Opt din zece europeni „consideră că distanțarea face acum parte din traiul lor de zi cu zi”, francezii și românii exprimându-se în cea mai mare măsură critic față de traiul la distanță (81%), urmați îndeaproape de spanioli și belgieni (80%) și italieni (79%), arată ediția 2021 a studiului pan-european „L’Observatoire Cetelem de la Consommation”, realizat în 15 țări din Uniunea Europeană, pe un eșantion de 14.200 de respondenți. Studiul și-a propus să urmărească „impactul contextului pandemic asupra comportamentului de consum al europenilor și percepția asupra stilului de viață la distanță accelerat de pandemie și a influenței acestuia în viața socială”.
Miruna Senciuc, CEO BNP Paribas Personal Finance SA Sucursala București, subliniază: „După mai bine de un an de pandemie, era ușor de anticipat o schimbare asupra comportamentului, percepțiilor și a vieții, în general, pentru europeni. Această ediție a L’Observatoire Cetelem de la Consommation arată că în opinia oamenilor limitarea interacțiunilor interferează inclusiv cu modul în care își desfășoară viața socială. Iar atunci când vorbim despre viață trăită la distanță inclusiv din punct de vedere al socializării, majoritatea alternativelor sunt privite ca fiind constrângătoare. De altfel, trei sferturi dintre europeni sunt de părere că lipsa interacțiunii directe dăunează relațiilor umane. Iar românii nu fac excepție, fiind printre cei mai rezistenți la urmarea acestui stil de viață la distanță, 8 din 10 simțindu-se nevoiți să se adapteze forțat la toate aceste schimbări”.
Dintre rezultatele comunicate de realizatorii studiului reținem:
– La nivelul Europei, intenția de a cheltui a scăzut cu 15% în 2020 față de anul anterior,o consecință a suspendării activităților economice, a închiderii magazinelor neesențiale și a restricționării circulației. Bulgarii, cehii și românii manifestă o prudență similară în acest sens, însă cea mai mare scădere este înregistrată în rândul italienilor, intenția lor de a cheltui mai mult anul acesta scăzând cu 40%.
– Intenția de a economisi a crescut cu 3 puncte procentuale la nivelul întregii Europe. Peste jumătate dintre europeni afirmă acest lucru (54%), românii fiind cei mai categorici, deși procentul a rămas constant față de anul trecut, 69% dintre românii chestionați exprimându-și această intenție. Însă cea mai mare creștere înspre economisire de la un an la altul se observă tot în rândul italienilor (creștere cu 11 pp, până la 51%), urmați de englezi (creștere cu 6 pp, până la 63%) și francezi (creștere cu 5 pp, până la 40%).
– 46% dintre europeni apreciază că puterea lor de cumpărare a rămas stabilă, o creștere cu 2 puncte procentuale față de anul trecut. Crește cu 5 puncte procentuale (37%) ponderea celor care spun că puterea lor de cumpărare a scăzut în ultimul an. Percepția românilor sub acest aspect s-a deteriorat într-o măsură dintre cele mai ridicate în Europa, doar 21% dintre români declarând că puterea lor de cumpărare a crescut în ultimul an.
– Părerea oamenilor în toate cele 15 state participante la studiu despre situația generală din țara fiecăruia se situează pe un trend în unanimitate negativ, cel mai scăzut scor din 2015 până în prezent (4,7 puncte media la nivelul Europei în 2021). Românii rămân, ca și anul anterior, printre cei mai pesimiști europeni, valorizând cu doar 4,2 puncte din 10 situația pe plan local.
– Stilul de viață la distanță este dominat în majoritate de sentimente negative, aproape trei sferturi dintre europeni (73%) îl definesc folosind cel puțin un termen negativ. Cu excepția Ungariei, unde cel mai des a fost menționat cuvântul „pericol”, „singurătatea” (43%) este cel mai frecvent utilizat în restul țărilor, dovadă a distanței care a crescut între oameni și care a fost exacerbată de Covid-19. Alți termeni frecvent folosiți sunt „tristețe”, „dificultate” și „teamă”. Percepția generală este că „viața la distanță” este un oximoron, o formă de regresie socială și societală, o pierdere a umanității.
– O concluzie a studiului este că „modul în care oamenii percep viața la distanță și se angajează să o urmeze depind de o varietate de factori, precum gradul de experiență în utilizarea lor, cultura și puterea economică. Astfel, țările nordice sunt mult mai familiarizate cu astfel de tehnologii și au un grad de maturitate ridicat în folosirea lor. Țările din Europa de Sud și cele de la Mediterană, în care predomină un climat economic mai puțin stabil, asociază frecvent soluțiile la distanță cu termeni pozitivi și consideră că nu le-au folosit la fel de des precum respondenții din multe țări. În țările din Europa de Est, există opinii mixte și un oarecare echilibru între pozitiv și negativ cu privire la aceste alternative. Acestea sunt țări care foloseau deja tehnologiile digitale, dar care au asistat la o dezvoltare rapidă a acestora în ultimii ani”.
– Lucrul de acasă, educația online și telemedicina rezultră a fitrei caracteristici ale stilului de viață la distanță, cu observația că înainte de pandemie, România se număra printre țările europene cu cea mai mică proporție a angajaților care își desfășurau activitatea și din afara spațiului de lucru efectiv sau a biroului. În prezent, românii sunt printre cei mai deschiși europeni pentru a adopta modul de lucru hibrid (49% vs. media europeană 41%) și doar 19% ar continua să lucreze exclusiv de acasă (vs. media europeană de 22%).
– Cu privire la educația online, doar 23% dintre români consideră că lucrurile funcționează bineîn țara lor, de departe cel mai scăzut procent din Europa (media europeană 45%). Respondenții din Suedia, unde această metodă de învățământ este răspândită pe scară largă, sunt de departe cei mai convinși de eficacitatea sa (68%), urmați la distanță de cei din Marea Britanie (57%) și din Spania (51%). La polul opus, printre cei mai critici legat de modul de funcționarea a educației online la ei în țară, alături de români, sunt slovacii (31%) și bulgarii (36%).
– Cu privire la telemedicină, românii sunt printre cei mai pesimiști în legătură cu modul în care acest serviciu se prezintă pe plan local. Doar 28% dintre români cred că lucrurile funcționează cum trebuie, mai rezervați decât ei fiind bulgarii (17%) și în aceeași măsură ungurii (28%). Pe de altă parte, românii sunt printre cei mai entuziaști referitor la accesarea acestor servicii, 56% declarând că sunt interesați să încerce consultațiile prin telemedicină, deși nu au avut posibilitatea până acum (vs. 37% media europeană). Acest lucru relevă interesul crescut al românilor față de accesul la servicii medicale prin telemedicină, dar și nevoia mare de informare și de reglementare a acestui domeniu la noi în țară.
