Centrul de soluționare alternativă a litigiilor în domeniul bancar (CSALB) prezintă primul episod din sezonul 5 al Podcasturilor CSALB. Între temele dezbătute se află cardurile de credit, cardurile de cumpărături, plățile cu cardul în țară și în străinătate, fraudele la care ne putem expune. Invitații dezbaterii sunt Ioana Pârvu, director Carduri și Soluții de Plată, BRD Groupe Societe Generale și Dorian Petrovici, director Carduri, Proiecte și Analiză de Date Retail, Banca Transilvania, într-o discuție moderată de Adrian Așoltanie, trainer de educație financiară și autorul cărții „Dragă, unde-s banii?”
Cardurile asigură ecosistemul de plăți și împrumuturi dintre consumatori și bănci. Peste 1.000 de cereri de negociere cu băncile în 2025 la CSALB
Apropierea Paștelui reprezintă un moment de bucurie, dar și o grijă în plus pentru bugetul personal. Astfel, este nevoie de atenție pentru gestionarea cheltuielilor și a plăților pe care le facem în această perioadă. Cardurile de credit, cardurile de cumpărături, plățile cu cardul în țară și străinătate, precum și fraudele la care ne putem expune sunt doar câteva dintre temele dezbătute în primul episod din acest sezon al podcasturilor CSALB.
Al 5-lea sezon al Podcasturilor CSALB abordează o tematică inspirată din tipologia cererilor de negociere cu băncile pe care consumatorii le trimit către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar: carduri și plăți, creditele bancare, fraudele, executările silite, instanță vs soluționare alternativă, economisire și investiții. Întâlnirile găzduite de CSALB reunesc în acest an specialiști ai sistemului bancar, brokeri de credite, executori judecătorești, specialiști în antifraudă etc. Dezbaterile sunt moderate de analiști financiari, lectori în educație financiară și jurnaliști reputați din presa economică. Ne propunem ca prin dezbaterile din acest an să oferim consumatorilor instrumentele necesare pentru gestionarea și protejarea finanțelor personale într-un context macroeconomic imprevizibil.
Adrian Asoltanie – moderator, autor de carte, trainer educație financiară: „Consumatorii trebuie să intre în bancă precum într-un supermarket și să aleagă produsele care li se potrivesc cel mai bine pentru sănătatea lor financiară. Cu alte cuvinte, să plecăm de la nevoile pe care le avem și să vedem ce produs bancar ne satisface aceste nevoi. Calibrarea și autocunoașterea sunt foarte importante, pentru că atunci când apelăm la o formă de credit, noi consumăm niște bani din viitor, care nu sunt ai noștri. De aceea contează cât și cum te împrumuți, astfel încât să-ți permiți să rambursezi ușor. Una din preocupări este legată de costuri și de dobânzi. Cardurile de credit sunt percepute ca instrumente financiare scumpe, cu dobânzi ceva mai consistente. Care sunt diferențele între cardurile de credit, de debit și cele de cumpărături și ce trebuie să știm despre acest tip de împrumut? ”
Ioana Pârvu, Director, Direcția Carduri și Soluții de Piață, BRD Groupe Societe Generale: „Cardurile de credit se diferențează de cele de debit prin faptul că consumatorii accesează o linie de credit în baza unei analize de bonitate din care reiese capacitatea consumatorului de a rambursa acei bani. Cardurile de debit sunt atașate unor conturi curente care sunt alimentate cu fondurile proprii ale clienților. Pentru cardurile de cumpărături există tot o linie de credit, asta este foarte important să înțelegem, pentru că folosim banii băncii. Acum, cardurile de credit sau de cumpărături aduc niște oferte foarte bune, mai ales în perioadele de cumpărături mai intense, cum este aceasta în care ne aflăm.
Consumatorii pot înlocui percepția că aceste carduri de credit sunt produse scumpe dacă învață să utilizeze acest credit și să aibă costuri zero. Dacă avem o nevoie punctuală, putem să folosim linia de credit în perioada de grație, iar dacă rambursăm în intervalul de 45-60 de zile cât durează acea perioadă de grație la băncile din România, nu avem niciun cost. Sau putem să utilizăm opțiunea de rate cu dobândă zero, care este cea mai apreciată când vorbim de cardurile de credit. Este foarte important în momentul în care setăm aceste rate, pe 24 sau 36 de luni, să putem să rambursăm ușor, să nu fie o corvoadă.
Consumatorii să fie atenți la câteva lucruri: Dacă rambursează doar suma minimă de plată, vor plăti dobândă, însă dacă vor plăti rata întreagă din luna respectivă, vor avea dobândă zero. Este foarte important să ne capacităm această rambursare a liniei de credit în mod corect de la început, să vedem cât am putea să acoperim lunar, ca să știm exact cum putem seta ratele.
Dacă avem de făcut o plată urgentă și avem nevoie de numerar de pe cardul de credit, vom suporta costurile cu dobânda din momentul în care scoatem banii de la bancomat. Sau putem transfera din cardul de credit într-un card de debit suma de care avem nevoie. În acest caz suma cash poate fi împărțită până la 36 de rate cu o dobândă mai avantajoasă. Dacă dobânda la cardul de credit poate fi în jur de 25%, cea pentru numerar poate fi cu zece puncte procentuale mai mică. Adică, ne apropiem de dobânda unui credit de consum rapid.
Nu în ultimul rând, cardurile sunt un instrument extrem de util și de practic atunci când călătorești. Recomandăm, în primul rând, plata cu cardul, în moneda cardului, iar nu retragerea de numerar în afara țării. Pentru că la retragerea de numerar, chiar dacă vorbim de Europa unde comisioanele sunt similare cu România, pot exista niște comisioane ale băncilor care dețin terminalele respective.”
Dorian Petrovici, Director Coordonator Carduri, Proiecte și Analiză de Date Retail, Banca Transilvania: „Cardul este pivotul relației dintre client și bancă, primul lucru pe care clientul trebuie să-l aibă într-o relație cu un furnizor de plăți. Desigur, cardul nu este doar o bucată de plastic, ci și aplicația de internet banking. Noi spunem că aplicația este telecomanda cardului. Pandemia ne-a apropiat foarte mult de carduri și plățile cu cardul. Țin minte că atunci când mergeam în vacanță în străinătate luam mereu cash la mine. Acum nu mai am nevoie de cash, dar trebuie să facem distincția între a plăti cu cardul în moneda țării în care ne aflăm sau în lei, adică în moneda cardului.
Acum, cardurile sunt adaptate atât nevoilor financiare ale clienților, cât și nivelului de înțelegere al acestora. Sunt carduri premium, standard sau produse pentru copii. Încurajăm accesul copiilor la cardurile de debit cât mai devreme, de la 8-14 ani. Sunt și cardurile co-branded, care vin cu o serie de beneficii, în care mai multe companii contribuie pentru a crea un ecosistem care să fie pus la îndemâna clientului.
Pe lângă aceste lucruri, există punctele și facilitățile oferite de comercianți. În spatele unui card de credit stă un program de loialitate. În plus, plățile făcute de pe un card de credit sunt mai sigure decât cele făcute prin ordin de plată sau de pe cardul de debit. De exemplu, pentru un zbor anulat, consumatorii pot face chargeback, prin care își recuperează banii. Când folosești un instrument de plată, tot ecosistemul dintre bancă și comerciant se focusează pe livrarea serviciului către client, iar dacă nu i s-a livrat serviciul respectiv, consumatorul poate să facă un refuz la plată. Este un beneficiu important, mai ales în era comerțului online.
În același registru, fraudele online echivalează cu costuri foarte mari investite de bănci în tehnologie, pentru a ține riscurile sub control. Cu toate astea, băncile nu îi pot salva pe cei acaparați de mirajul banilor rapizi.
Unele site-uri permit plata cu cardul fără elemente de verificare. Dar aici vorbim de sume mici, plăți sub 30 de euro, considerate cu risc minim. Trebuie înțeles faptul că fiecare tranzacție are în spate un scor de risc pe care banca îl calculează. De exemplu, parola lipsește acolo unde există abonamente sau plăți recurente. O altă situație este atunci când avem, indiferent de comerciant, cardul salvat în aplicație. Dacă știm comerciantul și acesta este de încredere chiar încurajăm acest lucru, pentru că facilitează plățile pe care le facem. În general, mediul de plăți din Europa este un mediu foarte bine reglementat. Acest Strong Customer Authentication contribuie foarte mult la siguranța plăților. La această analiză contribuie mai multe entități: comerciantul care acceptă plata, banca emitentă a cardului, companiile care procesează plățile și cele care emit cardurile. Toți contribuie la această analiză de risc și la decizia finală de autentificare a consumatorului. Din păcate, asta nu exclude total jucători rău intenționați sau fraudele comerciale în care nu se livrează serviciul respectiv.”
Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: „În ultimii ani CSALB a devenit nu doar o entitate care facilitează rezolvarea amiabilă a problemelor financiar-bancare, ci și o platformă de dialog și de educație financiară pentru consumatori și bănci. Dacă în anii precedenți am invitat în acest cadru al dezbaterilor top managementul sistemului bancar, anul acesta am plecat de la nevoile punctuale ale consumatorilor, exprimate în cererile adresate CSALB. Cu ajutorul specialiștilor din bănci ne dorim să reducem lipsa de informație, aceasta fiind una din cauzele care duc la apariția unor dificultăți financiare în cazul consumatorilor.
Trecem printr-o perioadă imprevizibilă din punct de vedere economic și social, generată de efectele războaielor economice și militare. Este un motiv în plus ca alegerile financiare pe care le facem și implicațiile lor să fie cât se poate de clare și de predictibile pentru bugetul personal. Doar așa putem atenua impactul deciziilor luate de terți, pe care nu avem puterea să le controlăm.
De la începutul acestui an consumatorii au trimis peste 1.000 de cereri de negociere cu băncile și IFN-urile în cadrul CSALB, iar până acum s-au desfășurat 220 de negocieri. Dintre negocierile încheiate cu împăcarea părților, observăm că beneficiile medii rezultate sunt de aproximativ 3.800 de euro pentru fiecare dosar, față de o medie de 3.000 de euro în tot anul 2024”.
