BCR Leasing accelerează digitalizarea serviciilor pentru clienți și lansează o nouă funcționalitate a asistentului virtual LEA, integrat în cadrul platformei Self Service. Noua opțiune permite clienților să efectueze rambursări anticipate parțiale sau integrale în cadrul unui proces complet digital, eliminând astfel prezența fizică și documentele tipărite. Întregul flux este intuitiv, rapid și ușor de parcurs, direct din contul de client Self Service.

Clienții care accesează platforma Self Service sunt ghidați pas cu pas de LEA, asistentul virtual conversațional. LEA oferă suport personalizat pentru:

• Selectarea tipului de rambursare anticipată – parțială sau integrală;
• Calcularea sumelor de plată și a condițiilor pentru rambursarea anticipată integrală;
• Semnarea electronică a documentelor. 

„În 2025, BCR Leasing își menține direcția strategică de creștere sustenabilă prin digitalizare accelerată și simplificarea experienței clienților. Ne dorim să fim mai rapizi, mai flexibili și mai aproape de nevoile reale ale celor care ne aleg. Iar lansarea noii funcționalități pentru LEA este un exemplu concret al angajamentului nostru de a transforma procesele tradiționale în experiențe digitale simple, relevante, care fac diferența”, a declarat Vlad Vitcu, CEO BCR Leasing.

Noua funcționalitate este deja disponibilă în platforma de client Self Service din site-ul BCR Leasing și face parte din a doua etapă de dezvoltare a asistentului virtual LEA, consolidând angajamentul companiei pentru inovație și experiență digitală completă.

Românii alocă, în medie, 800 de lei pentru masa și pregătirile de Paște, conform unui studiu realizat de Raiffeisen Bank în parteneriat cu Appinio. Studiul relevă că pentru 8 din 10 români, petrecerea timpului în familie este cea mai importantă tradiție în această perioadă. Bugetul alocat sărbătorilor pascale este mai mare pentru familiile cu copii și pentru cei cu venituri lunare de peste 1.000 euro, aceștia depășind suma medie de 900 de lei.

În același timp, 4 din 10 români care cheltuie mai mult de 1.000 de lei preferă să petreacă Paștele la restaurant, în vacanță în țară sau în străinătate. 55% dintre respondenți au declarat că bugetul alocat pentru cumpărăturile de Paște este mai mare decât anul trecut.

8 din 10 participanții la studiu declară că alegerea produselor este influențată de dorința de a susține producătorii locali, comportament observat în mai mare măsură în cazul persoanelor din mediul rural sau cu vârsta de peste 55 de ani.  Carnea, produsele tradiționale precum pasca și ouăle roșii și băuturile specifice sezonului sunt în topul preferințelor.

Datorită importanței sale, Paștele reprezintă și o cheltuială importantă pentru bugetele multor români. Astfel, cheltuielile de Paște sunt suportate preponderent din venitul lunar disponibil, dar și din economiile existente. Totuși, 3 din 10 români apelează la un credit bancar, în special cei singuri. De asemenea, persoanele care folosesc un card de credit sunt mai înclinate să cheltuie peste 1.000 de lei, în special dacă aleg să plece în vacanță în această perioadă.

În acest context, 77% dintre respondenți au declarat că folosesc produse sau servicii bancare pentru cheltuielile de Paște, iar peste jumătate dintre aceștia sunt interesați de oferte speciale, precum rate fără dobândă, reduceri directe la comercianți sau cashback.  

„Paștele este o sărbătoare importantă în viața românilor, iar noi vedem în fiecare an care este comportamentul financiar în această perioadă. Prin produse financiare adaptate, cum ar fi ratele fără dobândă, reducerile sau cashback-ul, îi sprijinim să-și gestioneze cât mai bine bugetul. Aceste produse îi ajută să păstreze controlul finanțelor proprii și totodată să folosească planificarea financiară ca pe un pilon esențial al unei vieți echilibrate. Pentru astfel de cheltuieli sau pentru planuri pe termen mai lung, rămânem alături de ei și le oferim soluții personalizate, ușor de înțeles și de aplicat”, declară Mihail Ion, Vicepreședinte, Divizia Piețe de Capital, Servicii Bancare de Investiții și Planificare Financiară Personală, Raiffeisen Bank România.

5 sfaturi simple pentru bugetarea eficientă a sărbătorilor de Paște:

1. Stabilește clar suma totală pe care o poți aloca.
2. Pregătește o listă detaliată a cumpărăturilor necesare și respect-o. Evită risipa alimentară. 
3. Profită de oferte și reduceri, precum rate fără dobândă și cashback.
4. Susține producătorii locali pentru a beneficia de calitate și prospețime.
5. Evită cheltuielile impulsive și alocă buget suplimentar pentru eventuale cheltuieli neprevăzute.

Studiul Raiffeisen Bank România, în colaborare cu Appinio, de tip CAWI, a fost realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel național, de 750 de persoane, cu studii medii sau superioare și un venit mediu al gospodăriei de aproximativ 7.000 de lei. Cercetarea a fost realizată în luna aprilie 2025. 

Acesta este al patrulea studiu din seria DESPRE BANI 1:1, pe care Raiffeisen Bank o va realiza lunar pe subiecte care țin de comport

În primele trei luni ale anului 2025, piața românească de fuziuni și achiziții (M&A) a înregistrat 51 de tranzacții[1], cu o valoare combinată estimată de 1,0 miliarde USD[2], reflectând o scădere de 25% a numărului de tranzacții (68) și o scădere de 29% a valorii (1,4 miliarde USD) M&A comparativ cu T4 2024. Nivelul mai scăzut al tranzacțiilor a fost în mare parte datorat unui început lent al anului, luna ianuarie 2025 înregistrând cel mai mic număr de tranzacții (10) din septembrie 2023 (12), în timp ce activitatea a fost mai aproape de media lunară din 2024 în februarie și martie 2025. Valoarea estimată mai scăzută a M&A din România în T1 2025 a fost afectată de cota record de tranzacții cu valoare de tranzacție nedivulgată (84%).

Cea mai mare tranzacție a cărei valoare a fost publicată din T1 2025 a fost achiziția portofoliului de logistică al P3 Group de către CTP, cu sediul în Olanda, cel mai mare dezvoltator listat public de proprietăți industriale și logistice din Europa, pentru 280 milioane USD. Cumpărătorul a înregistrat o altă tranzacție semnificativă în anul precedent, când a achiziționat 5 parcuri industriale ușoare din portofoliul de logistică deținut integral de Globalworth Real Estate Investments, pentru aproximativ 184 milioane USD. A doua cea mai mare tranzacție divulgată ca valoare în această perioadă a fost achiziția clădirii de birouri Victoria Center de către Solida Capital de la Macquarie Group pentru 31,7 milioane USD, unde EY a oferit servicii de due diligence financiar și fiscal cumpărătorului.

Deși investitorii strategici au rămas jucătorii dominanți pe piața locală de M&A în T1 2025, reprezentând 80% din tranzacții, investitorii financiari au reprezentat o cotă record de 16% din volumul tranzacțiilor, fiind impulsionați în principal de fonduri de capital privat străine care investesc în numeroase sectoare, inclusiv sănătate, energii regenerabile, imobiliare și petrol și gaze. Timpul va arăta dacă T1 2025 a marcat începutul unei reechilibrări structurale a pieței M&A românești în conformitate cu alte piețe din Europa Centrală și de Est, unde investitorii financiari reprezintă aproape 20-25% din tranzacții.

Tranzacțiile interne au scăzut de la 51% din tranzacțiile anunțate în T4 2024 la 43% în T1 2025, în principal ca urmare a unei creșteri a achizițiilor externe de către investitorii români. Cota tranzacțiilor inbound (43%) a rămas destul de stabilă de la un trimestru la altul (QoQ), Statele Unite păstrând prima poziție cu patru tranzacții, urmate de Marea Britanie cu trei, ceea ce a marcat o revenire la poziția sa pe termen lung ca al doilea cel mai activ investitor în România, după o perioadă de doi ani de inactivitate post-Brexit. Germania și Polonia au ocupat împreună locul trei cu câte două tranzacții fiecare.

Decidenții români au înregistrat cinci tranzacții outbound (cotă de 10%) în acest trimestru, întărind încrederea investitorilor interni pentru ținte externe observată în 2024. Trei tranzacții outbound s-au evidențiat în T1 2025: investiția minoritară a Morphosis Capital în Endurosat, un furnizor european de top de sateliți și servicii spațiale, unde EY a oferit servicii de due diligence financiar și fiscal pentru Morphosis; achiziția BitDefender a BitShield Malaysia și achiziția de către Med Life a clinicii All Clinic din Moldova.

Sectorul Imobiliarelor, Ospitalității și Construcțiilor s-a clasat pe primul loc ca volum în primul trimestru cu nouă tranzacții, urmat de sectoarele Sănătății, Tehnologiei și Producției Avansate cu câte șase tranzacții fiecare. Sectoarele Produselor de Consum și Retail și Energie și Utilități au urmat cu câte cinci tranzacții fiecare. Sectorul Mobilității a înregistrat patru tranzacții, inclusiv achiziția mai multor afaceri de dealeri auto de lux (Ferrari, Aston Martin, Dallara și Morgan) de către Holland Automotive Group din Canada, unde EY a oferit servicii de due diligence pentru vânzător.

Deși vânzarea foarte așteptată a Regina Maria Group de către MidEuropa nu a fost anunțată până pe 1 aprilie 2025, ar fi fost o omisiune să nu recunoaștem această tranzacție inbound semnificativă în sectorul sănătății din România. Deși comunicatele de presă oficiale nu au divulgat valoarea tranzacției, diverse surse de știri au estimat că CVC, susținut de Mehilainen din Finlanda, a fost de acord să plătească peste 1,4 miliarde USD[3], ceea ce ar face din aceasta una dintre cele mai mari tranzacții înregistrate vreodată în M&A românească. Această tranzacție subliniază încrederea investitorilor străini în România ca destinație de investiții.

În ciuda faptului că T1 2025 a înregistrat o scădere de la un trimestru la altul atât a volumului, cât și a valorii M&A românești, a marcat totodată și cea mai mare cotă de tranzacții susținute de sponsori financiari înregistrată vreodată, niveluri stabile de activitate inbound și încrederea în creștere a decidenților români de a investi pe piețe externe.

Asistența EY oferită în primul trimestru al anului 2025

[1]Baza de date M&A a EY pentru România exclude tranzacțiile cu participații achiziționate de mai puțin de 15%. 

[2] Include o estimare a valorii tranzacțiilor pentru care nu au fost divulgate date anterior de către părți sau nu sunt disponibile în bazele de date ale terților și/sau raportate de sursele media.

[3]Pe baza unei valori estimate a tranzacției de 1,3 miliarde EUR, conform diverselor surse de știri.

Conform unui comunicat al Institutului Național de Statistică, în luna februarie 2025, exporturile FOB au însumat 7897,3 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 10771,5 milioane euro, rezultând un deficit de 2874,2 milioane de euro.

Faţă de luna februarie 2024, exporturile din luna februarie 2025 au scăzut cu 0,7%, iar importurile au crescut cu 6,3%. În perioada 1 ianuarie-28 februarie 2025, exporturile FOB au însumat 15146,9 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 20763,8 milioane euro.

În primele doua luni ale anului 2025, exporturile au crescut cu 0,7%, iar importurile au crescut cu 8,2%, comparativ cu aceiași perioadă a anului 2024.

Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în perioada 1ianuarie -28 februarie 2025 a fost de 5616,9 milioane euro, mai mare cu 1460,1 milioane euro (+35,1%) decât cel înregistrat în perioada 1 ianuarie -29 februarie 2024.

Exporturile, importurile şi soldul balanței comerciale (FOB/CIF) în perioada ianuarie 2020 – februarie 2025

Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (45,5% la export şi 34,4% la import) şi alte produse manufacturate [1](28,2% la export şi 28,0% la import).

Comerțul internațional pe grupe de produse conform CSCI Rev.4[2], în perioada 1.I-28.II 2025

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada analizată a fost de 10645,4 milioane euro la expedieri şi de 14783,4 milioane euro la introduceri, reprezentând 70,3% din total exporturi şi 71,2% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în primele doua luni ale anului 2025 a fost de 4501,5 milioane euro la exporturi şi de 5980,4 milioane euro la importuri, reprezentând 29,7% din total exporturi şi 28,8% din total importuri.

Exporturile, importurile şi soldurile balanțelor comerciale (FOB/CIF) Intra-UE27 şi Extra-UE27
în perioada ianuarie 2023 – februarie 2025

[1] Sunt cuprinse mărfuri manufacturate, clasificate în principal după materia primă (fier, oţel, cauciuc, metal, etc.) şi articole manufacturate diverse (îmbrăcăminte şi accesorii, încălţăminte, etc.)

[2] CSCI, Rev.4. – Clasificarea Standard de Comerţ Internaţional

[3] Sunt cuprinse, în principal, semințe și fructe oleaginoase; minereuri metalifere și deșeuri de metale; lemn și plută; alte materii brute de origine animală sau vegetală

65,6% dintre angajatorii participanți la cel mai recent sondaj derulat de eJobs România vor oferi angajaților beneficii cu ocazia sărbătorilor de Paște. Cei mai mulți au bugetat prime în bani, al doilea cel mai frecvent oferit beneficiu fiind voucherele sau tichetele cadou. Lista beneficiilor continuă cu zilele libere suplimentare și coșuri cu produse de sărbători.

„Peste 80% dintre angajatori oferă, în general, beneficii extrasalariale angajaților, însă, pe lângă pachetul lunar, mai există și pachete special gândite pentru perioada sărbătorilor, respectiv pentru Paște și pentru Crăciun. Dacă pentru Crăciun companiile alocă, de obicei, un buget mai consistent, de Paște vorbim despre valori mai reduse”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România. Astfel, 57,1% dintre participanții la sondaj au declarat că pachetele pe care le vor oferi anul acesta, de Paște, au o valoare cuprinsă între 200 și 400 de lei pentru fiecare angajat. 23,8% au alocat un buget între 400 și 600 de lei și doar 4,8% investesc peste 1.000 de lei / angajat în acest scop. 4,8% au un buget modic, cuprins între 100 și 200 de lei.

„Nu sunt mari diferențe față de anul trecut din acest punct de vedere, în condițiile în care 85,7% dintre angajatori spun că au păstrat aceeași valoare ca în 2024 și doar 14,3% au crescut-o. Interesant este, totuși, faptul că nu vedem scăderi la acest capitol, într-un context în care companiile sunt din ce în ce mai atente la costuri. Una dintre explicații ar putea sta în faptul că înțeleg că astfel de beneficii influențează nivelul de satisfacție a angajaților, element extrem de important  anul acesta, când o parte dintre angajatori se văd în imposibilitatea de a face majorări salariale mai mari de câteva procente, în timp ce alții nu vor face deloc”, subliniază Ana Călugăru. 72% dintre angajatori cred că aceste beneficii au un rol important în menținerea stării de bine în rândul angajaților, în timp ce un sfert dintre respondenți consideră că nu au un impact real, însă, lipsa lor cu siguranță ar genera nemulțumiri.

Întrebați, totodată, ce beneficii cred că le-ar ajuta compania să se diferențieze în piață ca un angajator dezirabil în această perioadă, mai mult de jumătate (58,6%) dintre angajatorii participanți la sondaj au menționat salariile suplimentare (al 13-lea salariu) pentru toti  angajații companiei. 41,4% au indicat săptămâna de lucru de patru zile, cu scurtarea programului de lucru la 32 de ore pe săptămână, 24,1% extinderea pachetului de beneficii către membrii familiei, iar 17,2% acoperirea cheltuielilor casnice. „Angajatorii obișnuiesc să sondeze anual opinia angajaților pentru a afla care este nivelul real de satisfacție în interiorul companiei, ce îi motivează, care sunt nemulțumirile lor, dar și ce beneficii și-ar dori să primească de la angajator. Toate aceste răspunsuri vin, așadar, ca urmare a informațiilor pe care managerii le primesc de la angajați”, completează Ana Călugăru.

Sondajul a fost realizat în perioada martie – aprilie pe un eșantion de 80 de angajatori.

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) solicită Ministerului Finanțelor prelungirea schemei de ajutor de stat până la 31 decembrie 2025 și majorarea sumei rambursate pentru acciza suplimentară la 34 bani/litru. 

Aceste modificări ale legislației sunt esențiale pentru ca firmele de transport rutier din România să-și poată menține competitivitatea într-un context economic tot mai dificil. Carburantul rămâne cel mai mare cost, iar majorarea accizei fără măsuri compensatorii adecvate duce la creșterea costurilor operaționale și pune presiune directă pe tariful de transport. 

Începând cu anul 2025, mai mulți transportatori români au pierdut contracte de transport bilateral din și către România, ca urmare a acestor costuri ridicate. Aceste evoluții confirmă datele prezentate în Studiul UNTRR Piața Transporturilor Rutiere din România 2018-2030, care arăta că în 2023 cele mai mari scăderi s-au înregistrat pe rutele către și dinspre Germania, Țările de Jos, Belgia, Cehia și Polonia. În 2023, transportatorii români au continuat să dețină o pondere semnificativă în comerțul internațional realizat rutier, cu 66% din totalul exporturilor și 57% din totalul importurilor de mărfuri transportate pe cale rutieră. 

Scăderea volumului de servicii de transport rutier efectuate de operatorii români se reflectă inclusiv în datele publicate de Banca Națională a României. Astfel, la sfârșitul lunii noiembrie 2024, soldul exporturilor de servicii de transport rutier a fost de doar 4,555 miliarde euro, în scădere cu 483 milioane euro față de aceeași perioadă a anului 2023, când soldul era de 5,038 miliarde euro. 

În acest context, pentru a asigura continuitatea măsurii și predictibilitatea necesară mediului de afaceri, UNTRR solicită prelungirea perioadei de aplicare a schemei de ajutor de stat până la data de 31 decembrie 2025. 

Valoarea actuală rambursată, de 20 bani/litru, nu mai reflectă realitatea economică. UNTRR solicită majorarea acesteia la 34 bani/litru, astfel încât să se asigure o compensare parțială echitabilă a accizei suplimentare, în linie cu practicile altor state membre UE. 

După majorarea accizei la motorină de la 1 ianuarie 2025, nivelul acesteia a depășit 466 euro/1000 litri – cea mai mare valoare a accizei din România de după 1990. În același timp, nivelul minim european este de 330 euro/1000 litri, iar diferența necompensată afectează direct capacitatea de concurență a transportatorilor români în raport cu operatorii din alte state membre. 

Mai multe state UE oferă scheme de rambursare semnificativă a accizei suplimentare: Spania rambursează 4,9 cenți/litru, Croația oferă rambursare integrală, iar Ungaria compensează aproximativ 70% din diferență. Belgia, Franța și Italia aplică, de asemenea, forme consistente de sprijin, care mențin competitivitatea transportatorilor naționali. 

În acest context, UNTRR solicită modificarea următoarelor articole din H.G. 153/2024: 

·         Art. 4 alin. (3): prelungirea perioadei de aplicare a schemei până la 31 decembrie 2025; 

·         Art. 5 alin. (2): majorarea valorii rambursate la 34 bani/litru. 

UNTRR subliniază necesitatea unei intervenții urgente pentru evitarea dezechilibrelor în piața de transport rutier și pentru asigurarea unei concurențe loiale în spațiul UE. În lipsa acestor ajustări, transportatorii români riscă să piardă teren în fața firmelor străine care beneficiază de sprijin activ și consistent din partea propriilor guverne. 

De asemenea, este important de avut în vedere că, indiferent de evoluția prețului petrolului și motorinei pe piața europeană, creșterea accizei la nivel național are un impact concentrat pe operatorii de transport din România atât prin reducerea competitivității transportatorilor români și a tuturor agenților economici din România care utilizează un transport mai scump decât competitorii lor din alte țări. În măsura în care în alte țări la același cost al motorinei fără taxe, fie taxele aplicate sunt mai mici, fie taxele aplicate chiar dacă sunt egale sau mai mari cu cele aplicate în România, dacă prin rambursări integrale sau parțiale de acciză, costul final al motorinei devine mai competitiv decât în România, fluxurile de alimentare ale transportatorilor vor migra către alte state, așa cum s-a întâmplat și în trecut. Estimările arată că, într-un interval de doar trei luni, între 12% și 18% din volumul de motorină alimentat pe teritoriul României ar putea fi redirecționat către țările vecine. Această migrare va conduce implicit la o scădere a sumelor colectate de stat din acciză. 

Deși, la prima vedere, statul român ar putea considera că face o economie prin nerambursarea accizei către transportatori, în realitate, pierderile bugetare cauzate de mutarea alimentărilor în afara țării vor depăși economiile aparente. Astfel, suma finală colectată din acciză se va reduce proporțional cu volumul de carburant alimentat în afara României. 

Pentru a da o șansă industriei de transport din România și economiei românești în ansamblu, menținerea rambursării parțiale a accizei pentru transportatorii români este cheia atât în situația creșterii prețului motorinei cât și a scăderii acestuia ca urmare a recesiunii economice și a reducerii cererii. 

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România își exprimă încrederea în deschiderea autorităților față de această solicitare legitimă a industriei de transport rutier, vitală pentru economia națională și pentru buna funcționare a lanțurilor logistice europene.

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) este o organizație profesională și patronală, neguvernamentală, independentă, apolitică, fondată în 1990 pe principii democratice, care promovează și apără interesele transportatorilor rutieri pe plan intern și internațional, înregistrând de la înființare până în prezent peste 16.000 de firme înscrise – operatori care efectuează transporturi interne și internaționale de marfă și persoane.