de Ovidiu Popescu, Partener, Lider al practicilor de energie și sustenabilitate,
și Mihai Ventoniuc, Senior Consultant Sustenabilitate, Deloitte România
Numeroase organizații tind încă să reducă sustenabilitatea la o simplă obligație de raportare, o „bifă” în calendarul anual de conformitate. În plus, propunerile legislative din pachetul Omnibus, publicate de Comisia Europeană pe 26 februarie și care, în cazul în care vor fi adoptate și aplicate în forma originală, ar putea scoate de sub incidența Directivei privind raportarea corporativă în materie de sustenabilitate (Corporate Sustainability Reporting Directive – CSRD) peste 80% dintre companiile vizate inițial în UE și peste 90% în România, par să inducă un val de descurajare în materie de green și, mai mult, tendința de a pune în opoziție sustenabilitatea și competitivitatea economică.
Totuși, experiența organizațiilor-pionier în sustenabilitatea corporativă, precum şi studiile de profil, au un mesaj diferit: practicată autentic și coerent, sustenabilitatea devine un element-cheie al performerilor și un instrument prin care companiile își pot îmbunătăți procesele operaționale, pot gestiona mai bine riscurile, pot optimiza costurile și crea valoare pe termen lung.
De la teorie la avantaj competitiv
Integrarea autentică a factorilor ESG (Environmental, Social, Governance) în strategia de business nu se rezumă la un raport anual convingător, ci constă în decizii operaționale concrete, sistematice, planificate profesionist, care însoțesc și influențează performanța financiară. Cea mai recentă ediție a raportului CxO Sustainability Survey, realizat de Deloitte în rândul executivilor de top a peste 2.100 de companii din 27 de ţări, arată că 70% dintre respondenți se așteaptă la un impact semnificativ al schimbărilor climatice asupra strategiilor şi operațiunilor lor în următorii trei ani, dar și că organizațiile care au acționat prompt și au implementat instrumente de măsurare a impactului încep să asocieze beneficii financiare tangibile inițiativelor green (37%), menționându-le în cadrul acestei ediții a raportului înaintea beneficiilor legate de brand și reputație. Potrivit aceluiași raport, liderii de business mai menționează și satisfacerea așteptărilor consumatorilor, respectiv ale angajaților în top cinci beneficii ale inițiativelor sustenabile, ceea ce conduce către ideea unui trend social deja relevant legat de preferința pentru mai „curat”, mai „verde”.
De ce? Pentru că sustenabilitatea creează eficiență: de la optimizarea consumului de resurse, la reducerea risipei și până la o cultură organizațională orientată spre responsabilitate și inovație. În 2009, una din cele mai mari companii de energie din Europa a decis schimbarea modelului de business prin tranziţia de la energie „neagră” (hidrocarburi), cu o pondere de 85% în producție, la energie „verde” până în 2030; în 2020, bilanțul se inversase deja, compania raportând o producție de 90% energie regenerabilă, devenind în același timp lider mondial în dezvoltarea proiectelor eoliene, cu o cotă de piaţă de 30%. Un alt exemplu remarcabil este practica uneia dintre cele mai mari companii de FMCG din lume, care utiliza încă din anii 1990 instrumente de evaluare a impactului operațiunilor (Life Cycle Assessment și Overall Business Impact Assessment), ceea ce a contribuit la faptul că, potrivit rapoartelor proprii, în 2018, 75% din întreaga creștere a companiei era generată de brandurile sale sustenabile.
Investiții-cheie: analiză, resurse financiare și umane, timp
Sustenabilitatea nu poate fi un proiect izolat sau o reacție la schimbările pieței, iar a construi un business mai durabil necesită angajament constant și implicare la toate nivelurile organizației.
Cu sau fără povara obligațiilor de raportare, primii pași se leagă de evaluarea operațiunilor și a strategiei de afaceri prin prisma principiilor de sustenabilitate, cu identificarea riscurilor și a oportunităților din întreg lanțul valoric. Analiza de dublă materialitate (Double Materiality Assessment – DMA) este instrumentul structurat care, aplicat profesionist, pe o perioadă rezonabilă – nu sub presiunea unui deadline –, oferă o imagine la zi a nivelului de performanță și a potențialului afacerii dintr-o perspectivă alternativă, al cărei cuvânt de ordine este eficiența.
În paralel, cel puțin la fel de importantă este adaptarea culturii organizaționale, stimularea angajamentului echipelor prin informare transparentă și instruire cu privire la conceptele-cheie pentru tranziție, la bune practici și idei concrete de acțiune, aplicabile industriei și activității lor specifice.
Și, deși piața are nevoie de exemple și modele de succes, comunicarea și promovarea acțiunilor sustenabile trebuie să fie doar un accesoriu al măsurilor efective, un mijloc, și nu un scop.
În concluzie, sustenabilitatea ține mai puțin de ce și cum raportăm și mai mult despre către ce obiective și cum construim. Dincolo de reglementări, de modificarea prevederilor și a calendarului de conformare, într-un climat economic din ce în ce mai volatil, capacitatea unei companii de a înțelege și integra principii durabile în modelul de business va face diferența între supraviețuire și creștere. Cei care acționează temeinic și la timp vor crea și conduce tendințe în piață, vor fi pregătiți să răspundă rigorilor investitorilor și să își consolideze avantajul competitiv într-o economie globală în care resursele sunt tot mai limitate și mai greu accesibile, lanțurile de aprovizionare, tot mai fragmentate, iar presiunea din partea clienților și angajaților, tot mai mare.
