de Marius Bogdan Petre
membru al Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale(ASPES)
În actualul context politico-economic din România unde se tot vorbește de noile măsuri fiscale ce vor dinamita antreprenorii români care vor fi nevoiți încă o dată să suporte gravele erori de management ale actualei guvernări PSD-PNL, alături de simpli cetățeni care vor plăti împreună cu următoarele generații eșecul acestora!
Tot acest fiasco „oferit” gratuit de mediul politic prin tot ceea ce face, de fapt ce nu face…
România de azi, este foarte clar pentru toată lumea, este pe un drum greșit, nu există un model economic, nici măcar un concept după care să ne ghidăm, să respectăm, să ne integrăm în anumiți parametri; este un heirupism și un habarnism total.
Ceea ce este și mai grav este faptul că plătim 36 de miliarde lei dobânzi la creditele externe și că vom ajunge la 100 de miliarde de lei deficit bugetar, de parcă nu ar fi fost suficient că ni se ascund foarte multe lucruri de către actuala guvernare.
Cu siguranță ne întrebam cu toții cum am reușit să creștem datoria externă în 3 ani de la 373 de miliarde lei, reprezentând 35% din PIB în 2019, la 731 de miliarde lei reprezentând peste 50% din PIB. Însă cel mai important este să aflăm care a fost destinația fiecărui împrumut și câteva întrebări foarte importante pentru actualii și foștii guvernanți ar fi:
– de la cine au fost contractate împrumuturile?
– termenul de rambursare agreat?
– dobânda și rata anuală pentru fiecare împrumut?
– dacă am acordat sau nu garanții de stat?
– destinația fiecărui împrumut.
Se tot vorbește de austeritate, de desființarea anumitor posturi/structuri din cadrul aparatului de stat, însă până la urmă noi desființăm „viitoarele, posibile angajări din cadrul aparatului bugetar” și suntem prostiți că așa vom face o economie de 2 miliarde de euro… Probabil consilierii domnilor guvernanți împreună cu departamentul de comunicare, plătiți cu milioane de euro s-au uitat prea mult la Netflix în vacanța de vară, de unde au venit și cu expresia genială,„Eu sunt fraierul de serviciu, îmi asum reforma fiscală”!
Mă așteptam la mai multă creativitate, ingeniozitate, imaginație, dar se pare că serialele au avut câștig de cauză și copy paste-ul este la modă oricum la noi…
Tot „comunicatorii de serviciu” ne transmit prin vocea actualului premier, sau o fi invers, actualul premier ne transmite ceea ce i-au scris pe hârtie „comunicatorii de serviciu”, că am avea o infrastructură comunistă în sistemul de stat;
Comunistă sau necomunistă, fardata sau nu, situația reală stă cam așa:
În anul 2023 avem o populație reală de 17 milioane de locuitori și un aparat bugetar format din aproximativ 1.400.000 persoane;
Ca o comparație, în anul 1989 aveam o populație reală de 23 milioane de locuitori și un aparat bugetar format din aproximativ 217.000 persoane , iar în plin proces de reducere a cheltuielilor bugetare Nuclearelectrica, companie de stat, a scos la licitație Achiziția de servicii de consultanță, coaching și mentorat în activități manageriale”, unde prețul de achiziție este trecut în dolari, ceea ce este puțin curios, valoarea totală fiind de 17 milioane de dolari…pour les connaisseurs.
Deși este o nuanță foarte fină, se pare că în ultimii ani cei care s au plimbat prin Palatul Victoria au înțeles și interpretat greșit un lucru foarte important fiind într-o confuzie totală cu interesele ce ar fi trebuit să le protejeze și să apere…
Dezvoltarea României la nivelul Uniunii Europene din punct de vedere politico-economic cu dezvoltarea și planurile Uniunii Europene din punct de vedere economico-politic în ceea ce privește România transformându-ne într-o țară eminamente de desfacere, de consum, DOAR pentru produsele străine, fiind catalogați de populația română, dar și de comentatori avizați din străinătate, drept o colonie marginalizată, fără nici un cuvânt de spus, fără dreptul de a negocia pentru „NOI”, românii, nimic!
În genunchi ne-au adus foștii și actualii guvernanți din toate punctele de vedere: economic, social, politic și mai ales educațional…
Din păcate pentru noi, am intrat și în atenția marilor agenții de Rating care analizează riscul de țară în privința împrumuturilor pe care le dorim în continuare și fără de care nu vom reuși să supraviețuim, solvabilitatea nefiind tocmai punctul nostru forte în aceste momente.
O problemă majoră pentru companiile românești la această oră o constituie accesul la asigurări și garanții, la instrumentele financiare, fără de care nu poți participa la licitațiile publice, reprezentând o problemă și în accesarea fondurilor din PNRR. Din păcate, pe fondul acestei crize majore au apărut pe piața instrumente false, garanții și asigurări fictive, emise sau mai exact spus, care nu sunt emise în mod real de către companiile ale căror nume sunt trecute pe ele, sau care nu au dreptul de a emite aceste garanții/asigurări nefiind autorizate la nivel UE, de clone ale marilor bănci europene sau pur și simplu de entități care NU EXISTĂ, vorbind de documente false depuse de către antreprenorii români în disperare, în cunoștință de cauză sau nu, pentru a beneficia de fonduri europene.
În toată țara sunt asemenea documente depuse de către diferiți antreprenori care beneficiază de slabă pregătire în acest domeniu a angajaților statului, care dacă nu ar fi așa slab pregătiți am crede că sunt complici efectiv la dinamitarea bugetului Statului Român și ar lucra în detrimentul acestuia, sub nasul unor autorități care dorm!!!
Câteva exemple de entități care „performează” pe teritoriul țării sau au performat fără nici o autorizare de la BNR sau ASF, nefiind reglementate pentru a emite angajament de plată – asigurări/garanții:
– Union Credit and Guarantee
– Merchant Bank UAB
– Deutsche Bank
– Sabadell Bank
– Pay Banco
– ZKL Invest LTD IFN Londra – Sucursala Bucuresti
– Grupo Financiero Europeo
– Real Garant by Zurich
– Rochester Bank
– Aba Pay Bank
– TCS Insurance Company of Ireland
– Trustee Capital Management IFN
– Mugan Bank – Azerbaidjan
Imaginați-vă că podul de la Brăila, care astăzi, am remarcat cu toții că are nevoie urgentă de reparații,astăzi se confundă valurile de pe acesta cu valurile mării la mai puțin de o lună de la inaugurarea oficială. Beneficiarul/Autoritatea contractantă a acceptat o asigurare/garanție de la o entitate din lista de mai sus; Ce se întâmplă în acest caz? Cum poate fi ea executată de către Statul Român? Care vor fi consecințele pentru Statul Român?
Haideți să facem un exercițiu de imaginație să vedem cum iese:
Există posibilitatea ca la orice lucrare din banul public, indiferent că vorbim de grădinițe, școli, rețele de apă-canal, drumuri județene, drumuri naționale, lucrări de mare infrastructură, etc, adică absolut tot ceea ce vă puteți imagina pe banii contribuabililor și fonduri europene, angajați ai Statului Român să fi acceptat acest tip de asigurare pentru buna execuție a lucrării sau pentru mentenanța lucrării, ori de la vreun IFN fantomă care dispare după câteva luni fiind radiat de BNR, (lucru care se întâmplă constant, deoarece la fiecare 3-4 luni sunt închise pur și simplu), ori de vreo firma dă asigurări sau banca „inventată”. Ei bine, garanțiile date de asemenea constructori, cu complicitatea funcționarilor de stat, reprezintă un mare zero pentru Beneficiar și o mare gaura în Bugetul de Stat.
Veți realiza imediat care este cauza, care este efectul lucrărilor defectuoase, executate de către unii constructori și care necesită reparații an de an, într-o complicitate între stat și anumiți constructori, toate suportate de noi, simpli cetățeni, din taxele plătite de noi. Aceste documente reprezintă un pericol pentru Statul Român deoarece sunt documente ilegale, false, fără acoperire, fără autorizare din partea BNR sau ASF, „clone” ale marilor bănci europene sau mondiale, folosite pentru participarea la licitații organizate de către Statul Român prin sistemul Național de Achiziții Publice sau după caz, entități ce nu au solvabilitate și lichiditate financiară pentru a acoperi cea mai mica daună. Prin acceptarea acestor documente angajații Statului Român dinamitează efectiv bugetul autorităților, iar impactul economic este devastator. Pus în fața faptului împlinit, de a executa o asemenea garanție, Statul Român descoperă că este o nouă gaură în Bugetul de Stat, dar care în același timp periclitează siguranța Statului Român și a cetățenilor săi accentuând acele deficite și asa uriașe pe care Statul imberb, ca sa nu spun imbecil, se face că vrea să le acopere, dar în loc să își taie „cocoșa”, își mai pune una în spate!
.){kind=link}