Pe 2 aprilie, declarată de președintele Donald Trump drept „Ziua Eliberării”, administrația americană va anunța noi tarife vamale reciproce, ce vor viza 15% dintre țările cu cele mai mari dezechilibre comerciale față de Statele Unite. Contrar temerilor privind o aplicare generalizată, măsurile vor fi direcționate exclusiv către statele care impun taxe asupra produselor americane și care, în același timp, înregistrează excedente comerciale în relația bilaterală cu SUA.
iBanFirst, unul dintre principalii furnizori de servicii de plăți internaționale și schimb valutar pentru companii, prezent în 10 țări europene, a analizat impactul economic al noilor tarife asupra principalilor parteneri comerciali ai Statelor Unite.
Revenim la anii 1930?
Potrivit calculelor iBanFirst, tariful vamal mediu aplicat importurilor în SUA va crește de la 4,8% la 10,5%. Deși este o majorare semnificativă, aceasta rămâne sub nivelul de 16,7% prevăzut într-o aplicare integrală a programului economic anunțat de Trump în campania electorală. În acest context, nivelul tarifelor revine practic la cel anterior semnării Acordului General pentru Tarife și Comerț (GATT), din 30 octombrie 1947.
Cine va fi cel mai afectat?
Administrația Trump vizează în special șapte mari economii: Uniunea Europeană, Mexic, Japonia, Coreea de Sud, Canada, India și China, într-o abordare mai țintită decât amenințările inițiale de război comercial global.
China, în mod previzibil, este cea mai afectată: tarifele aplicate produselor chinezești vor crește de la 10,2% la 29,5%. Chiar și așa, nivelul rămâne sub pragul de 60% vehiculat în campania electorală pentru toate importurile din China.
Mexicul și Canada, două economii profund integrate cu cea americană, vor resimți puternic noile măsuri. În cazul lor, tarifele vor urca de la niveluri aproape simbolice — 0,1% și 0,2% — la 20%, respectiv 25%.
„În cazul Uniunii Europene, impactul este considerabil mai redus — tarifele vor crește moderat, până la o medie de 2%. Pentru exportatorii europeni, inclusiv cei români, aceste niveluri sunt, cel puțin deocamdată, gestionabile. Ar putea apărea ajustări de preț sau presiuni asupra marjelor de profit, însă nu preconizăm perturbări semnificative ale fluxurilor comerciale”, explică Alin Latu, Country Manager România și Ungaria în cadrul iBanFirst.
Estimările se bazează pe o elasticitate a prețului importurilor, pe termen scurt, de -0,7. Pe termen lung, însă, impactul este mai dificil de evaluat, întrucât astfel de măsuri duc frecvent la modificări în structura balanței comerciale, ca urmare a strategiilor de substituire adoptate de consumatori și a mecanismelor prin care companiile încearcă să ocolească tarifele impuse.
Ce înseamnă noile tarife pentru bugetul SUA?
Administrația americană estimează că noile tarife ar putea aduce „trilioane de dolari în următorul deceniu”. Totuși, experiența cu China sugerează prudență: după un vârf înregistrat în 2022, veniturile vamale din importurile chinezești au scăzut semnificativ în 2023 — o dovadă a capacității companiilor de a ocoli barierele comerciale.
În termeni reali, noile tarife ar putea genera între 40 și 45 de miliarde de dolari pe an. Este o sumă considerabilă, dar departe de a putea acoperi în mod semnificativ deficitul bugetar al SUA.
