O recunoaştere academică de nivel mondial pentru cercetarea românească este reprezentată la zi de situarea de către BookAuthority pe primul loc înTop 10 al celor mai bune cărți despre microcontrolere în 2019 a lucrării „ARM Microcontrollers Programming for Embedded Systems”, de prof. univ. dr. Sever Spânulescu (foto), rectorul Universității Hyperion. Autoritate de prim rang în domeniu, BookAuthority „identifică și evaluează cele mai bune cărți din lume, folosind zeci de criterii diferite, inclusiv mențiuni publice, recomandări, ratinguri, sentimente, popularitate și istoricul vânzărilor”.
Universitatea Hyperion caracterizată astfel cartea profesorului Sever Spânulescu: „Timp de peste două decenii, microcontrolerele au început să preia controlul asupra majorității activităților care pot fi descrise de algoritmi și vor deveni din ce în ce mai răspândite. Încorporând toate blocurile necesare pentru a rula orice algoritm, microcontrolerele câștigă prin software o cantitate tot mai mare de inteligență. Problema actuală este că toate aceste microcontrolere nu au propria lor inteligență, ci includ o parte din cea a omului (programatorul care scrie în memoria lor nevolatilă). Trebuie menționat că pentru sistemele încorporate, programarea trebuie să răspundă unor cerințe specifice, crescânde, făcând-o mai dificilă decât cea clasică (în special datorită implicaţiilor hardware) şi realizabilă doar de către programatori cu pregătire specială. Scopul acestei cărți este extinderea numărului lor, cu consecințe benefice individuale și previzibile din punct de vedere social. Succesul unui astfel de demers este condiţionat de unii factori primordiali. Din punctul de vedere al autorului Sever Spânulescu, aceştia sunt: motivarea atractivă şi metoda cursivă. Astfel, utilizarea microcontrolerelor de ultimă oră necesită o motivaţie adecvată pentru renunţarea la confortabilul mediu AVR de 8 biţi şi trecerea la sisteme ARM de 32/64 de biţi. Totodată, se impune ca metoda să realizeze un anumit echilibru didactic: trebuie să pornească de la un nivel cât mai accesibil şi să urmeze o curbă de învăţare suficient de înaltă pentru ca progresul să devină repede vizibil, dar nu atât de abruptă încât să declanşeze abandonul. Ca în orice context de învăţare a programării, lucrul efectiv pe un dispozitiv real este obligatoriu. În prezenta lucrare se propune varianta Cortex M4, care este nucleul unora dintre cele mai avantajoase plăci de dezvoltare la nivelul anului 2019 şi prezintă deja un interes foarte mare şi o complexitate adecvată, facilitând menţinerea pentru o perioadă mai îndelungată în fluxul principal al progresului în domeniu”.
