România are oportunitatea de a obține anual 2 tone de metale rare numai prin reciclarea echipamentelor electrice și electronice uzate, arată Asociația Environ într-un comunicat transmis cu ocazia Zilei Pământului. Obținerea metalelor rare este una dintre cele mai mari provocări pe plan mondial, în condițiile în care acestea au devenit indispensabile în ultimii ani într-o gamă largă de tehnologii și aplicații moderne, datorită proprietăților lor electronice, magnetice și optice unice. Nu mai devreme decât la mijlocul lunii aprilie, Parlamentul European a adoptat un Regulament cu prevederi clare care vizează reciclarea deșeurilor electrice astfel încât să se asigure în acest fel cel puțin 25% din consumul anual de materii prime strategice al UE.
Raportat la cantitatea de deșeuri de echipamente electrice și electronice care ar trebui colectată și reciclată în România, calculul făcut de Asociația Environ arată că o tonă de telefoane mobile reciclate ar putea genera anual 3,3 kg de metale rare. Totodată, două tone de monitoare ar putea genera 1,2 kg de metale rare, iar dintr-o tonă de lămpile fluorescente s-ar putea obține 1 kg de metale rare. În total, prin reciclarea DEEE, România ar putea recupera anual două tone de metale rare.
„Deșeurile electronice, în care putem regăsi aproape întreg tabelul lui Mendeleev, au un potențial semnificativ de a deveni o sursă alternativă de metale rare, reducând totodată dependența de mineritul primar și impactul asociat asupra mediului. În același timp, o reciclare inteligentă ar contribui la economia circulară prin minimizarea eliminării deșeurilor, conservarea resurselor naturale și promovarea dezvoltării durabile”, a declarat Roxana Puia, director de comunicare al Asociației ENVIRON.
Ce metale rare se află în cele mai răspândite echipamente electronice
Cele mai importante cantități de metale rare se găsesc în echipamente electrice și electronice precum lămpi fluorescente, computere, telefoane mobile, televizoare și camere video. În vreme ce hard disk-urile și lămpile fluorescente conțin cele mai mari concentrații de metale rare, în special neodim (Nd), disprosiu (Dy), ytriu Y) și europiu (Eu), smartphone-urile și computerele conțin cea mai mare varietate mare de metale rare.
LĂMPILE FLUORESCENTE utilizează fosfor bogat în ytriu și europiu, ceea ce le face să fie deșeurile electronice cu cea mai mare concentrație de metale rare, de până la 20.000 ppm (părți per milion), adică 2%. Pe lângă ytriu și europium, se pot extrage de aici cantități semnificative de ceriu, terbiu și lantan.
HDD. Orice hard disc conține magneți NdFeB, care sunt o sursă principală de neodim și disprosiu, care ajung la concentrații de până la 15.000 ppm, adică 1,5%. Alături de aceste metale rare, într-un HDD există o cantitate importantă de praseodim.
SMARTPHONE. Telefoanele mobile inteligente conțin adesea, în magneți, cantități importante de disprosiu, terbiu și neodim, în concentrații de până la 1.000 ppm (0,1%). De asemenea, în ecrane, difuzoare sau sisteme pentru vibrații, se află și lantan, ceriu, praseodim, samariu, europiu, gadoliniu și ytriu, ceea ce face ca smartphone-urile reciclate să fie echipamentele electronice cu cea mai mare varietate de metale rare dintre DEEE uzuale.
COMPUTERE. Din plăcile cu circuite imprimate, hard disc-urile și difuzoarele aflate într-un computer se pot extrage aceleași categorii de metale rare ca în cazul telefoanelor mobile, lantan, ceriu, praseodim, neodim, samariu, europiu, gadoliniu, terbiu, disprosiu și ytriu, aflate în proporții de 1.000 ppm (0,1%).
TELEVIZOARELE utilizează cantități importante de metale rare în componentele lor de afișare, cum ar fi fosforii din tuburile catodice și LED-urile din ecranele moderne. Găsim aici, de asemenea, o varietate mare de metale rare, precum ytriu, europiu și terbiu, care ajung la concentrații de până la 100 ppm, adică 0,01%.
CAMERE VIDEO. O altă categorie de deșeuri electronice bogată în metale rare sunt camerele video, în care ecranele și difuzoarele cărora există ytriu, europiu și terbiu în proporție de până la 100 ppm, adică 0,01%.
Materiale rare pe glob. Unde se situează România
Pământurile rare includ o listă de 17 elemente chimice care, în ultimele decenii, au devenit tot mai căutate datorită utilizării lor în multe tehnologii avansate: Scandiu (Sc), Ytriu (Y), Lantan (La), Ceriu (Ce), Praseodim (Pr), Neodim (Nd), Promețiu (Pm), Samariu (Sm), Europiu (Eu), Gadoliniu (Gd), Terbiu (Tb), Disprosiu (Dy), Holmiu (Ho), Erbiu (Er), Tuliu (Tm), Yterbiu (Yb) și Lutețiu (Lu).
Potrivit unui raport recent al United States Geological Survey (USGS), piața mondială a pământurilor rare este dominată de China, cu rezerve de 44 de milioane de tone, urmată Brazilia (21 milioane de tone), India (6.9 milioane de tone), Australia (5,7 milioane de tone), Rusia (3,8 milioane de tone), Vietnam (3,5 milioane de tone), SUA (1,9 milioane de tone), Groenlanda (1,5 milioane de tone), respectiv Tanzania și Africa de Sud (câte 900 de mii de tone).
Deși nu există o estimare oficială publică a rezervelor totale de metale rare ale României, avem un ordin de mărime: țara noastră a importat în urmă cu doi ani 557 de kilograme de scandiu și ytriu.
În același timp, România a fost inclusă în lista proiectelor strategice ale Uniunii Europene pentru extracția de materii prime critice, întrucât deține resurse geologice semnificative pentru mangan (18 milioane de tone de minereu distribuite în mai multe zăcăminte importante), magneziu, grafit și cupru.
În ceea ce privește reciclarea deșeurilor electrice care conțin metale rare, la nivelul Uniunii Europene există o preocupare majoră: anul trecut, Parlamentul European a adoptat Regulamentul (UE)2024/1252 al PE și al Consiliului care prevede, printre altele, că fiecare stat membru trebuie să adopte și să pună în aplicare, în termen de doi ani, programe naționale care să asigure aprovizionarea sigură și durabilă cu materii prime critice. Unul dintre scopurile declarate este acela ca Uniunea Europeană să-și majoreze capacitatea de reciclare astfel încât să permită producerea a cel puțin 25 % din consumul anual de materii prime strategice al UE.
Regulamentul prevede intensificare colectării, sortării și prelucrării deșeurilor cu un potențial relevant de valorificare a materiilor prime critice și introducerea lor în sistemul de reciclare adecvat. Un interes special este acordat produselor care conțin unul sau mai mulți magneți permanenți; aceste produse va trebui să fie etichetate astfel încât să reiasă conținutul de metale strategice, inclusiv metale rare precum samariu (Sm) sau neodim (Nd). Regulamentul identifică de asemenea 34 de materii prime critice, între care 17 materii prime strategice, inclusiv pământurile rare pentru magneți permanenți (Nd, Pr, Tb, Dy, Gd, Sm și Ce).
Se estimează că, la nivelul Europei, s-ar putea extrage 190 de tone de metale rare, dintre care 146 tone de Nd, 28 tone de Pr, 15 tone de Dy și o tonă de Tb. Pe categorii de DEEE, cea mai mare cantitate de metale rare, aproximativ 92 de tone, s-ar putea extrage din lămpile fluorescente reziduale (10 tone de Ce, 4 tone de Eu, 4 tone de Tb și 61 de tone de Y).
În prezent, doar 1% din cererea de metale rare este acoperită din reciclarea deșeurilor electrice. Cu excepția litiului (Li) și a germaniului (Ge), mai multe materii prime critice – în special pământurile rare – sunt dificil de recuperat din deșeurile electronice.
