de Cătălin Chivu, Fondator & realizator al Feel The Markets
2024 se anunța încă de la început un an cu totul provocator pentru piețele financiare, la incertitudinea privind evoluția macroeconomică adăugându-se tensiunile și conflictele geopolitice, dar și faptul că urmau alegeri în peste 75 de țări, o concentrare electorală nemaiîntâlnită până acum cu circa jumătate din populația planetei la urne. Iar reacția piețelor nu s-a lăsat deloc așteptată.
Piețele bursiere au întrecut toate așteptările, făcându-i pe analiștii principalelor bănci de investiții să-și modifice în sens pozitiv de 3-4 ori pe parcursul anului prognozele privind evoluția indicelui S&P500, care cu un plus de peste 23% și 57 maxime istorice la final de an a dus câștigul pe ultimii doi ani la aproape 48%, cea mai bună rentabilitate din 1997-1998. La polul opus s-a situat bursa de la Paris, CAC40 fiind singurul indice major cu un randament negativ (-2,15%) în 2024, pe fondul problemelor politice începute odată cu declanșarea alegerilor anticipate, dar și cu Jocurile Olimpice de la Paris, insuficiente pentru a susține economia. Asta în opoziție cu indicele german DAX, care a înregistrat pe parcursul anului 44 valori record și a încheiat cu un plus de 19%. Revenind la bursele americane, trendul ascendent s-a amplificat odată cu victoria clară în alegeri a lui Donald Trump, dar rămâne de văzut cât și dacă va mai dura, asta în funcție și de măsurile pe care le va lua noua administrație după 21 ianuarie, când se va instala la Casa Albă. Însă trebuie specificat că această creștere a fost datorată în extrem de mare măsură companiilor „Magnificent 7”, adică, în ordinea capitalizării, Apple, Nvidia, Microsoft, Alphabet (Google), Amazon, Meta Platforms și Tesla, fiecare valorând astăzi între 1,5 și 3,5 trilioane dolari. În aceste condiții ale aprecierii acțiunilor din sectorul AI/tehnologic, nu-i de mirare că performerul anului a fost, ca și în 2023, indicele NASDAQ, cu un câștig de aproape 29% (după cel fabulos de peste 43% din 2023) și 39 noi maxime istorice. Deși inițial victoria lui Trump ar fi trebuit să avantajeze în primul rând companiile de talie mică și mijlocie (tendința era vizibilă încă din vară), indicele Russell 2000, care urmărește dinamica emitenților din această categorie, a început să scadă de pe la finalul lui noiembrie. E adevărat că, în teorie, sloganul „Make America Great Again” al viitorului președinte ar putea ajuta companiile mici și medii, cu businessuri orientate către piața internă, dar există la orizont pericolul presiunilor inflaționiste.
Randamentele bondurilor americane la 10 ani au înregistrat o evoluție volatilă anul trecut, plecând de la 3,87%, stabilind maximul anului (4,74%) în aprilie, scăzând până la minimul din septembrie (3,60%), pentru a începe să crească și să încheie anul mult mai sus, la 4,57%. În mod normal un ciclu de ieftinire a creditării antrenează o creștere a prețului bondurilor deja emise, deci o scădere a randamentelor. Însă, așa cum au anticipat investitorii, creșterea taxelor vamale, reducerea fiscalității sau deportarea imigranților ilegali (măsuri anunțate de Trump) ar putea întoarce inflația din drumul său către ținta Federal Reserve de 2,0%. Iar băncile centrale sunt conștiente de această posibilitate și nu mai este deloc sigur în acest moment dacă vom asista la scăderea dobânzilor în același ritm și în 2025. Cu dobânzile încă mari, activele cu venit fix, printre care titlurile de stat, oferă câștiguri atractive și sigure.
În iulie yenul japonez, aflat din 2012 pe un trend de depreciere drastică în raport cu dolarul american, s-a întărit semnificativ după creșterile de dobândă și schimbarea de politică monetară a Băncii Japoniei. Iar această evoluție avea să-și arate efectele peste doar câteva zile, odată cu reversarea strategiei „carry trade”. Aceasta presupune că un investitor se împrumută în moneda unei țări în care costurile creditării sunt mici, precum yenul japonez, schimbă banii astfel obținuți să spunem în dolari americani și cumpără cu ei active cu un randament potențial mai mare decât dobânda datorată, cum ar fi acțiunile celor mai valoroase companii din structura S&P500. Închiderea pozițiilor din cadrul strategiilor de carry trade a fost principalul element declanșator al micii furtuni care s-a declanșat pe bursele niponă și americană și care au atras după ele scăderea generalizată a piețelor până la începutul lunii august. Pe 5 august, piețele din toată lumea au sângerat. De exemplu indicele japonez Nikkei 225 s-a prăbușit cu peste 12%, cel mai mare declin zilnic de după Lunea Neagră din 1987, iar indicii americani S&P500 și NASDAQ înregistrau scăderi de peste 3%.
2024 a fost anul în care toate celelalte bănci centrale majore au început ciclul reducerilor ratelor de dobândă. Trebuie să amintim că Banca Centrală Europeană, în încercarea de a da un impuls economiei, mai ales că inflația se temperase simțitor, a tăiat dobânzile înaintea Rezervei Federale. De remarcat că fost doar pentru a treia oară în istorie când ECB a „furat” startul. Din păcate, această strategie nu s-a bucurat de prea mare succes, în ciuda altor trei reduceri ulterioare. Federal Reserve a operat trei reduceri consecutive în 2024, cumulând un punct procentual, și anticipează acum doar două reduceri de dobândă în 2025, în valoare totală de 0,50%.
Piața valutară în 2024 a fost caracterizată de o volatilitate ridicată în a doua parte a anului și o apreciere impresionantă în ultimul trimestru a dolarului american, evaluat în prezent la limita a două deviații standard, ceea ce indică o valoare record în ultimii 20 de ani. Economia SUA rezistă mai bine decât s-ar fi așteptat mulți iar victoria clară în alegeri a lui Donald Trump și o Federal Reserve mai precaută la începutul anului au ajutat cu siguranță și în mod destul de semnificativ acest trend.
Două par să fie întrebările pentru 2025, și anume dacă va continua moneda americană să domine după câștigurile recente și dacă vom ajunge la paritate pe EUR/USD. Deși moneda unică europeană a dominat dolarul în cea mai mare parte a anului 2024, tendința s-a inversat clar până la sfârșitul anului. În acest context, nu putem exclude o repetare a anului 2022, când EUR/USD a scăzut sub paritate pentru o perioadă lungă de timp. Dintr-o perspectivă fundamentală, sunt mulți factori în favoarea unui dolar puternic și a unui euro slab.
Factori care ar putea slăbi moneda euro: creștere economică scăzută, reduceri mai rapide ale ratei dobânzii decât se aștepta inițial, taxe impuse produselor europene de către administrația Trump, creșterea economică scăzută în China, care va menține redusă cererea de produse europene, în special de mașini, redusă.
Factori care ar putea întări dolarul: politicile protecționiste ale noii administrații, concentrarea acesteia asupra economiei SUA care ar putea duce la o rată de creștere relativ ridicată, perspective ca ratele dobânzilor să rămână mai mari decât se aștepta inițial.
În 2024 piața de mărfuri (commodities) a fost în consolidare, în principal din cauza unui an flat pentru petrol, cu un preț spot la final de an (71,10 $/baril Crude WTI) ușor sub cel de la începutul anului (71,30 $/baril), în timp ce gazul natural a crescut cu circa 50%. Aurul și argintul au câștigat aproximativ 25%, în principal din cauza primei de risc și a începerii reducerilor de dobândă, dar în ultimul trimestru am asistat la un declin al metalului galben, care poate fi pus și pe seama faptului că, pe de o parte, Trump s-a lăudat că va face pace între Rusia și Ucraina în 24 de ore după instalarea sa la Casa Albă, iar pe de altă parte armistițiul dintre Tel Aviv și Beirut privind o înghețare pentru 60 de zile a conflictului armat dintre Israel și Hezbollah a redus instabilitatea geopolitică, un factor care favorizează investițiile în active de refugiu, așa cum este aurul. Cele mai mari creșteri le-au avut mărfurile așa-zise soft, unde performere au fost cotațiile la cacao în special (+185%) și cafea, datorită prin deficitului de producție. Pe de altă parte pierderi au înregistrat grâul, porumbul și boabele de soia, din cauza producției mai mari din SUA și a competitivității de pe alte piețe.
Pentru 2025 incertitudinea vine din modul în care Trump și republicanii vor guverna. Un scenariu pozitiv ar însemna concesii privind amenințările comerciale anunțate și o economie a SUA ce ar conduce creșterea globală, o revenire a economiei Chinei, acorduri de pace convenite, ceea ce ar fi bullish pentru cupru și bearish petrol, gaz. La polul opus putem vedea stabilite taxe comerciale majore și o economie globală în suferință cu inflație crescută, ceea ce ar însemna bearish pentru cupru, minereu de fier, petrol, gaz.
De remarcat și creșterea Bitcoin, cu un câștig de circa 120% anul trecut (cu toată corecția din decembrie), care a beneficiat din plin de victoria lui Donald Trump și a atins o valoare de șase cifre în noiembrie, imediat după alegeri, căci Trump afirmase că visează să transforme SUA în capitala mondială a criptomonedelor și se declarase un fan al acestei industrii, într-o întorsătură de 180 grade față de abordarea din primul mandat. La 15 ani de la lansare Bitcoin ajunge să valoreze 100.000 de dolari, la acesta contribuind și alegerea lui Trump pentru șefia SEC (Securities and Exchange Commission, reglementatorul pieței americane de capital), piața salutând numirea lui Paul Atkins, pe care îl consideră a fi procripto. Era imposibil să te gândești cât vor valora acei 10.000 bitcoini atunci când au fost schimbați cu două pizza în mai 2010. Ne place sau nu ne place, trebuie să recunoaștem că Bitcoin a introdus un nou mod de a privi investițiile și a produs o adevărată transformare pentru industria financiară și pentru întreaga lume. Criptomoneda a profitat pe parcursului anului însă și de alte două evenimente majore, pe de o parte de listarea primelor fonduri tranzacționabile (ETF-uri) pe piața spot având drept activ suport Bitcoin, pe de altă parte de „halving”-ul din aprilie, care a amplificat cererea. Ciclic, recompensele minerilor de Bitcoin se înjumătățesc pentru a limita „masa monetară” aflată în circulație.
Anul 2024 s-a încheiat la Bursa de Valori București, mutată într-un nou sediu, cu o apreciere de 8,80% pentru indicele principal BET și cu 16,0% cu tot cu dividende (BET-TR), în timp ce capitalizarea companiilor listate a urcat cu 55 miliarde lei, ajungând la aproximativ 364 miliarde lei. Sunt randamente foarte bune, mai ales că veneam după un an 2023 excepțional, care a adus un câștig pentru BET de 31,80% și, incluzând dividendele, de 40,0%.
Au fost însă două evoluții diferite pe parcursul anului, cumva logice și anticipative, în sensul în care până la maximul istoric de 18.750 puncte din 18 iulie (au fost până atunci alte 44 valori record), indicele reprezentativ al bursei autohtone crescuse cu 22 procente, pentru a pierde până pe 4 decembrie aproape tot acest câștig. A fost o însă o scădere în două trepte sau, mai bine spus, cu două viteze. Până la alegerile de la final de noiembrie scăderile au venit pe marcări de profituri uriașe, pe vânzări ale fondurilor de pensii (care, datorită creșterilor puternice ale cotațiilor, au fost nevoite, conform legii, să reducă din poziții pe anumiți emitenți), pe expectativa investitorilor în așteptarea alegerilor, pe incertitudinea privind modificările fiscale așteptate în 2025 pentru reducerea deficitelor. Apoi, după primul tur al alegerilor prezidențiale, s-a instalat panica și am asistat la vânzări agresive, urmate de o perioadă extrem de volatilă, cu reveniri și scăderi succesive ale cotațiilor după decizia Curții Constituționale și a evenimentelor ulterioare. Statistic pe parcursul din 2024 am înregistrat 8 luni (ianuarie-iulie plus decembrie) și 31 de săptămâni pozitive, respectiv 3 luni (septembrie-noiembrie) și 21 săptămâni negative.
Cele mai mari aprecieri ale acțiunilor din BET în 2024 au fost înregistrate de Antibiotice, Sphera Franchise Group şi MedLife, iar cele mai puternice scăderi le-au înregistrat Transport Trade Services, One United Properties şi Fondul Proprietatea, toate aceste companii având fiecare motive specifice pentru aceste evoluții volatile. Indicii sectoriali financiar (BET-FI +4,60%) și energetic (BET-NG +7,00%) au înregistrat evoluții pozitive, singurul indice care a pierdut (aproape 11 procente) anul trecut fiind BET AeRO.
Au continuat listările și în 2024, mai multe ca în 2023, celor mai multe de obligațiuni adăugându-se și câteva de acțiuni, pe piața principală (Premier Energy, furnizor de electricitate și gaze naturale, după cel mai important IPO de la Hidroelectrica încoace), respectiv pe piața AeRO (Fort, JT Grup Oil, Glissando Garden, IMMO Guru).
Pentru 2025 incertitudinea, cel mai mare dușman al investitorilor, rămâne în prim-plan, deci volatilitatea este de așteptat să continue măcar în prima parte a anului, până la aflarea rezultatului alegerilor prezidențiale, ale măsurilor luate de noul guvern și, evident, ale bugetelor de venituri și cheltuieli ale companiilor listate. Vor conta, ca și până acum, rezultatele financiare trimestriale și indicatorii de evaluare, unii destul de atractivi pentru multe dintre companii, astfel că deocamdată nu sunt indicii solide ale unei inversări a trendului de creștere pe termen lung, nici măcar tehnice, deși atractivitatea dobânzilor la titlurile de stat face din acestea o alternativă serioasă pentru investiții.
