați formularul de participare de mai jos: https://ccib.ro/eveniment/business-breakfast-la-palatul-ccib-importul-fortei-de-munca/

De la Gen Z la Gen A: ascensiunea Generației Antreprenorilor

0

Un nou studiu realizat de Mastercard, lansat înainte de Ziua Internațională a Femeii 2025, arată că 4 din 10 (40%) femei din Europa s-au gândit să își deschidă propria afacere, interesul fiind chiar mai ridicat în rândul femeilor din Portugalia (56%) și Grecia (46%), depășind media regională.

Spiritul antreprenorial este tot mai puternic în rândul femeilor din Europa, în special al generațiilor tinere, care doresc să își urmeze visurile, să obțină independență financiară, să își îmbunătățească echilibrul dintre viața personală și cea profesională și să aducă o schimbare în lume.

În întreaga regiune, spiritul antreprenorial crește semnificativ în rândul femeilor din generațiile mai tinere. 63% dintre femeile din Generația Z și 53% dintre millennials din Europa au luat în considerare să își deschidă o afacere, comparativ cu 37% dintre femeile din Generația X și doar 21% dintre Baby Boomers. De altfel, femeile din Generația Z sunt cele mai încrezătoare în capacitatea lor antreprenorială – 23% cred că generația lor este mai orientată spre antreprenoriat decât cea anterioară, iar 51% au deja o idee de afacere, dar nu au făcut încă primul pas.

Pe lângă inițiativele de afaceri tradiționale, 3 din 10 (30%) femei din Europa doresc să înceapă un proiect secundar care să le aducă venituri suplimentare în următorii trei ani. Acest procent crește semnificativ în rândul femeilor din Generația Z (52%) și millennials (41%), în timp ce 26% dintre femei au deja un astfel de proiect.

Pentru multe femei din Europa, spiritul antreprenorial este alimentat de dorința de a câștiga mai mulți bani (54%), de a obține independență financiară (49%) și de a avea un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală (39%). Totuși, motivațiile diferă de la o generație la alta.

Generația Z: antreprenoriat cu scop

  • Femeile din Generația Z din Europa sunt mai motivate să își deschidă o afacere pentru a face „ceva bun pentru lume” (19% comparativ cu 13% dintre millennials, 14% dintre Generația X și 16% dintre Baby Boomers).
  • Dintre cele care și-au lansat deja propria afacere, 50% dintre femeile Gen Z spun că au făcut acest pas pentru a-și urma visul, un procent semnificativ mai mare comparativ cu 39% dintre millennials, 32% dintre Generația X și 33% dintre Baby Boomers.
  • Antreprenoarele din Generația Z sunt, de asemenea, mai înclinate să creadă că ideea lor de afacere poate schimba vieți în bine (20% comparativ cu media europeană de 16%).

În acest context, educația și îngrijirea copiilor se numără printre primele trei domenii în care femeile din Generația Z din Europa își doresc să își lanseze o afacere. Totuși, cel mai popular sector rămâne industria cosmetică, un trend distinctiv pentru această generație, care nu se regăsește la celelalte grupe de vârstă.

Top domenii în care femeile din Generația Z din Europa vor să își deschidă o afacere:

  1. Cosmetice – 26% comparativ cu 10% media europeană la nivelul tuturor generațiilor
  2. Îngrijirea copiilor – 14% comparativ cu 9% media europeană la nivelul tuturor generațiilor
  3. Educație (ex. meditații) – 13% comparativ cu 10% media europeană la nivelul tuturor generațiilor 

= Comerț online – 13% comparativ cu 11% media europeană la nivelul tuturor generațiilor

  1. Industria alimentară și băuturi – 12% comparativ cu 11% media europeană la nivelul tuturor generațiilor

= Ospitalitate și agrement – 12% comparativ cu 10% media europeană la nivelul tuturor generațiilor

Barierele cu care se confruntă femeile antreprenor

În ciuda interesului evident pentru antreprenoriat, cercetările arată că, pentru multe femei din Europa, inclusiv pentru cele care au deja o afacere, încă există obstacole.

Femeile din Europa raportează o încredere mai scăzută în abilitățile antreprenoriale comparativ cu bărbații – în special în ceea ce privește luarea deciziilor financiare (25% față de 37% la bărbați), vorbitul în public (25% față de 32%) și networking-ul (15% față de 23%).

Această percepție se extinde și asupra conducerii propriei afaceri. Printre femeile care nu au înființat încă o afacere, principalele bariere menționate sunt riscul de eșec (31%), lipsa resurselor financiare (29%) și lipsa de experiență (28%). De asemenea, femeile din Europa sunt mai predispuse decât bărbații să considere că lipsa de încredere reprezintă un obstacol (21% față de 18% în cazul bărbaților). Această diferență este mai evidentă în rândul Gen Z (25% dintre femei față de 21% dintre bărbați) și al milenialilor (26% dintre femei față de 18% dintre bărbați).

Femeile care au deja o afacere spun că se confruntă mai mult cu responsabilitățile legate de îngrijirea celor dragi și cu echilibrul între viața personală și profesională. Femeile antreprenor sunt mai predispuse decât bărbații să menționeze că responsabilitățile familiale au fost o provocare la începutul afacerii lor (15% față de 11%). De asemenea, femeile antreprenor întâmpină mai multe dificultăți decât bărbații când vine vorba de a se deconecta de la muncă în vacanță (48% față de 42%), găsesc mai greu un echilibru când intervine îngrijirea copiilor (35% față de 33%) și sunt mai dispuse să renunțe la vacanțe pentru afacere (36% față de 29%).

Creșterea nivelului de încredere

Cursurile despre cum să dezvolți un plan de afaceri (21%) și subvențiile mai accesibile și mai larg disponibile pentru micile afaceri (21%) sunt principalele două lucruri care ar face femeile din Europa să fie mai încrezătoare în a-și înființa propria afacere.

Femeile mai tinere sunt, de asemenea, mai susceptibile decât generațiile mai în vârstă să simtă că ar beneficia de o rețea de sprijin. Astfel, 30% dintre femeile din Generația Z consideră că un partener de afaceri le-ar face să se simtă mai încrezătoare – acest factor fiind pe primul loc pentru această generație. De asemenea, accesul la un mentor (24%) a fost mai important decât accesul la subvenții (20%) pentru femeile din Generația Z.

Beatrice Cornacchia, Vicepreședinte Executiv Marketing și Comunicare pentru Asia-Pacific, Europa, Orientul Mijlociu și Africa (APEMEA), Mastercard, a spus: „Această cercetare subliniază spiritul antreprenorial remarcabil al femeilor din Europa, în special în rândul tinerelor generații. În ciuda progreselor realizate de femeile antreprenor, rezultatele subliniază și provocările care mai există. Aceste bariere subliniază necesitatea de a le oferi sprijinul de care au nevoie pentru a reuși. În cadrul Mastercard, suntem dedicați construirii unei economii digitale incluzive și sprijinirii micilor afaceri cu instrumentele și oportunitățile necesare pentru a se dezvolta și a prospera.”

La nivel european, Mastercard are inițiative care susțin antreprenorii și afacerile lor. Printre acestea se numără Strive EU, un program în cadrul căruia sunt acordate subvenții de până la 500.000 € organizațiilor inovatoare ce sprijină creșterea micro și micilor afaceri din întreaga Uniune Europeană, și Strive UK, care a ajuns la peste un milion de mici afaceri din Marea Britanie, dintre care mai mult de jumătate sunt conduse de femei.


Studiul a fost comandat de Mastercard, iar cercetările de teren au fost realizate de agenția de cercetare independentă Opinium. Între 16 decembrie 2024 și 3 ianuarie 2025, a fost desfășurată o cercetare cantitativă online în 41 de țări din America de Nord, America Latină, Asia-Pacific, Europa, Orientul Mijlociu și Africa. Studiul a inclus:

• 42.500 de persoane din populația generală

• 4.300 de antreprenori / fondatori 

• Lista completă a țărilor incluse în cercetare: Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Spania, Austria, Irlanda, Belgia, Norvegia, Danemarca, Cehia, Grecia, Polonia, Olanda, Suedia, Portugalia, Slovacia, Elveția, India, Indonezia, Singapore, Australia, China, Thailanda, Coreea, Africa de Sud, Nigeria, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Turcia, Kenya, Egipt, Ucraina, Maroc, Brazilia, Mexic, Colombia, Argentina, Chile, Canada, SUA.

Utilizarea sistemelor de rating ale produselor intră în vizorul autorităților de concurență, deoarece influențează semnificativ alegerile consumatorilor. Perspectiva autorității franceze

0

de Sonia Voinescu,
Avocat Senior Coordonator D&B David și Baias

Sistemele de rating pentru produse și servicii de larg consum au devenit, la nivel global, un instrument care influențeazăalegerile consumatorilor și practicile comerciale,intrândde curând în vizorul autorităților de concurență pentru potențiale riscuri concurențiale.

Deși, în România, aceste sisteme nu sunt deocamdată adoptate pe scară largă și nu sunt recunoscute în mod formal de cadrul legislativ, ele sunt deja o practică comună, în special în sectorul comerțului electronic și în industria bunurilor de larg consum (FMCG).

Investigația Autorității de Concurență din Franța și riscurile identificate

În februarie 2024, Autoritatea de Concurență din Franța (”ACF” sau ”Autoritatea”) a declanșat o investigație din oficiu, în vederea examinării problemelor concurențiale în sectorul sistemelor de rating[1] și ne așteptăm ca și alte autorități de concurență europene să își aplece atenția asupra subiectului, pe măsură ce aceste sisteme vor deveni tot mai răspândite.

În aprilie 2024, ACF a lansat o consultare publică[2] la care au participat mai multe părți interesate, inclusiv editorii/dezvoltatorii sistemelor de rating, companii ale căror produse sau servicii sunt supuse acestor sisteme de rating și alți actori relevanți din piață (asociații de protecția consumatorului, organizații non-guvernamentale). În urma investigației derulate, în data de 9 ianuarie 2025, Autoritatea a emis Opinia 25-A-01 privind sistemele de rating concepute pentru a informa consumatorii cu privire la caracteristicile de dezvoltare durabilă ale produselor și serviciilor de consum[3].

Pornind de la opinia emisă de ACF, acest articol analizează atât beneficiile adoptării sistemelor de rating, cât și potențialele riscuri de concurență. Astfel, s-au identificat riscuri concurențiale care pot apărea în etapa de dezvoltare a sistemelor de rating și riscuri în faza de implementare.

Riscurile concurențiale în etapa de dezvoltarea sistemelor de rating

  • Alegerea criteriilor de evaluare: Dezvoltarea unui sistem de rating presupune alegerea într-un mod corect și transparent a criteriilor de evaluare și stabilirea unor ponderi care să li se acorde. În caz contrar, rezultatele pot duce la avantaje neloiale sau pot induce în eroare consumatorul. Spre exemplu, în 2022, sistemul de etichetare Nutri-Score a fost eliminat de pe piața din România, prin decizia Autorității Naționale de Protecție a Consumatorului, din cauza modului în care sunt selectate și ponderate criteriile de evaluare. Între timp, la nivelul ANPC, s-a publicat un proiect de hotărâre prin care se va permite aderarea voluntară a comercianților la acest sistem de etichetare nutrițională.
  • Dezvoltarea sistemelor de rating în comun de către concurenți: ACF a semnalat îngrijorări cu privire la sistemele de rating create în comun de companii concurente, mai ales dacă majoritatea produselor din aceeași piață relevantă primesc ratinguri similare în mod nejustificat. Rezultatele ar trebui să se bazeze pe elemente obiective, și nu pe o colaborare între companiile care dețin o cotă semnificativă în piață. Companiile care dezvoltă sisteme de rating trebuie să fie extrem de atente la indicatorii folosiți, astfel încât să nu își avantajeze propriile produse sau servicii în detrimentul produselor concurente.

Riscuri concurențiale în etapa de implementarea sistemelor de rating

Prin furnizarea de informații simplificate cu privire la caracteristicile legate în special de durabilitate, sistemele de rating răspund anumitor așteptări ale consumatorilor și contribuie la stimularea concurenței pe piețele produselor sau serviciilor evaluate. Autoritatea de concurență a identificat câteva potențiale riscuri care împiedică dezvoltarea unui mediu concurențial normal, după cum urmează:

  • Riscul de abuz de poziție dominantă prin refuzul accesului la baze de date esențiale: Problema accesului la bazele de date necesare dezvoltării și implementării unui sistem de rating ridică probleme potențiale din punct de vedere concurențial. Refuzul uneicompanii care deține o poziție dominantăde a oferi acces către bazele de date pe care le administrează ar putea fi considerat drept un abuz de poziție dominantă, dacă accesul la sursa respectivă de informație este esențial pentru desfășurarea activității dezvoltatorului de sisteme de rating.
  • Riscul interferării unor practici de concurență neloială: În urma consultării publice derulate,  producătorii s-au arătat îngrijorați de posibilitatea ca acordarea unui rating nefavorabil produselor ce conțin substanțe pe care sistemul respectiv de rating le consideră dăunătoare sănătății sau mediului, conform criteriilor pe baza cărora sunt efectuate evaluările, să fie considerată practică de denigrare sancționată de legislația privind concurența neloială. În concret, în astfel de situații, ar trebui analizat dacă evaluarea realizată de dezvoltatorul sistemului de rating se bazează pe constatări obiective sau pe afirmații netemeinice, menite să discrediteze anumite produse/ servicii, fără o justificare obiectivă.
  • Favorizarea anumitor întreprinderi, prin comunicarea selectivă a evaluărilor: O altă practică identificată de către Autoritate constă în afișarea sau comunicarea rating-urilor doar pentru produse sau game de produse care obțin un rezultat favorabil. Aceste practici pot apărea atunci când companiile care supun evaluării mai multe produse/game de produse aleg să afișeze doar rating-urile favorabil. În aceste condiții, este important ca algoritmii utilizați de serviciile de rating să nu permită coordonarea între potențiali concurenți în vederea eliminării afișării rating-ului unor produse care au rezultate slabe.
  • Impunerea unui sistem de rating partenerilor comerciali: Impunerea sistemelor de rating partenerilor comerciali poate, în anumite cazuri, să ridice probleme concurențiale, în special dacă solicitantul deține o poziție dominantă pe piața în cauză. Acesta ar putea fi cazul în care operatorul dominant pe piață solicită furnizorilor săi utilizarea unui sistem de rating care nu îndeplinește standardele necesare pentru a facilita o concurență efectivă, din cauza lipsei de transparență sau a metodei de evaluare. Riscurile sunt mai ridicate în sectoarele în care există un număr mare de sisteme de rating, cum ar fi cel al comercializării de produse DIY, unde majoritatea retailerilor își dezvoltă propriile sisteme de rating aplicabile partenerilor comerciali. Într-un astfel de context, furnizorii vor fi obligați să își evalueze produsele în conformitate cu mai multe sisteme de rating, suportând costuri foarte ridicate pentru utilizarea lor.

Ținând cont de riscurile prezentate mai sus, ne așteptăm ca și alte autorități de concurență europene să își redirecționeze atenția asupra subiectului și recomandăm tuturor companiilor care dezvoltă sau aplică sisteme de rating să urmărească în mod constant evoluțiile în domeniu.


[1]  A se vedea: https://www.autoritedelaconcurrence.fr/en/press-release/autorite-starts-inquiries-ex-officio-product-rating-systems-sector

[2]A se vedea:https://www.autoritedelaconcurrence.fr/en/press-release/rating-systems-autorite-launches-public-consultation-until-15-may-part-preparation

[3]A se vedea: https://www.autoritedelaconcurrence.fr/sites/default/files/integral_texts/2025-01/25a01_0.pdf