de Ciprian Muscă, președintele Asociației Forestierilor din România (ASFOR)
România are astăzi o oportunitate strategică rară: să îmbine tranziția energetică și protecția socială cu dezvoltarea unui sector forestier durabil și a unei industrii moderne a lemnului. Prin Planul Național Social pentru Climă (PNSC), finanțat cu peste 6 miliarde de euro din Fondul Social pentru Climă al Uniunii Europene, putem transforma resursa noastră regenerabilă – lemnul – într-un motor al bioeconomiei și al incluziunii sociale dacă Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va avea inspirația să sprijine utilizarea lemnului.
Este esențial ca acest plan să integreze în mod real pădurile, industria lemnului și comunitățile rurale în strategiile de reducere a emisiilor, renovare energetică și creștere economică. România poate și trebuie să devină un exemplu european de utilizare superioară a resurselor naturale în beneficiul societății.
Lemnul, materialul natural al tranziției verzi
Lemnul nu este doar un combustibil pentru încălzirea rurală – este un material strategic în tranziția către construcții cu amprentă redusă de carbon. Comisia Europeană, prin Strategia Forestieră a UE pentru 2030, încurajează utilizarea lemnului în construcții și înlocuirea materialelor poluante cu soluții ecologice, regenerabile.
Este esențial ca măsurile din PNSC care vizează renovarea clădirilor și eficiența energetică să sprijine activ utilizarea materialelor naturale – fațade din lemn, tâmplărie din lemn, izolații pe bază de fibră de lemn sau celuloză, panouri din lemn stratificat (CLT). În special în mediul rural, lemnul este mai potrivit decât alternativele sintetice, oferind nu doar izolație termică, ci și beneficii economice și ecologice.
O bioeconomie forestieră care susține pădurea
Pentru ca lemnul românesc să fie utilizat superior, trebuie să încurajăm o silvicultură bazată pe cicluri lungi de producție, capabilă să furnizeze sortimente valoroase. Astăzi, doar o mică parte din lemn este transformat în produse cu durată lungă de viață – tâmplărie, mobilă, elemente constructive.
Este timpul să aplicăm cu adevărat principiul utilizării lemnului în cascadă: prima dată în construcții, apoi în mobilier, apoi în panouri și, doar în ultimă instanță, ca sursă de energie. Sprijinind valorificarea superioară a lemnului, susținem de fapt o gospodărire forestieră responsabilă, care menține biodiversitatea, protejează solurile și oferă locuri de muncă durabile în zonele montane și forestiere.
Ce propune ASFOR pentru integrarea pădurii în PNSC
Pentru ca pădurile și lemnul să devină parte integrantă a tranziției ecologice, ASFOR propune ca Planul Național Social pentru Climă să includă:
• Subvenții pentru materiale de construcție ecologice din lemn în renovarea locuințelor vulnerabile;
• Sprijin pentru microîntreprinderi din industria lemnului care investesc în produse cu valoare adăugată mare;
• Promovarea construcțiilor din lemn în infrastructura publică (școli, centre comunitare, dispensare);
• Dezvoltarea de clustere regionale pentru bioeconomie forestieră și antreprenoriat rural;
• Campanii de informare pentru beneficiarii PNSC cu privire la avantajele materialelor din lemn.
Dincolo de asistență socială – un plan pentru dezvoltare sustenabilă
PNSC nu trebuie privit doar ca un instrument de protecție socială. Poate și trebuie să fie un instrument de modernizare economică, de dezvoltare rurală, de inovare și de creștere a valorii adăugate din resurse regenerabile. Iar pădurile – gestionate responsabil – și lemnul – folosit inteligent – pot fi elementele cheie ale acestui model.
România are resurse, are tradiție, are industrie și are profesioniști. Avem nevoie de politici coerente care să sprijine integrarea pădurii în economia viitorului. Nu vom atinge neutralitatea climatică fără o economie a lemnului care respectă natura, creează locuri de muncă și construiește durabil.
