O țară a românilor, nu a intereselor 

de Marius-Bogdan Petre,
analist financiar,
membru al Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale

Nivelul actual de 50% al datoriei publice al României este important, deoarece poate conduce, conform obligațiilor din tratatele UE, la înghețarea unor cheltuieli din bani publici, cum sunt cele cu salariile, în 2023 și în anii următori, iar dacă datoria publică depășește 50% din PIB Guvernul ar fi obligat să prezinte public și să aplice în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB.

Cheltuielile cu dobânzile se vor ridica la cel puțin 36 miliarde de lei în 2023, o sumă record, mai mare cu 6 miliarde lei, comparativ cu cât s-a plătit în 2022, iar  în ultimii 5 ani de zile România a plătit 22,4 miliarde de euro numai dobânzi. 

Prin lege, fără modificarea Constituției, se poate face IMEDIAT reducerea numărului de județe (repetăm, fără modificarea unei denumiri istorice intrate în conștința publică, administrativă și constituțională a României, respectiv cea de „județ”), dar și al pseudo-orașelor sau a comunelor „fantomă”, atingând însă numărul de populație sau de suprafață pentru o regiune de dezvoltare, așa cum solicită Uniunea Europeană.

Procedând astfel, vom aduce sub control cheltuielile locale prin instituirea unui număr minim de locuitori pentru comune și orase și municipii, ceea ce va institui și niște reguli minime, logice de autosuficiență economică din punct de vedere al cheltuielilor de funcționare, deoarece azi, în actuala organizare administrativ-teritorială există 6 județe sub 300.000 de locuitori, sunt 38 de orașe sub 5000 de locuitori, peste 100 de comune sub 1000 de locuitori și peste 1500 de comune între 1000 – 3000 de locuitori, fiind evident pentru oricine că aceste unități administrativ-teritoriale nu sunt capabile să-și asigure nici măcar salariile, dar să mai aibă vreun aport la bugetul național sau la formarea PIB-ului, fiind niște unități parazitare, create strict pe baza unor orgolii politice sau a altor interese locale!

Trebuie introduse urgent principii reale si clare de descentralizare, deoarece putem să avem în vedere dispariția funcției de „prefect” ca si cea de „subprefect” (care au devenit decorative și lipsite de un conținut real de putere), transferându-se decizia către reprezentanții autorităților locale (președintele consiliului județean ALES de comunitate și în fața căreia răspunde), iar Guvernul va putea avea în gestiune, printr-un „reprezentant special al guvernului”, din cadrul unui Departament al Reprezentanților Speciali în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, doar competențe limitate în partea de ordine publică, situații de criză sau de urgență, analiza legalității actelor emise de autoritățile locale (pentru a preveni derapaje anticonstituționale, juridice, administrative sau de altă natură, apreciate astfel de Guvern). 

De asemenea, trebuie înființată unitatea administrativ teritorială (UAT) a Zonei Municipiului București (ZMB), cu capitala la București, zonă care include Bucureștiul, județul Ilfov și părți din fostul județ Călărași, înființându-se și un Consiliu General al Zonei Municipiului București, condus de un președinte ales prin vot universal, desființându-se sectoarele ca subdiviziuni adminitrativ-teritoriale distincte, fără a le desființa ca subdiviziuni de dezvoltare ale Bucurestiului cu autonomie limitată, asigurându-se o dezvoltare unitară a Bucureștiului, din punct de vedere al concepției urbanistice și edilitare, fără „pasări” de responsabilitate între Primăria Municipiului București și primăriile de sectoare, ca în prezent, precum și o gestionare eficientă a unui buget ce devine colosal de mare, capabil să asigure abordarea unor proiecte integrate de foarte mare anvergură în domeniul infrastructurii de orice fel. 

Deși nu reprezintă „linia roșie” a propunerii, este evident că, pe lângă o reală descentralizare se pot calcula beneficii economice imense din reducerea cheltuielilor administrative și de funcționare, de aproximativ 6-10 miliarde de euro anual (adică aproape SAU MAI MULT decât întreaga sumă ce ar trebui plătită către creditorii internaționali ai României ca dobânzi), căci nu vor mai exista 40 de direcții județene ale ministerelor, nu vor mai fi 40 de consilii județene, vor dispărea funcțiile de prefect și subprefect, de sute de consilieri județeni și mii de consilieri locali și salariile aferente, precum și salariile și întreținerea aparatelor acestor instituții (întreținerea sediilor, mașini, zeci de mii de achiziții publice de funcționare și întreținere), funcții de conducere în diverse instituții descentralizate (inspectoratele de poliție, direcțiile de cultură, direcțiile de sănătate, direcțiile de agricultură, inspectoratele școlare, etc), sute de comune și orașe prin comasare, inclusiv prin „închiderea” unor litigii costisitoare între comune suburbane și orașe reședință de județe pentru taxele unor agenți economici importanți, iar rezultatul va fi acela de apariție/transformare în unități teritoriale puternice, capabile de dezvoltare economică și de stimulare/difuzie a dezvoltării către zone mai defavorizate, motiv pentru care vom propune și susținem adoptarea acestei legi, în satisfacerea interesului public general și al celui național.

Județele României și orașele lor de reședință vor fi, conform propunerii noastre, geografic, logic și istoric:

1. Județul Timiș este unit cu județul Arad, noul județ se va numi „Județul Banat/Timiș”, iar capitala acestuia este conurbația Timișoara-Arad;
2. Județul Vâlcea se va uni cu județul Argeș, noua entitate se va numi „Județul Argeș”, iar capitala va fi la Pitești;
3. Județele Bacău și Vaslui constituie o singură unitate administrativă sub numele „Județul Bacău” cu capitala la Bacău;
4. Județul Bihor, va fi unit cu județul Sălaj, sub numele de „Județul Bihor”, iar capitala județului va fi, la Oradea;
5. Județele Botoșani și Suceava se comasează sub numele „Județul Bucovina” cu capitala la Suceava;
6. Județul Brașov va fi comasat cu județul Covasna sub denumirea „Județul Brașov”, având capitala la Brașov;
7. Județul Buzău este unit cu județul Vrancea, sub numele „Judetul Buzău”cu capitala la Buzău;
8. Judetul Caraș-Severin și județul Hunedoara se vor uni într-un singur județ numit „Caraș-Severin”, cu capitala la Deva;
9. Județul Cluj, se unește cu județul Bistrița-Năsăud, sub numele de „Județul Cluj” și are capitala în orasul Cluj-Napoca;
10. Județul Constanța va fi comasat cu județul Tulcea, sub numele de „Județul Dobrogea”, cu capitala la Constanța;
11. Județul Galați va fi comasat cu județul Brăila, sub numele „Județul Galați” cu capitala în conurbația Brăila-Galați; 
12. Județul Mehedinți se unește cu județul Gorj, se va numi „Județul Mehedinți”, iar capitala acestei noi unități administrativ-teritoriale este în orașul Drobeta Turnu Severin;
13. Județul Maramureș va fi comasat cu județul Satu Mare, sub numele de „Județul Maramureș”, iar capitala județului va fi la Baia Mare;
14. Județul Mureș se unește cu județul Harghita sub numele de „Județul Mureș” si are capitala în orasul Târgu Mureș;    
15. Județul Iași va fi unit cu județul Neamț sub numele “Județul Iași” cu capitala la Iași; 
16. Județul Dolj se unește cu județul Olt, județul rezultat se numește „județul Dolj”, iar capitala acestuia este la Craiova;
17. Județul Prahova va fi unit cu județul Dâmbovița, urmând ca noua unitate administrativ teritorială să se numească „Județul Prahova” cu capitala la Ploiești;
18. Județul Ialomița se unește cu acea parte din județul Călărași care nu va fi inclusă în Zona Metropolitană București, se va numi „Județul Călărași”, iar capitala va fi la Călărași;
19. Județul Sibiu este unit cu județul Alba, sub numele de „Județul Sibiu”, având capitala în orașul Sibiu;
20. Județul Teleorman va fi comasat cu o parte din județul Giurgiu (acea parte care nu va fi inclusă în Zona Metropolitană București), se va numi „Județul Teleorman”, iar capitala noului județ va fi la Alexandria;
21. Zona Municipiului București (ZMB), cu capitala la București, include Bucureștiul, județul Ilfov și părți din fostul județ Călărași, până la Oltenița la Dunăre și estul fostului județ Giurgiu constituit de valea râului Argeș, pe linia Bolintin Vale-Grădinari-Buturugeni-Mihăilești-Adunații Copăceni-Gostinari-Hotarele.