Asociația Industriei Lemnului – Prolemn semnalează că „la licitațiile principale de masă lemnoasă, prețurile au atins niveluri absurde, de 2,5 ori mai mari față de mediile multianuale” și consideră că „decizii administrative fără evaluare de impact au provocat cea mai gravă criză de pe piața lemnului din ultimii ani. Blocajul complet spre care se îndreaptă piața lemnului va avea efecte sociale și economice dezastruoase, dacă nu se iau măsuri urgente pentru deblocarea aplicării amenajamentelor silvice. Direct afectate, populația care se încălzește cu lemn de foc și industria lemnului, obligată să tragă obloanele. Mai grav este că, indiferent de prețuri, dacă nu se înlătură blocajele, nu va fi suficient lemn în piață!”
Cătălin Tobescu, președintele AIL-Prolemn: „La licitațiile principale de masă lemnoasă, prețurile au atins niveluri absurde, de 2,5 ori mai mari față de mediile multianuale. La rășinoase, spre exemplu, prețurile în Europa sunt de 100 de Euro pentru bușteanul de gater, adus în fabrică. În România, prețurile au ajuns la medii de 120-140 de euro pentru lemnul pe picior, în pădure, din care doar un procent mediu de 65 % va putea fi sortat ca buștean de gater. Aceste prețuri sunt un semnal de criză profundă, pe care clasa politică trebuie să îl ia în serios. Milioanele de oameni care se încălzesc cu lemne și întreaga industrie așteaptă dialog real, soluții eficiente, măsuri aplicabile, cu evaluări de impact. Dacă acest deficit artificial de resursă se prelungește, se va răsfrânge în probleme sociale grave începând din 2022. Ministerul ignoră jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene: în cazul unei implementări de corectare a unei directive europene, cum ar fi la noi evaluarea de mediu pentru amenajamentele silvice, corectarea se face pentru viitor, fără afectarea activităților economice. Nu există aplicare retroactivă. Nu directiva europeană ne impune aplicarea retroactivă, ci ordinele noastre de ministru!”
De ce cresc prețurile este întrebarea căreia Prolemn îi dă răspuns cu argumente de specialitate:
„În toate dezbaterile publice legate de evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice – începând cu prima, din toamna anului trecut, până la cea mai recentă, din luna septembrie – Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu a prezentat o informare privind situația la nivel național pe această linie, deși acest punct era un punct important și în procedura de infringement. Au trecut aproape doi ani de la inițierea procedurii de infringement, iar Ministerul s-a hotărât, la presiunile Comisiei Europene, să taie pisica.
După aproape doi ani în care nu a făcut practic nimic pentru a rezolva problema, a fost luată o decizie în situație de criză: au fost emise Ordinele de Ministru 1945 (modificarea normelor de amenajare), 1946 (procedura de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice) și 1947 (procedura de revizuire a evaluării de mediu). În toate dezbaterile, reprezentanții sectorului au cerut Ministerului să facă o evaluare de impact în urma aplicării ordinelor menționate în forma propusă de Minister, evaluare pe care Ministerul nu a prezentat-o niciodată. Într-un final, în baza cererii înaintate pe baza legii informațiilor publice, am obținut cifrele care dau măsura blocajului iminent din piața lemnului. Răspunsul Ministerului și o analiză detaliată a implicațiilor poate fi consultată aici.
Minimum 70% din amenajamentele silvice
din România riscă să fie complet blocate
În România sunt înregistrate în acest moment 4.478 de amenajamente silvice – planuri complexe, multianuale, de administrare a fondului forestier, care stipulează ce tipuri de lucrări silvice trebuie efectuate pe suprafețele respective.
Dintre acestea, în jur de 3.150 de amenajamente silvice «nu au parcurs/nu au finalizat procedura de evaluare de mediu». Ambiguitate a din răspunsul Ministerului este amplificată de formulările diferite în cele trei OM menționate mai sus, astfel încât pentru 70% din amenajamentele silvice din fondul forestier național nu se știe în acest moment dacă sunt aplicabile sau nu, dacă trebuie revizuite sau nu. Pe scurt, nu se știe dacă proprietarii vor putea sau nu să recolteze legal lemn de pe aceste suprafețe, pentru necesarul de lemn de foc sau pentru prelucrare industrială. Dar situația nu este cu mult mai clară pentru restul amenajamentelor. Din restul de aproape 1.400 de amenajamente legal aprobate prin ordin de ministru (sau în curs de aprobare), aproximativ 70% urmează să fie restricționate pentru revizuirea evaluării de mediu, deoarece se suprapun parțial sau total cu arii naturale protejate de interes comunitar. Ministerul recunoaște că nu știe câte amenajamente se suprapun parțial sau total cu Situri Natura 2000, deși încă din 2010 toate amenajamentele au hărți în format digital GIS transmise către Minister în procedura de aprobare!
Din cele 306 amenajamente aflate în 2021 în procedură normală de reamenajare a pădurii, cu periodicitatea de 10 ani, doar 9 (nouă) amenajamente silvice din România au obținut în mod cert un aviz de mediu cu evaluare adecvată de mediu și raport de mediu. Toate celelalte vor intra în revizuire sau sunt blocate în aplicare complet.
Impactul economic și social este catastrofal. Prețurile pentru lemn de foc și materia primă pentru industrie au explodat. 3,5 milioane de gospodării care se încălzesc cu lemne și mii de companii care depind de lemnul românesc (cu zeci de mii de locuri de muncă) sunt efectiv condamnate.
Cum mobilizăm resursa regenerabilă din pădurile României?
Pădurile României găzduiesc o imensă resursă de masă lemnoasă, care se acumulează an de an pentru că silvicultura românească este construită pe principii solide, durabile. Dacă în Europa stocul de masă lemnoasă din păduri este în medie de 169 m3/ha, Inventarul Forestier Național a înregistrat la finalul ciclului II mai mult decât dublu în pădurile României: 340 m3/ha.
Pentru că amenajamentele silvice dictează dacă și cât se poate recolta din această resursă regenerabilă, blocarea lor înseamnă că lăsăm lemnul să putrezească în păduri, oamenii să petreacă iarna în frig, iar companiile din industria lemnului să închidă producția și să disponibilizeze oamenii, dacă nu au suficientă putere pentru a importa materia primă necesară. Deja sunt semnale îngrijorătoare din partea membrilor Asociației.
Solicităm public Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să analizeze foarte rapid cauzele blocajelor disponibilității resursei de lemn și să ia cât mai urgent măsuri pentru eliminarea acestora. Propunerile concrete din documentul de poziție transmis de Asociația Industriei Lemnului – Prolemn și Federația Proprietarilor de Păduri – Nostra Silva reprezintă un punct de plecare pentru soluții rapide și aplicabile.
Pădurile și mai ales modul în care folosim resursa din lemn regenerabilă, verde, disponibilă sunt principalul subiect de dezbatere la Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi din 14 decembrie. Vor participa reprezentanți ai sectorului pădure-lemn, ai industriilor conexe, dar și ai mediului academic sau de cercetare. Deschiderea sectorului pentru dialog este totală”.
Forumul Pădurilor 2021
Asociația Industriei Lemnului – Prolemn organizează ediția 2021 a forumului profesioniștilor în domeniu, lansând următoarea invitație:
„Ne face o deosebită plăcere să vă invităm în data de 14 decembrie 2021, începând cu ora 10.00, la cea de-a V-a ediție a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi, unul dintre cele mai importante evenimente ale sectorului pădure-lemn. Evenimentul se va desfășura și anul acesta online și va permite accesul tuturor celor interesați de domeniul pădurilor și al industriilor bazate pe lemn.
Tema principală a acestei ediții a Forumului este potențialul enorm pe care îl deține lemnul din păduri gestionate durabil pentru acțiune climatică, creștere economică și dezvoltare a comunităților ce depind de resursa din lemn.
Fără să exagerăm câtuși de puțin, potențialul lemnului din pădurile României este comparabil cu potențialul reactoarelor nucleare.
Puterea «instalată» în pădurile României crește cu 14 reactoare anual
Din punct de vedere al potențialului energetic, calcule simple indică faptul că puterea nucleară a României – cele două reactoare instalate la Cernavodă – este depășită cu câteva ordine de mărime de capacitatea energetică a biomasei din pădurile țării. Fiecare 2 milioane de tone de biomasă echivalează energetic cu puterea furnizată anual de un reactor nuclear.
În condițiile în care stocul de lemn pe picior crește anual cu aproximativ 25 de milioane m3 și se situează la o valoare de 339 m3/ha potrivit Inventarului Forestier Național (mai mult decât dublul mediei europene), acest potențial uriaș este una dintre marile avuții ale României, iar rolul său strategic trebuie clar definit și susținut prin politici publice și măsuri legislative adecvate.
Dar potențialul lemnului nu se reduce la capacitatea sa de a produce energie. Pădurile și lemnul ne protejează de schimbările climatice, ne oferă case și locuri de muncă, stau la baza unei diversități enorme de produse care ne fac viața mai ușoară, susțin economia națională și comunitățile locale și contribuie în același timp la stocarea dioxidului de carbon zeci sau chiar sute de ani în plus. Câteva cifre:
- Suprafața împădurită a României a crescut de la mai puțin de 6,5 mil. ha după cel de-al Doilea Război Mondial la aproape 7 mil. ha astăzi.
- Pădurile României stochează 23,5 milioane de tone CO2 – 30% din emisiile României (LULUCF)
- Sectorul pădure-lemn contribuie cu peste 7 miliarde de Euro la formarea PIB (2020), asigură 150.000 de locuri de muncă directe și contribuie cu 2,5 miliarde de Euro net anual la balanța comercială a României.
- 3,5 milioane de gospodării se încălzesc cu lemn de foc. Pentru producția de energie termică, în țara noastră se consumă anual 14 mil. tone de biomasă lemnoasă – de 7 ori mai multă energie decât reactoarele nucleare de la Cernavodă.
Tema centrală: Cum pornim reactoarele nucleare verzi ale pădurii?
Forumul se va desfășura în două sesiuni și va cuprinde prezentări și dezbateri pe temele cele mai importante ale sectorului:
- Contribuția sectorului pădure-lemn la economia națională. Locuri de muncă și dezvoltare rurală
- Reducerea emisiilor de carbon prin efectul de substituție a materialelor alternative
- Bilanț LULUCF. Stocul de carbon în produse din lemn
- Modalități de stimulare a utilizării lemnului și produselor din lemn prin politici publice
- Eficiență energetică în utilizarea resursei de lemn – oportunități, provocări și limitări
- Scenarii de mobilizare a resursei de lemn prin investiții în accesibilizarea fondului forestier, prin lucrările de îngrijire a pădurii și politici publice pentru valorificarea superioară a masei lemnoase.
- Finanțarea sectorului prin programul național strategic și prevederi ale PNRR
- Impactul deciziilor administrative și legislative asupra sectorului (SUMAL 2.0, evaluarea de mediu pentru amenajamente silvice, tranziția la lemn fasonat)
Tot în cadrul Forumului va fi prezentat și rezultatul studiului realizat în parteneriat de INCDS Marin Drăcea și Asociația Industriei Lemnului – Prolemn privind potențialul pădurilor și economiei bazate pe lemn din România pentru atingerea obiectivelor Pactului Verde European: combaterea schimbărilor climatice concomitent cu dezvoltarea economică și socială.
Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei este organizat de Comunitatea Forestierilor din România – Fordaq și este susținut de organizații academice și profesionale din sectorul forestier:
- Asociația Industriei lemnului – Prolemn
- Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”
- Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni – Nostra Silva
- Asociația Administratorilor de Păduri – AAP
- Asociația Producătorilor de Mobilă din România – APMR
Organizarea evenimentului este susținută și de organizații patronale reprezentative la nivel național:
- Patronatul Investitorilor Autohtoni – PIAROM
- Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC)
Partenerii media ai evenimentului sunt Agerpres, Ziarul Bursa, Economistul și Fordaq.
